3ra-549/20 — cu privire la obligarea executarii actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-549/20

Prima instanță: Judecătoria Edineț, sediul Central – N. Bobu

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți – A. Gheorghieș, A. Toderaș, E. Bejenaru

ÎNCHEIERE

27 mai 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Lidia Boicu,

reprezentată de avocatul Ghenadie Odobescu,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă

de către Lidia Boicu împotriva Primăriei Pivniceni, raionul Dondușeni, intervenienți

accesorii Consiliul local Pivniceni, raionul Dondușeni și executorul judecătoresc

Victor Balțat, privind obligarea executării actului administrativ,

împotriva deciziei din 24 decembrie 2019 a Curții de Apel Bălți, prin care s-a

respins apelul declarat de către Lidia Boicu împotriva hotărârii din 14 august 2019

a Judecătoriei Edineț, sediul Central,

constată:

La 22 iunie 2018 Lidia Boicu a depus cerere de chemare în judecată împotriva

Primăriei satului Pivniceni, prin care a solicitat obligarea Primăriei Pivniceni,

raionul Dondușeni de a executa decizia nr. 2/1 din 05.05.2006 emisă de către

Consiliul local Pivniceni, raionul Dondușeni.

În motivarea pretențiilor Lidia Boicu a indicat în cererea de chemare în

judecată, că prin hotărârea din 02 martie 2006 a Judecătoriei Dondușeni a fost

anulată decizia Consiliului local al comunei Corbu, raionul Dondușeni nr. 2 din

08.04.2003 ,,cu privire la eliberarea titlului de autentificare a dreptului deținătorului

de teren” și obligarea Consiliului local Pivniceni, raionul Dondușeni, de a emite în

termen de 30 zile o decizie ,,cu privire la eliberarea titlului de autentificare a

dreptului deținătorului de teren”, în care să i se determine Lidiei Boicu mărimea

terenului în corespundere cu titlul provizoriu eliberat în baza deciziei Primăriei sat.

Pivniceni, raionul Dondușeni, cu nr. 6 din 24.06.1994, potrivit legislației funciare.

În conformitate cu hotărârea Judecătoriei Dondușeni din 02 martie 2006 (dosar

nr. 3-1/2006) a fost emisă decizia cu nr. 2/1 din 05.05.2006, prin care s-a decis de a

elibera titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren Lidiei Boicu, cu

mărimea terenului în corespundere cu titlul provizoriu eliberat în baza deciziei

Primăriei sat. Pivniceni, raionul Dondușeni nr. 6 din 24.06.1994, potrivit legislației

funciare.

Ulterior, s-a adresat către Primăria satului Pivniceni, raionul Dondușeni cu o

cerere prealabilă, prin care a solicitat de a fi determinat terenul și de a-i fi eliberat

titlul în conformitate cu decizia nr. 2/1 din 05 mai 2006 a Consiliului local Pivniceni,

raionul Dondușeni.

1

La 04 iunie 2018, a primit răspuns din partea Primăriei satului Pivniceni, la

solicitarea sa din 10 mai 2018. În răspunsul dat de autoritatea publică i-a fost explicat

că cererea depusă nu poate fi examinată din motiv că sensul cererii se repetă și în

cererile anterioare.

Consideră că răspunsul Primăriei satului Pivniceni este unul vădit eronat și

abuziv, fiind apreciat ca o eschivare de la executarea obligațiilor legale, momente ce

au determinat reclamanta de a sesiza instanța de judecată pentru obligarea autorității

publice de a soluționa în termen cererea, deoarece pârâta refuză executarea deciziei

nr. 2/1 din 05.05.2006, emisă de către Consiliul local Pivniceni, raionul Dondușeni.

Prin încheierea din 28 iunie 2016 a Judecătoriei Edineț, sediul Central s-a atras

în proces în calitate de intervenienți accesorii Consiliul local Pivniceni, raionul

Dondușeni și executorul judecătoresc Victor Balțat. (f.d. 15)

Prin hotărârea din 14 august 2019 a Judecătoriei Edineț, sediul Central,

acțiunea înaintată de către Lidia Boicu împotriva Primăriei Pivniceni, raionul

Dondușeni, intervenienți accesorii Consiliul local Pivniceni, raionul Dondușeni și

executorul judecătoresc Victor Balțat privind obligarea executării deciziei

Consiliului local Pivniceni, raionul Dondușeni nr. 2/1 din 05 mai 2006 a fost respinsă

ca neîntemeiată. (f.d. 142, 151-159)

Prin decizia din 24 decembrie 2019 a Curții de Apel Bălți s-a respins cererea

de apel declarată de către Lidia Boicu, reprezentată de avocatul Ghenadie Odobescu,

împotriva hotărârii din 14 august 2019 a Judecătoriei Edineț, sediul Central. (f.d.

223, 224-323)

Instanțele în motivarea soluției sale au reținut cu referire la normele Codului

funciar, Legii cadastrului bunurilor imobile nr. 1543-XIII din 25.02.1998, Codului

civil (în redacția până la 01.03.2019), că sunt neîntemeiate pretențiile Lidiei Boicu

privind neexecutarea deciziei Consiliului local Pivniceni nr. 2/1 din 05 mai 2006

privind eliberarea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren Lidiei

Boicu cu mărimea terenului în corespundere cu titlul provizoriu, eliberat prin decizia

nr. 6 din 24 iunie 1994, în mărime de 0,30 hectare, or, actele cauzei atestă cu

certitudine faptul că, la moment Lidia Boicu deține în proprietate privată teren cu o

suprafață totală de 0,3094 ha, fapt ce confirmă că decizia consiliului local a fost

executată.

În acest sens sa reținut decizia Consiliului local Pivniceni, raionul Dondușeni

nr. 5/4 din 28 august 2008, prin care s-a dispus eliberarea reclamantei titlului de

autentificare a dreptului deținătorului de teren pentru 25 ari - teren de pe lângă casă

și 6 ari care se află în intravilanul satului, a fost executată decizia Consiliului local

Pivniceni nr. 2/1 din 05 mai 2006 privind eliberarea titlului de autentificare a

dreptului deținătorului de teren, în conformitate cu hotărârea Judecătoriei Dondușeni

din 02 martie 2006.

Astfel, Lidia Boicu i-au fost eliberate două titluri de autentificare a dreptului

deținătorului de teren, în baza deciziei sus-menționate, prin care i-a fost repartizat în

proprietate privată pământ sub formă de grădină cu o suprafață totală de 0,06 ha și

pământ cu scopul construcției locative cu o suprafață totală de 0,2494 ha, astfel, ea

deține în proprietate o suprafață totală de teren - 0,3094 ha (f.d. 49, 50), se depășește

suprafața atribuită în baza titlului provizoriu eliberat la 22.07.1994, fapt confirmat

și prin Registrul bunurilor imobile.

2

Împotriva deciziei instanței de apel, la data de 21 februarie 2020 Lidia Boicu,

reprezentată de avocatul Ghenadie Odobescu, a depus recurs, prin intermediul

oficiului poștal, înregistrat în Grefa Curții Supreme de Justiție la data de 25 februarie

Prin recursul înaintat reprezentantul recurentei a solicitat admiterea recursului,

casarea deciziei din 24 decembrie 2019 a Curții de Apel Bălți și a hotărârii din 14

august 2019 a Judecătoriei Edineț, sediul Central, cu pronunțarea unei noi hotărâri

de admitere integrală a acțiunii, invocând că la examinarea și soluționarea litigiului,

instanța inferioară nu a stabilit pe deplin circumstanțele care au importanță pentru

judecarea cauzei și nu a determinat situația faptico - juridică existentă, or, toate

concluziile instanței de fond sunt de fapt și de drept incorecte, ca rezultat al

interpretării greșite a prevederilor legal - imperative a normelor de drept material și

procedural. În conexiunea celor relatate instanța de fond nu a calificat corect, din

punct de vedere juridic, acțiunea cu care a fost investită, ce a dus la emiterea unei

soluții greșite.

Consideră că instanța de apel a pronunțat decizia fără a avea în vedere

necesitatea lămuririi cauzei sub toate aspectele de fapt și de drept. La adoptarea

actului de dispoziție, instanța de apel urma să efectueze o analiză amplă a suportului

probator prezent la materialele cauzei, raportându-1 la normele de drept ce

guvernează raportul litigios, pentru a constata circumstanțele importante ale cauzei,

inclusiv temeiurilor și pretențiilor care au generat apariția litigiului, or, instanța de

apel pe linia cercetării temeiniciei hotărârii apelate, are sarcina de a verifica dacă

faptele și împrejurările reținute prin hotărârea atacată reprezintă adevărul material,

complet și cert întemeiat. Pentru a putea efectua acest control, în apel, este necesar

a se cunoaște care a fost starea de fapt reținută de instanță.

Efectuând controlul judiciar al hotărârilor contestate prin prisma argumentelor

expuse în recurs, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că prin Legea nr.116 din data de 19 iulie 2018 a fost

adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova. În conformitate cu art. 257 alin.

(1) al Codului administrativ, prezentul cod a intrat în vigoare la 01 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 258, alin. (3) al Codului administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în

contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la

intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

Astfel, din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale. Decizia instanței de

apel a fost pronunțată după intrarea în vigoare a Codului administrativ.

Legalitatea procedurilor, care au urmat după punerea în aplicare a Codului

administrativ, se vor verifica prin prisma Codului administrativ și aici instanța de

recurs cu referire la termenul de depunere a recursului reține că conform art. 245,

alin. (1) din Codul administrativ recursul se depune la instanța de apel în termen de

30 zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen

3

mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul

împreună cu dosarul judiciar.

Potrivit art. 245, alin. (2) din Codul administrativ motivarea recursului se

prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea

recursului se depune la instanța de apel.

Decizia instanței de apel a fost pronunțată la 24 decembrie 2019.

Din materialele dosarului rezultă că instanța de apel a expediat în adresa

participanților la proces copia deciziei motivate, care la 20 februarie 2020 și la 25

februarie 2020 a fost recepționată de către către Lidia Boico și avocatul Stela Sandu.

(f.d. 234, 236)

Lidia Boicu, reprezentată de avocatul Ghenadie Odobescu, în conformitate cu

prevederile art. 245 alin. (1) din Codul administrativ a depus la instanța de recurs, la

21 februarie 2020, cererea de recurs prin intermediul oficiul poștal, fiind înregistrată

la 25 februarie 2020. (f.d. 240-247)

Astfel, instanța de recurs consideră că Lidia Boicu, reprezentată de avocatul

Ghenadie Odobescu, s-a conformat prevederilor legale și a depus recursul în

termenul prevăzut de lege.

Fiindcă fondul cauzei a fost examinat prin prisma Legii contenciosului

administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000 și prevederilor din Codul de

procedură civilă, instanța la soluționarea recursului se va conduce tot de aceste

prevederi.

Astfel, examinând temeiurile recursului depus de către Lidia Boicu,

reprezentată de avocatul Ghenadie Odobescu în raport cu materialele cauzei de

contencios administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă

că Lidia Boicu, reprezentată de avocatul Ghenadie Odobescu a indicat argumente ce

țin de dezacordul cu felul în care instanța de apel a apreciat înscrisurile probatorii și

a constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste

argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs.

Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII din Codul de

procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei,

dar nu și temeinicia în fapt.

Astfel, completul Colegiului constată că argumentele invocate în recurs nu pot

constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele expres

stabilite la art. 432, alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu prevederilor art. 432, alin. (1) din Codul de procedură civilă

părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care

se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau

a normelor de drept procesual.

4

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433, lit. a) din Codul de procedură civilă cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4).

Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să

fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie

să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul

declarat de către Lidia Boicu, reprezentată de avocatul Ghenadie Odobescu,

asemenea aspecte nu se regăsesc.

În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține

obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de

apel, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în

care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate de către recurentă nu pot

constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa

cum formal invocă Lidia Boicu, reprezentată de avocatul Ghenadie Odobescu, și,

respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

În astfel de circumstanțe, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de

către Lidia Boicu, reprezentată de avocatul Ghenadie Odobescu, inadmisibil.

În conformitate cu art.193, art. 195, art. 230 și art. 258, alin. (3) din Codul

administrativ, art. 433, lit. a) din Codul de procedură civilă, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul, declarat de către Lidia Boicu, reprezentată de avocatul Ghenadie

Odobescu, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

5