2ra-773/18 — încasarea restanței salariale și repararea prejudiciului cauzat de angajator
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- încasarea restanţei salariale şi repararea prejudiciului cauzat de angajator
- Temei legal
- temeiurile inadmisibilitatii recursului
2ra-773/18 — încasarea restanței salariale și repararea prejudiciului cauzat de angajator (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
prima instanță, Judecătoria Chișinău (sediul Centru) dosarul nr. 2ra-773/2018
judecător: I. Chirtoacă
instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău
judecători: A. Panov, M. Anton, V. Cotorobai
Î N C H E I E R E
30 mai 2018 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, Iulia Sîrcu
judecători Victor Burduh, Galina Stratulat
examinând admisibilitatea recursului declarat de Ciobanu Tamara în cauza civilă
la cererea de chemare în judecată depusă de Ciobanu Tamara împotriva Primăriei
mun. Chișinău cu privire la încasarea restanței salariale și repararea prejudiciului
cauzat de angajator,
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 14 decembrie 2017, prin care a
fost admis apelul depus de Primăria mun. Chișinău, casată hotărârea Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru din 03 februarie 2017, și pronunțată o nouă hotărâre de
respingere a acțiunii,
c o n s t a t ă :
La 17 noiembrie 2016, Ciobanu Tamara a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Primăriei mun. Chișinău cu privire la încasarea restanței salariale și
repararea prejudiciului cauzat de angajator.
În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că a fost angajată în calitate de
lichidator al ÎM ,,Ziarul Capitala” în temeiul contractului individual de muncă din 10
decembrie 2013. Contractul de muncă a fost încheiat pe un termen determinat și
anume din 20 noiembrie 2013 până la 25 martie 2014.
În temeiul contractului de muncă menționat, a fost emisă dispoziția primarului
general al mun. Chișinău, nr. 562-dc din 10 decembrie 2013, cu privire la
desemnarea doamnei Tatiana Ciobanu în calitate de lichidator al ÎM ,,Ziarul
Capitala”.
Ulterior, la 26 martie 2014, a semnat acordul suplimentar nr. 1 la contractul
individual de muncă din 10 decembrie 2013, prin care acesta a fost prelungit până la
28 ianuarie 2017. În acest sens la 31 martie 2014, Primăria mun. Chișinău a emis
dispoziția nr. 169-dc.
1
Astfel, la 28 ianuarie 2016, de comun acord cu angajatorul au stabilit încetarea
raporturilor de muncă, încheind acordul de încetare a contractului individual de
muncă începând cu 29 ianuarie 2016. La 29 ianuarie 2016, Primăria mun. Chișinău a
emis în acest sens dispoziția nr. 56/1-dc, prin care a dispus încetarea contractului
individual de muncă și efectuarea calculului privind remunerarea muncii, asigurând
astfel achitarea integrală a plăților salariale.
Reclamanta a invocat că Primăria mun. Chișinău până la momentul înaintării
prezentei acțiuni nu și-a onorat obligația de plată a salariului, cererile înaintate
rămânând fără soluționare.
Între timp, la 21 iulie 2016, a depus o cerere la Inspectoratul de Stat al Muncii,
iar prin răspunsul Inspectoratului de Stat al Muncii i s-a comunicat că litigiul dat este
unul individual de muncă și urmează să fie examinat în instanța de judecată.
Totodată, Primăria mun. Chișinău prin răspunsul din 04 iulie 2016, i-a comunicat
că conform calculelor efectuate, restanțele salariale constituie suma de 100 410 lei.
A mai indicat că, ținând cont că restanțele salariale nu i-au fost achitate, la 04
noiembrie 2016, a depus repetat o cerere prealabilă solicitând achitarea plăților
salariale, însă aceasta a rămas nesoluționată.
În drept își întemeiază pretențiile în baza dispozițiilor art. 142, 143, 329, 330,
354, 355 Cod civil și 166-168 Codul de procedură civilă.
Solicită reclamanta încasarea din contul Primăriei mun. Chișinău în beneficiul
său a salariului restant în mărime de 100 410 lei, plății suplimentare de întârziere în
mărime de 28 400 lei, prejudiciului moral în mărime de 10 000 lei și compensarea
cheltuielilor de judecată.
Prin hotărârea judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 03 februarie 2017,
cererea de chemare în judecată a Tamarei Ciobanu împotriva Primăriei mun.
Chișinău cu privire la încasarea restanței salariale și repararea prejudiciului cauzat
de angajator a fost admisă parțial.
S-a încasat din contul Primăriei mun. Chișinău în beneficiul Tamarei Ciobanu
suma de 100 410 lei cu titlu de salariu restant, 28 400 lei cu titlu de plată
suplimentară de întârziere, 2000 lei prejudiciu moral și 4500 lei cheltuielile de
judecată.
În rest pretențiile au fost respinse.
La 10 februarie 2017 și 04 octombrie 2017, în termen legal, Primăria mun.
Chișinău a depus apel împotriva hotărârii instanței de fond, solicitând admiterea
apelului și casarea hotărârii instanței de fond, cu pronunțarea unei noi hotărâri de
respingere integrală a acțiunii ca fiind neîntemeiată.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 14 decembrie 2017, a fost admis apelul
depus de Primăria mun. Chișinău, casată hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru din 03 februarie 2017, și pronunțată o nouă hotărâre de respingere a acțiunii.
La 05 martie 2018, Curtea de Apel Chișinău a expediat în adresa participanților
la proces copia deciziei motivate (f.d. 90).
Instanța de recurs constată că la 19 februarie 2018, Ciobanu Tamara a declarat
recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea cererii de recurs,
casarea integrală a deciziei Curții de Apel Chișinău din 14 decembrie 2017 și
menținerea hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 03 februarie 2017.
2
În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul se
declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.
Astfel, prin prisma dispoziției citate, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat
de către Ciobanu Tamara la 19 februarie 2018, împotriva deciziei instanței de apel
din 14 decembrie 2017, este declarat în termen, în situația în care copia deciziei
motivate a fost expediată părților la 05 martie 2018, iar la materialele cauzei nu se
regăsește dovada recepționării de către recurent a acesteia.
În motivarea recursului Ciobanu Tamara, a indicat că consideră decizia instanței
de apel neîntemeiată și ilegală, deoarece la emiterea acesteia instanța de apel a
încălcat normele de drept material și de drept procedural.
A mai indicat că, instanța de apel la emiterea deciziei contestate a aplicat o lege
care nu trebuia să fie aplicată și a aplicat în mod eronat analogia legii.
Or, aplicarea dispoziției art. 19 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 1053/2010
privind aprobarea Regulamentului cu privire la reprezentarea statului în societățile
comerciale este nepotrivită, deoarece potrivit pct. 1 al acestei hotărâri, prevederile
Regulamentului cu privire la reprezentarea statului în societățile comerciale sunt
obligatorii pentru autoritățile administrației publice centrale, care exercită atribuții
de administrare a proprietății publice în societățile comerciale cu cotă de participare
a statului.
Deci, prevederile art. 19 alin. (6) al Hotărârii Guvernului nr. 1053/2010 privind
aprobarea Regulamentului cu privire la reprezentarea statului în societățile
comerciale, cât și prevederile art. 4 alin. (1) al Legii cu privire la antreprenoriat și
întreprinderi nr. 845/1992, nu sunt aplicabile la caz, raportul material litigios fiind
reglementat de legislația muncii.
Astfel, este nepotrivită aplicarea la caz de către instanța de apel a prevederilor
art. 217 alin. (1) și (3) Cod civil și art. 220 alin. (1), privind nulitatea absolută a
actului juridic.
În consecință, a indicat recurenta că instanța de apel nu a ținut cont de efectele
nulității actului juridic, întrucât pentru relațiile de muncă este caracteristică
imposibilitatea revenirii părților la situația momentului încheierii contractului de
muncă devenit nul, angajatorul fiind obligat să-i achite salariatului pentru munca
prestată salariul ce i se cuvine.
În conformitate cu art. 439 alin. (2) Codul de procedură civilă, după parvenirea
dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului,
dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea
depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul
neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în
lipsa acesteia.
La 21 martie 2018, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatului
cererea de recurs cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței.
Primăria mun. Chișinău, nu și-a exercitat dreptul respectiv și nu a depus
referință.
În conformitate cu art. 439 alin. (3) Codul de procedură civilă, judecătorul
raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și
3
face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu alin.
(2).
Audiind raportul verbal al judecătorului raportor și verificând temeiurile
invocate în recurs în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că
recursul este inadmisibil din următoarele motive.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți
participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau
aplicate eronat, iar alin.(4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate
la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în
care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul
în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța
judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la
încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție, menționează că, Ciobanu Tamara, în cererea de recurs nu a
invocat nici unul din temeiurile de declarare a recursului prevăzute la art. 432 alin.
(2), (3) sau (4) Codul de procedură civilă.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs
se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).
În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în care se
constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3
judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra
inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu
conține nici o referire cu privire la fondul recursului.
Completul judiciar indică că procedura admisibilității constă în verificarea
faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432
alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, fără a se examina temeinicia lor.
În acest sens, completul reiterează prin prisma jurisprudenței CEDO că „... art. 6
al Convenției, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță
de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat
împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de
succes.” (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor
Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).
Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că, instanța de
apel a examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de procedură și
aplicarea corectă a legii materiale, iar în esența lor argumentele recursului, au fost
verificate minuțios, la judecarea pricinii în ordine de apel, completul Colegiului
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la
concluzia de a considera recursul declarat de Ciobanu Tamara, ca inadmisibil.
4
În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) Cod de procedură
civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție,
d i s p u n e :
Recursul declarat de Ciobanu Tamara, se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului, Iulia Sîrcu
judecători Victor Burduh
Galina Stratulat
5