2ra-374/20 — cu privire la restituirea sumei achitată cu titlu de plăți salariale

Dosarul nr. 2ra-374/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Centru (jud. R. Berdilo)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Guzun, V. Buhnaci, L. Pruteanu)

ÎNCHEIERE

4 martie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Mariana Pitic

Nicolae Craiu

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Nelly

Ciobanu, reprezentată de avocatul Nicolae Daniliuc

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Întreprinderii de Stat

Teatrul Epic de Etnografie și Folclor „Ion Creangă” împotriva lui Nelly Ciobanu

cu privire la restituirea sumei achitată cu titlu de plăți salariale

împotriva deciziei din 19 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin

care a fost respins apelul declarat de Nelly Ciobanu și menținută hotărârea din

2 iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, prin care acțiunea a fost

respinsă

constată:

La 4 iulie 2018, ÎS Teatrul Epic de Etnografie și Folclor „Ion Creangă” a

depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Nelly Ciobanu cu privire la

restituirea sumei achitată cu titlu de plăți salariale.

În motivarea acțiunii a invocat că în perioada 27 iulie 2017 - 9 august 2017,

de către Inspecția Financiară a fost efectuată inspectarea financiară tematică în

cadrul întreprinderii, care a cuprins perioada anului 2015 și 6 luni ale anului 2017.

A comunicat că în perioada 2 iunie 2014 - 21 iulie 2016, pârâta a exercitat

funcția de bază de secretar literar.

Totodată, în perioada 2 ianuarie 2015 - 21 iulie 2016, în orele de program a

cumulat ilegal și funcția de șef al secției personal al instituției.

A precizat că potrivit raportului privind rezultatele inspectării financiare

tematice din 9 august 2017, s-a constatat că, contrar prevederilor art. 30 alin. (2)

din Legea nr. 355 din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare în

sectorul bugetar, în perioada indicată, pârâtei i-a fost calculată suma de 33 363,20

de lei, iar în urma reținerilor impozitelor, i-a fost îndreptată spre achitare suma

totală de 25 124,12 de lei.

1

Conform prescripției cu privire la rezultatele inspectării financiare tematice

din 22 august 2017, a fost solicitat de la ÎS Teatrul Epic de Etnografie și Folclor

„Ion Creangă” de a fi întreprinse acțiunile în vederea asigurării recuperării

cheltuielilor neîntemeiate de salarizare în mărime totală de 151 180 de lei, care

cuprind plățile achitate în beneficiul pârâtei pentru cumularea de profesii

inadmisibilă.

A menționat că în vederea executării prescripției Inspecției Financiare din

22 august 2017, la 26 septembrie 2017, în adresa pârâtei a fost înaintată o cererea

prealabilă, prin care a fost solicitată restituirea plăților achitate în mod benevol,

însă Nelly Ciobanu nu a reacționat în niciun mod.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 7 alin. (5), (12), 13

alin. (3) din Legea cu privire la întreprinderea de stat, art. 24 alin. (1) din Legea

salarizării, art. 10, 11 lit. e), 512 alin. (1), 514, 572 alin. (2) Cod civil, 166, 167

CPC.

A solicitat admiterea acțiunii, încasarea din contul pârâtei în beneficiul

ÎS Teatrul Epic de Etnografie și Folclor „Ion Creangă” a sumei de 25 124,12 de lei

cu titlu de plată salarială pentru cumulul neîntemeiat de profesii.

Prin hotărârea din 2 iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, a fost

respinsă acțiunea.

Au fost încasate de la ÎS Teatrul Epic de Etnografie și Folclor „Ion Creangă”

în beneficiul lui Nelly Ciobanu cheltuielile pentru asistență juridică în sumă de

3 000 de lei.

Prin decizia din 19 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de Nelly Ciobanu și menținută hotărârea primei instanțe.

La 9 ianuarie 2020, Nelly Ciobanu, reprezentată de avocatul Nicolae

Daniliuc a declarat recurs împotriva deciziei din 19 noiembrie 2019 a Curții de

Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și a

hotărârii primei instanțe în partea încasării cheltuielilor de judecată, cu emiterea

unei noi hotărâri de încasare din contul intimatei a sumei de 6 000 de lei cu titlu de

cheltuieli de judecată pentru asistență juridică.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia recurată,

considerând-o nefondată, deoarece instanța de apel a interpretat eronat și a aplicat

greșit normele de procedură civilă.

A remarcat că a prezentat în prima instanță și în instanța de apel bonul de

plată a cheltuielilor pentru asistență juridică, suportate de ea în sumă de 6 000 de

lei, care constituie o sumă rezonabilă și este în strictă corespundere cu

recomandările Uniunii Avocaților din Republica Moldova.

Având în vedere prevederile Hotărârii Parlamentului Republicii Moldova

nr. 39 din 8 iunie 2019, a considerat că actele judecătorești contestate sunt în

contradicție cu art. 6 paragraful 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale și anume, instanțele de judecată

ierarhic inferioare nu au fost independente și imparțiale.

La 29 ianuarie 2020, în adresa intimatei ÎS Teatrul Epic de Etnografie și

Folclor „Ion Creangă” a fost expediată copia cererii de recurs depusă de Nelly

Ciobanu, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă

2

prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f. d. 99), fiind

recepționată de către intimată la data de 31 ianuarie 2020, ceea ce se atestă prin

avizul de recepție anexat la actele cauzei (f. d. 100).

Până la data stabilită pentru examinarea chestiunii privind admisibilitatea

recursului, în adresa Curții Supreme de Justiție nu a parvenit referința prin care

intimata să-și expună poziția față de temeiurile recursului.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu

prevede altfel.

Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a

declarat recursul la 9 ianuarie 2020 împotriva deciziei din 19 noiembrie 2019 a

Curții de Apel Chișinău în termenul legal.

Examinând temeiurile recursului declarat de Nelly Ciobanu, reprezentată de

avocatul Nicolae Daniliuc, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Nelly Ciobanu,

reprezentată de avocatul Nicolae Daniliuc, nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform

secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

3

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII CPC, instanța de

recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de

apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în

materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța

de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de

apreciere a probelor stabilite în art. 130 CPC, însă, din recursul declarat nu rezultă

argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes

(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului,

25 februarie 1995, nr. 26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat

de Nelly Ciobanu, reprezentată de avocatul Nicolae Daniliuc urmează a fi

considerat ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Nelly Ciobanu, reprezentată de

avocatul Nicolae Daniliuc.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Mariana Pitic

Nicolae Craiu

4