3r-254/20 — cu privire la anularea ordinelor

3r-254/20 — cu privire la anularea ordinelor (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 3r-254/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani – I. Păduraru

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – V. Clima, E. Palanciuc, A. Malîi

DECIZIE

07 octombrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

examinând recursul depus de către Viorica Ciubotaru, reprezentată de avocatul

Dorina Dilion,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de către Viorica Ciubotaru împotriva Teatrului Epic de Etnografie și Folclor

„Ion Creangă” cu privire la anularea ordinelor de sancționare disciplinară, inclusiv

de concediere, restabilirea la locul de muncă, încasarea salariului pentru absența

forțată de la muncă, repararea prejudiciului moral,

împotriva încheierii din 30 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a declarat inadmisibil apelul depus de către Viorica Ciubotaru,

constată:

La 23 iunie 2017 Viorica Ciubotaru a depus cerere de chemare în judecată în

procedura contenciosului administrativ împotriva Teatrului Epic de Etnografie și

Folclor „Ion Creangă”, prin care a solicitat anularea ordinelor nr. 4 din 15 martie

2017, cu privire la sancționarea disciplinară sub formă de avertisment; nr. 8 din 20

martie 2017, cu privire la sancționarea disciplinară sub formă de mustrare; nr. 9 din

22 martie 2017, cu privire la sancționarea disciplinară sub formă de mustrare; nr. 11

din 24 martie 2017, cu privire la sancționarea disciplinară sub formă de mustrare

aspră; nr. 18-p din 18 aprilie 2017, cu privire la sancționarea disciplinară sub formă

de concediere; anularea proceselor-verbale din 16 martie 2017, din 17 martie 2017,

întocmite de administrația Teatrului Epic de Etnografie și Folclor „Ion Creangă”,

restabilirea la locul de muncă în funcția deținută anterior în Teatrul Epic de

Etnografie și Folclor „Ion Creangă”, conform art. 89 alin. (1) Codul muncii, anularea

înscrierilor menționate în carnetul de muncă cu privire la concediere, încasarea

despăgubirii pentru întreaga perioadă de absență forțată de la muncă, într-o mărime

nu mai mică decât salariul mediu al salariatului pentru această perioadă, în mărime

de 3400 de lei pentru fiecare lună de absență forțată de la muncă, începând cu 18

aprilie 2017 până la data rămânerii hotărârii irevocabile, conform art. 90 alin. (2) lit.

1

a) Codul muncii; încasarea plății suplimentare pentru reținerea salariului pentru

fiecare zi de întârziere de 0,1 la sută din suma salariului neplătit în termen, conform

art. 330 Codul muncii; încasarea cheltuielilor de asistență juridică și reprezentare în

instanța de judecată, conform art. 90 alin. (2) lit. b) Codul muncii.

Prin hotărârea din 29 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, s-a

admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de către Viorica Ciubotaru. S-

au anulat ordinele emise de directorul Teatrului Epic de Etnografie și Folclor „Ion

Creangă”, Aureliu Ciobanu nr. 4 din 15 martie 2017, cu privire la sancționarea

Vioricăi Ciubotaru, cu sancțiunea disciplinară sub formă de avertisment; ordinul nr.

8 din 20 martie 2017, cu privire la sancționarea Vioricăi Ciubotaru, cu sancțiunea

disciplinară sub formă de mustrare; ordinul nr. 9 din 22 martie 2017, cu privire la

sancționarea Vioricăi Ciubotaru, cu sancțiunea disciplinară sub formă de mustrare;

ordinul nr. 11 din 24 martie 2017, cu privire la sancționarea Vioricăi Ciubotaru, cu

sancțiunea disciplinară sub formă de mustrare aspră; ordinul nr. 18-p din 18 aprilie

2017, cu privire la sancționarea Vioricăi Ciubotaru, cu sancțiunea disciplinară sub

formă de concediere cu desfacerea din inițiativa angajatorului a contractului

individual de muncă pe durată nedeterminată, începând cu data de 18 aprilie 2017;

s-a restabilit Viorica Ciubotaru în funcția de artist-orchestră în cadrul Teatrului Epic

de Etnografie și Folclor „Ion Creangă”; s-a încasat din contul Teatrului Epic de

Etnografie și Folclor „Ion Creangă” în beneficiul Vioricăi Ciubotaru salariul pentru

absență forțată de la muncă pentru perioada 18 aprilie 2017-29 martie 2019, reieșind

din suma de 1800 lei lunar, cu deducerea din suma adjudecată a tuturor plăților,

taxelor aferente bugetului de stat și bugetului asigurări sociale; s-a încasat din contul

Teatrului Epic de Etnografie și Folclor „Ion Creangă” în beneficiul Vioricăi

Ciubotaru prejudiciul moral în mărime de 20 000 de lei; în partea restabilirii în

funcție și încasării salariului mediu în mărime de 1800 de lei, s-a dispus executarea

imediată a hotărârii în temeiul art. 256 alin. (1) lit. d), alin. (2) Cod de procedură

civilă. În rest acțiunea a fost respinsă.

La 13 mai 2019, prin intermediul poștei electronice Viorica Ciubotaru a depus

cerere de apel împotriva hotărârii din 29 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Buiucani, solicitând repunere în termen a cererii de apel, admiterea cererii de apel

spre examinare, casarea integrală a hotărârii instanței de fond cu emiterea unei noi

hotărâri de admitere integrală a acțiunii. (f.d. 195, 198, Vol. I)

Prin încheierea din 10 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a stabilit apelantei

Viorica Ciubotaru un termen de 10 zile de la recepționarea încheierii pentru

înlăturarea neajunsurilor și depunerea unei cereri suplimentare de apel cu indicarea

motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază apelul, probele invocate în

susținerea apelului, cu prezentarea lor prin depunerea la secretariatul Curții de Apel

Chișinău; s-a explicat apelantei Viorica Ciubotaru că în caz de neînlăturare a

neajunsurilor în termenul stabilit din prezenta încheiere, cererea de apel nu se va

considera depusă și apelul va fi declarat inadmisibil.

Prin încheierea din 30 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a declarat

inadmisibil apelul depus de Viorica Ciubotaru împotriva hotărârii din 29 martie 2019

a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, din motiv că apelanta nu a înlăturat

neajunsul în termenul stabilit de instanță.

La 30 iunie 2020, prin intermediul oficiului poștal Viorica Ciubotaru,

reprezentată de avocatul Dorina Dilion, a depus cerere de recurs împotriva încheierii

2

din 30 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului,

casarea încheierii contestate, restituirea spre rejudecare problema soluționată prin

încheierea a cărei casare se solicită. (f.d. 75, Vol. II,)

În motivarea recursului s-a invocat că apelul formulat a fost declarat inadmisibil

neîntemeiat și contrar prevederilor legale, având în vedere că prin încheierea din 12

martie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a constatat că, cauza este una civilă, de drept

comun.

În încheierea contestată s-a reținut că apelul formulat împotriva hotărârii din 29

martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, a fost nemotivat, iar apelanta

nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de 10 zile, încheierea fiind expediată

apelantei prin poșta electronică la 16 iulie 2019.

Totodată, recurenta a menționat că la materialele cauzei nu se atestă dovada

recepționării actului judecătoresc, iar subiectul dat a fost abordat în ședința de

judecată din 18 iunie 2020.

Recurenta a afirmat că în contextul prevederilor art. 44 Cod de procedură civilă

în cazul conflictului de competență instanța judecătorească suspendă procesul și

înaintează dosarul instanței în drept pentru a soluționa conflictul de competență.

Succesiv, prin încheierea din 12 martie 2020, procesul se prezumă a fi

suspendat. Respectiv, instanța în favoarea cărei s-a declinat competența urmează să

se pronunțe asupra tuturor acțiunilor preparatorii ce țin de examinarea cauzei în

ordine de apel, inclusiv asupra apelului declarat de Viorica Ciubotaru.

Recurenta a menționat că, prin soluția instanței de apel din 30 octombrie 2019

i-a fost încălcat dreptul la judecarea cauzei de către o instanță sau judecătorii, în

competența căror cauza este dată prin lege, având în vedere prevederile art. 32 alin.

(1) Cod de procedură civilă. Omiterea acestui aspect constituie încălcare a art. 6 § 1

din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Astfel, actul judecătoresc contestat urmează a fi anulat, deoarece a fost adoptat de

către o instanță incompetentă.

La 17 iulie 2020, Curtea Supremă de Justiție a expediat Teatrului Epic de

Etnografie și Folclor „Ion Creangă”, pentru notificare, copia recursului depus de

către Ciubotaru Viorica, reprezentată de avocatul Dorina Dilion, explicându-i

dreptul de a depune referință asupra motivelor acestuia. (f.d. 77, vol. II)

În corespundere cu articolul 241 alin. (1) din Codul administrativ, încheierile

primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre,

în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi.

Prin prisma articolului 191 alin. (5) din Codul administrativ, Curtea Supremă

de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, deciziilor și

încheierilor curții de apel.

Potrivit articolului 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța competentă

soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.

Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.

În conformitate cu articolul 243 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ,

examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă decizie prin

care declară recursul inadmisibil.

Examinând admisibilitatea recursului depus, prin prisma materialelor din dosar,

coroborat cu normele de drept pertinente speței, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

3

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a-l

declara inadmisibil, din motivele ce succed.

În conformitate cu articolul 242 din Codul administrativ, recursul împotriva

încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis

încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis

încheierea contestată transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești

împreună cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze recursul.

Colegiul reține că în prezenta cauză încheierea Curții de Apel Chișinău

împotriva căreia este îndreptată calea de atac datează cu 30 octombrie 2019. (f.d. 11-

15, vol. II)

Conform informației de pe poșta electronică a Curții de Apel Chișinău,

încheierea din 30 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată Vioricăi

Ciubotaru la adresa de email indicată în cererea de apel la data de 08 noiembrie 2019,

ora 10.43. (f.d. 16, vol. II)

În conformitate cu art. 63 din Codul administrativ calcularea termenelor în

procedură administrativă se efectuează în conformitate cu prevederile art. 259-266

din Codul civil.

Dacă o autoritate publică trebuie să efectueze prestații doar pentru o anumită

perioadă de timp, atunci această perioadă expiră în ultima zi a ei, chiar și atunci când

această este o zi de sâmbătă, duminică sau o zi liberă stabilită prin lege.

La rândul său, art. 261 Cod civil (articolul 385 în redacția actuală a Codului

civil) prescrie în alin. (1) că, dacă începutul curgerii termenului este determinat de

un eveniment sau moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, atunci ziua

survenirii evenimentului sau momentului nu se ia în considerare la calcularea

termenului.

Conform art. 265 din Codul civil (articolul 389 în redacția actuală a Codului

civil), dacă ultima zi a termenului este o zi de duminică, de sâmbătă sau o zi care, în

conformitate cu legea în vigoare, la locul executării obligației este zi de odihnă,

termenul expiră în următoarea zi lucrătoare.

Coroborând normele legale precitate, Colegiul conchide că, în condițiile

prezentei cauze, termenul de procedură de 15 zile instituit de legiuitor pentru

valorificarea dreptului de a ataca în ordine de recurs încheierea din 30 octombrie

2019 a Curții de Apel Chișinău a început să curgă din ziua imediat următoare datei

notificării actului judecătoresc de dispoziție - 08 noiembrie 2019, iar data limită de

depunere a recursului fiind ziua de 25 noiembrie 2019, ora 24.00.

Însă, ignorând prevederile legale ce guvernează procedura de exercitare a căii

de atac în ordine de recurs în secțiunea I, reprezentantul apelantei, avocatul Dorina

Dilion a depus la 30 iunie 2020 la Curtea de Apel Chișinău recurs împotriva

încheierii din 30 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău. (f.d. 70-75, vol. II)

Studiind cererea de recurs, Colegiul constată că avocatul Dorina Dilion, care

reprezintă interesele Vioricăi Ciubotaru nu a invocat nici un motiv plauzibil, care ar

justifica imposibilitatea sa de a face uz în interiorul termenului legal de dreptul

procedural de a contesta actul judecătoresc de dispoziție emis de Curtea de Apel

Chișinău la 30 octombrie 2019.

Respectiv, depunând recursul la 30 iunie 2020, avocatul Dorina Dilion a omis

termenul legal de declarare a recursului, deși trebuia să dea dovadă de diligență și

4

un rol activ față de cauza de contencios administrativ în care este implicată.

La caz, este notabil că certitudinea legală impusă regulilor procedurii de

contencios administrativ, în calitate de condiție sine qua non a unui proces echitabil,

vizează atât drepturile recurentei, cât și ale intimatului, astfel încât instanța de

contencios administrativ, nefiind în drept de a substitui voința legislatorului

materializată în conținutul normelor de procedură, în vederea exonerării recurentei

de sancțiunile procedurale din motivul înțelegerii greșite de către acesta a efectelor

legale.

Imperioasă speței este și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului,

care a apreciat că reglementarea referitoare la formalitățile și termenele ce trebuie

respectate pentru exercitarea unei căi de atac, urmărește să asigure o bună

administrare a justiției și, în particular, să respecte principiul securității raporturilor

juridice și că cei interesați trebuie să aibă posibilitatea de a se aștepta ca aceste reguli

să fie aplicate. S-a subliniat că aceste termene urmăresc mai multe scopuri

importante, și anume, să garanteze securitatea juridică, fixând un termen pentru

acțiuni, să pună pe eventualii pârâți la adăpost de plângeri introduse foarte târziu,

care ar fi, probabil, mai dificil de combătut, și să împiedice nedreptățile ce s-ar putea

produce dacă tribunalele ar fi chemate să se pronunțe în legătură cu evenimente

consumate cu mult timp în urmă, plecând de la elemente de probă cărora nu li s-ar

mai putea acorda credit și care ar fi incomplete din cauza timpului scurs (cauza

Brumărescu c. României, cauza Marckx c. Belgiei).

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat în cauza Ponomryov c.

Ucrainei că, deși, în speță nu este vorba despre desființarea unei hotărâri

judecătorești definitive și irevocabile în urma admiterii unei căi extraordinare de atac

în lumina unor circumstanțe noi descoperite, ci de redeschiderea unui proced după

un interval considerabil de timp prin repunerea în termenul de introducere a unei căi

ordinare de atac, totuși reînnoirea acestui termen după o perioadă îndelungată și

pentru motive neconvingătoare, reprezintă o decizie care ar putea înfrânge principiul

securității raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac.

În această ordine de idei, corelând circumstanțele faptice constatate și expuse

supra cu normele legale precitate, instanța de recurs conchide că, la depunerea

recursului împotriva încheierii din 30 octombrie 2019 a Curți de Apel Chișinău,

reprezentantul apelantei Viorica Ciubotaru, avocatul Dorina Dilion, nu a respectat

prevederile art. 242 din Codul administrativ.

Argumentul că cauza este de competența instanței de drept comun nu poate

servi temei de a admite un recurs tardiv, ori în speță se contestă încheierea colegiului

specializat din cadrul Curții de Apel Chișinău emisă la 30 octombrie 2019 și

notificată recurentei prin poșta electronică la 08 noiembrie 2019. Nefiind de acord

cu această încheiere, inclusiv și în baza argumentelor invocate în prezentul recurs,

recurenta urma să conteste în interiorul termenului de 15 zile de la data comunicării

încheierii.

Din considerentele menționate și având în vedere că avocatul Dorina Dilion nu

a respectat prevederile art. 242 din Codul administrativ, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

declara inadmisibil recursul depus de către Viorica Ciubotaru, reprezentată de

avocatul Dorina Dilion împotriva încheierii din 30 octombrie 2019 a Curții de Apel

5

Chișinău

Conform articolelor 195, 230 și 243 alin. (1) lit. a), (2) și (3) din Codul

administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

decide:

Se declară inadmisibil recursul depus de către Viorica Coibotaru, reprezentată

de avocatul Dorina Dilion împotriva încheierii din 30 octombrie 2019 a Curții de

Apel Chișinău, adoptată în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de

chemare în judecată depusă de către Viorica Ciubotaru împotriva Teatrului Epic de

Etnografie și Folclor „Ion Creangă” cu privire la anularea ordinelor de sancționare

disciplinară, inclusiv de concediere, restabilirea la locul de muncă, încasarea

salariului pentru absența forțată de la muncă, repararea prejudiciului moral.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

6