2ra-297/20 — cu privire la restabilirea la locul de muncă, încasarea salariului pentru absența forțată de la muncă și repararea prejudiciului moral

Dosarul nr. 2ra-297/20 Prima instanță: Judecătoria Edineț sediul Dondușeni (jud. T. Sobolschi) Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. A. Corcenco, D. Corolevschi, D. Stănilă) ÎNCHEIERE 26 februarie 2020 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Mariana Pitic Nicolae Craiu examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Lidia Boicu în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Lidiei Boicu împotriva Administrației Gimnaziului „Oleg Pupeza” sat.

Corbu r-nul Dondușeni cu privire la restabilirea la locul de muncă, încasarea salariului pentru absența forțată de la muncă și repararea prejudiciului moral împotriva deciziei din 7 noiembrie 2019 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost respins apelul declarat de Lidia Boicu și menținută hotărârea din 6 august 2019 a Judecătoriei Edineț sediul Donsușeni, prin care acțiunea a fost respinsă constată: La 28 februarie 2019, Lidia Boicu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Administrației Gimnaziului „Oleg Pupeza” sat. Corbu r-nul Dondușeni cu privire la restabilirea la locul de muncă, încasarea salariului pentru absența forțată de la muncă și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii a invocat că, începând cu 9 august 1993, în baza ordinului nr. 124 din 6 mai 1993 al Ministerului Științei și Învățământului al RM și ordinului nr. 49 din 9 august 1993 al Inspectoratului Raional Școlar Dondușeni, a fost angajată în calitate de logoped pe 0,5 salariu la școala medie incompletă din sat. Corbu r-nul Dondușeni, iar prin ordinul nr. 3 din 18 februarie 2019, a fost eliberată din funcția de logoped în baza art. 86 alin. (1) lit. c) Codul muncii, pe motiv că elevii gimnaziului nu necesită servicii logopedice, fapt constatat în scrisoarea de înștiințare nr. 20 din 23 aprilie 2018, deși în acea perioadă se afla în concediul de boală. A considerat că a fost eliberată din funcție în mod nelegitim, deoarece nu a fost efectuat examenul logopedic la finele și începutul anului școlar, conform 1 regulamentului de specialitate și răspunsului nr. 71 din 24 august 2018 al Consiliului raional Dondușeni.

A menționat că a semnat scrisoarea nr. 20 din 23 aprilie 2018 la 3 iulie 2018 în timpul concediului anual, iar ordinul din 3 septembrie 2018 al DECT Dondușeni de reducere a funcției de logoped a fost emis în timpul concediului ei de boală, fără să fie efectuată evaluarea specific logopedică de către logopedul SAP. La fel, a evidențiat reclamanta că nu a fost inclusă în tarificația gimnaziului în calitate de logoped pe anul școlar 2018-2019. La 21 decembrie 2018, a primit ordinul nr. 17 emis de Administrația Gimnaziului „O. Pupeza” și graficul de lucru, prin care, cu încălcări, a fost stabilit salariul 0,4 logoped cu 14 ore, dar nu 15 ore, din această cauză e nevoită să activeze 3 zile în loc de 2 zile, să lucreze săptămânal o oră în plus fără remunerare.

În grafic nu este indicată ziua pentru a căuta un alt loc de lucru conform Codului muncii. Pe perioada de preavizare, nu au fost acordate zilele pentru căutarea unui loc de muncă, ci din contra a activat cu o zi de lucru mai mult. În perioada de preavizare, directorul interimar al gimnaziului nu i-a permis să îndeplinească obligațiunile de serviciu, drept dovadă servind cererea nr. 13 din 23 ianuarie 2019 adresată DECT Dondușeni, la care a răspuns directorul interimar Lucia Curdulean prin răspunsul nr. 12 din 5 februarie 2019. Grupele logopedice nu se completează cu copii conform cererii părinților, dar în baza evaluării specific logopedice, se anunță părintele care semnează acordul în scris pentru desfășurarea asistenței logopedice.

A obiectat că răspunsul nr. 06 din 10 ianuarie 2019 al IM Edineț, amânat la 30 ianuarie 2019, nu reflectă corect realitatea în privința corectitudinii graficului de lucru, nu indică începutul procedurii de reducere 23 aprilie 2018, nu concretizează că scrisoarea nr. 20 din 23 aprilie 2018 a administrației gimnaziului și ordinul din 3 septembrie 2018 al DECT Dondușeni sunt emise în perioada concediului de boală și că nu e inclus logopedul în tarificația gimnaziului în luna septembrie 2018. Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor Codului muncii. A solicitat admiterea acțiunii, anularea ordinului nr. 3 din 18 februarie 2019, restabilirea în funcție, repunerea în termenul de adresare, repararea prejudiciului material și prejudiciului moral.

Prin încheierea din 14 mai 2019 a Judecătoriei Edineț sediul Donsușeni, a fost atrasă în proces Direcția Educație, Cultură și Turism Dondușeni în calitate de intervenient accesoriu. Prin hotărârea din 6 august 2019 a Judecătoriei Edineț sediul Donsușeni, a fost respinsă acțiunea ca fiind neîntemeiată. Prin decizia din 7 noiembrie 2019 a Curții de Apel Bălți, a fost respins apelul declarat de Lidia Boicu și menținută hotărârea primei instanțe. Prima instanță și instanța de apel au constatat că Lidia Boicu, pe parcursul anului de învățământ 2017-2018, s-a aflat o perioadă îndelungată în concediul de boală, fapt confirmat de reclamantă în ședință de judecată, iar lecțiile cu copiii care beneficiau de serviciile ultimei, nu au fost recuperate sau continuate cu un alt logoped, respectiv, părinții nu au considerat de cuviință depunerea cererilor întru beneficierea serviciilor logopedului.

2 Instanțele de judecată ierarhic inferioare au menționat că la 2 august 2018, Lidia Boicu a fost chemată la adunarea ce a avut loc în incinta gimnaziului, unde i-au fost propuse alte funcții pe care aceasta le putea îmbrățișa, explicându-i-se că nu se reduce persoana propriu-zisă, ci funcția de logoped. Totodată, prima instanță și instanța de apel au conchis că de către Administrația Gimnaziului „Oleg Pupeza” sat. Corbu r-nul Dondușeni, au fost respectate condițiile art. 88 alin. (1) Cod muncii, la concedierea reclamantei. La 26 decembrie 2019, prin intermediul Oficiului Poștal, Lidia Boicu a declarat recurs împotriva deciziei din 7 noiembrie 2019 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel, cu restabilirea la locul de muncă, încasarea salariului pentru absența forțată de la muncă și repararea prejudiciului material și prejudiciului moral.

În motivarea recursului a invocat că nu au fost prezentate probe ce ar confirma legalitatea motivului reducerii funcției de logoped și anume, din cauza lipsei copiilor ce au nevoie de asistență logopedică. A remarcat că ordinul nr. 129 din 3 septembrie 2018 a fost emis de DECT Dondușeni în perioada când ea se afla în timpul concediului de boală și e contrar ordinului Ministerului Educației Culturii și Cercetării al RM din luna august 2018, făcut public, prin intermediul presei, televiziunii de a nu fi închise punctele logopedice deschise de Minister, pentru a fi adus la cunoștință tuturor beneficiarilor, nefiindu-i acordat un alt loc de lucru în perioada de preavizare, prin ce au fost încălcate prevederile Codului muncii.

A subliniat că la emiterea deciziei contestate instanța de apel nu a luat în considerație că funcția deținută de ea a fost redusă în perioada de XXXXX suportat în timpul perioadei de preavizare, lipsa probelor ce ar confirma corectitudinea motivul reducerii funcției prin probe ce ar legaliza motivul. La fel, instanța de apel nu a constatat că legalitatea motivului indicat în ordinul nr. 129 din 3 septembrie 2018, nu corespunde regulamentului de activitate al logopedului, ordinului nr. 1 din 2 ianuarie 2018, nu are o bază juridică și nu e confirmat prin probe ce ar confirma veridicitatea motivului. A accentuat că nu au fost luate în considerație probele prezentate și documentele aprobate de Ministerul Educației Culturii și Cercetării al RM și ordinul din luna august 2018 al Ministerul Educației Culturii și Cercetării al RM de păstrare a punctelor logopedice deschise de Minister.

În decizia recurată nu a fost concretizat modul de reducere a funcției de logoped ce deservește punctul logopedic deschis de Minister, or reducerea funcției de logoped ce deservește punctul logopedic se efectuează concomitent cu închiderea punctului logopedic, de către DECT Dondușeni a fost redus logopedul, fără a fi închis punctul logopedic. A mai notat că instanța de apel nu a luat în considerație nici încălcarea prevederilor Codului muncii și anume, art. 186 Codul muncii, prin încălcarea termenului de achitarea indemnizației, art. 86 Codul muncii, fiind incorect atribuită la 0,4 salarii, lucrând cu o oră în plus fără a fi salarizată și nu s-a expus asupra faptului de emitere a ordinilor în perioada concediului medical și lipsa funcției în tarificație la 1 septembrie 2018. 3 La 20 ianuarie 2020, în adresa intimaților Administrația Gimnaziului „Oleg Pupeza” sat.

Corbu r-nul Dondușeni și Direcția Educație, Cultură și Turism Dondușeni a fost expediată copia cererii de recurs depusă de Lidia Boicu, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f. d. 197), fiind recepționată de către intimați la data de 22 ianuarie 2020 și 23 ianuarie 2020, ceea ce se atestă prin avizele de recepție anexate la actele cauzei (f. d. 66 vol. II). La 5 februarie 2020, prin intermediul Oficiului Poștal, Administrația Gimnaziului „Oleg Pupeza” sat. Corbu r-nul Dondușeni a depus referință la recursul declarat de Lidia Boicu, solicitând respingerea recursului. La 18 februarie 2020, prin intermediul Oficiului Poștal, Direcția Educație Dondușeni a depus referință la recursul declarat de Lidia Boicu, solicitând respingerea recursului ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul la 26 decembrie 2019 împotriva deciziei din 7 noiembrie 2019 a Curții de Apel Bălți în termenul legal. Examinând temeiurile recursului declarat de Lidia Boicu, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Lidia Boicu, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei contestate. Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform 4 secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII CPC, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 CPC, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr. 26561/1995). În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat de Lidia Boicu urmează a fi considerat ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Se consideră inadmisibil recursul declarat de Lidia Boicu. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Mariana Pitic Nicolae Craiu 5