2ra-293/20 — evacuarea din imobil, obligarea de a nu crea obstacole

dosarul nr. 2ra-293/2020 prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Central (Dimitriu S.) instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (L. Bulgac, A. Panov, Gr. Dașchevici) ÎNCHEIERE 19 februarie 2020 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componență: Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru examinând admisibilitatea recursului declarat de Frunze Lidia, reprezentată de avocatul Bobeică Vasile, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Valeriu Vânagă, Galina Vânagă, Vlad Vânagă și Dan Vânagă împotriva Lidiei Frunze, Alionei Zamșa și Tudor Zamșa cu privire la evacuarea din imobil, obligarea de a nu crea obstacole în folosirea bunului imobil, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată, și cererea reconvențională depusă de Lidia Frunze împotriva lui Valeriu Vânagă, Galinei Vânagă, Vlad Vânagă, Dan Vânagă, Direcției generale locativ- comunale și amenajare din cadrul Consiliului municipal Chișinău, Primăria mun.

Chișinău, intervenient accesoriu Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice cu privire la anularea ordinului de repartiție, împotriva deciziei din 03 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul declarat de Frunze Lidia și a fost menținută hotărârea din 03 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul central, c o n s t a t ă: La 19 mai 2017 Valeriu Vânagă, Galina Vânagă, Vlad Vânagă și Dan Vânagă s-au adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Lidiei Frunze, Alionei Zamșa și Tudor Zamșa, solicitînd evacuarea din imobil, obligarea de a nu crea obstacole în folosirea bunului imobil, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamanții au invocat că Vânagă Valeriu, fiind lector superior FAP Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice, cu familia compusă din soția Vânagă Galina (a.n.07.11.1964), fiul Vânagă Vlad (a.n.15.03.1992) și fiul invalid din naștere Vânagă Dan (a.n.11.11.1996) au primit ordinul de repartiție nr. 014656 din 29 iunie 2015 în baza procesului-verbal al ședinței comisiei pentru examinarea demersurilor cu privirea la repartizarea spațiilor locative administrate de AMTAP. În temeiul contractului de vânzare-cumpărare, transmitere-primire a locuinței în proprietate privată din 19 octombrie 2015, autentificat la notarul public Șova Sorelia, numărul 2229, înregistrat la Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău cu numărul cadastral xxxxx, familia Vânagă a deținut cu drept de proprietate cota-parte 1.0 asupra apartamentului nr. xxxxx situat pe adresa str. xxxxx, cu suprafața de 42,2 m.p.

Au relatat reclamanții că familia Vânagă are viză de reședință în bunul imobil indicat, iar din data primirii apartamentului în proprietate privată, familia Vânagă nu poate folosi apartamentul menționat, deoarece în anul 2015 Vânagă Valeriu a depistat că imobilul ce-i aparține, este ocupat abuziv de către familia Zamșa (Tudor, a.n.1986, Aliona, a.n.1988 și Mathias a.n.2015), care la rândul lor, au primit fără acordul gestionarului blocului locativ (AMTAP) apartamentul în chirie de la Frunze Lidia, fostul locatar, care de mulți ani locuiește în Franța.

Au susținut că fostul locatar Frunze Lidia nu are dreptul de folosință asupra apartamentului nr. xxxxx, situat pe adresa xxxxx, fapt ce se confirmă prin decizia Curții Supreme de Justiție din 11 octombrie 2006 privind evacuarea și încheierea Curții Supreme de Justiție din 20 noiembrie 2013 privind inadmisibilitatea recursului Lidiei Frunze în cauza civilă la cerere de chemarea în judecată înaintată de Frunze Lidia către Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice cu privire la eliberarea ordinului de repartiție a spațiului locativ. Reclamanții au invocat că de mai multe ori au solicitat familiei Zamșa să elibereze bunul imobil ce le aparține, însă au primit refuz, iar la 03 septembrie 2015 au înaintat pretenția în adresa organelor de poliție, însă familia Zamșa continuă să locuiască în imobilul dat.

Au susținut reclamanții că pârâții mai mult de 2 ani locuiesc în casa lor, nu au achitat taxele privind întreținerea imobilului (este datorie neachitată) și le creează obstacole. Familia Vânagă are un fiu, Vânagă Dan - invalid din naștere, iar mama nu lucrează și îngrijește fiul și în legătură cu faptul că nu au o locuință permanentă, sunt obligați să închirieze alt apartament și astfel situația financiară în familia Vânagă este foarte grea.

Au solicitat reclamanții, inclusiv prin cererea concretizată din 22 ianuarie 2018 (prin care s-au înlăturat unele erori materiale din cererea inițială), evacuarea Lidiei Frunze, Alionei Zamșa, Tudor Zamșa și Mathias Zamșa și a bunurilor acestora din apartamentul nr. xxxxx, situat pe adresa xxxxx; obligarea pârâților de a nu crea obstacole în folosirea bunului imobil; repararea în mod solidar din contul Lidiei Frunze, Alionei Zamșa, Tudor Zamșa a prejudiciului moral în mărime de 10 000 lei; compensarea cheltuielilor de judecată (f.d.6-9; 87-89, vol. I). Ulterior, Lidia Frunze a depus cerere reconvențională împotriva lui Valeriu Vânagă, Galina Vânagă, Vlad Vânagă, Dan Vânagă, Direcției generale locativ- comunale și amenajare din cadrul Consiliului municipal Chișinău, Primăriei mun.

Chișinău, intervenient accesoriu Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice cu privire la anularea ordinului de repartiție. În motivarea acțiunii reconvenționale s-a indicat că la 30 iulie 2012 Lidia Frunze a depus cerere de chemare în judecată împotriva Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Moldova cu privire la recunoașterea dreptului la spațiul 2 locativ, obligarea înaintării demersului cu privire la eliberarea ordinului de repartiție a spațiului locativ și repararea prejudiciului moral. În motivarea acțiunii nominalizate a indicat că în subordinea Ministerului Culturii, conform hotărârii Guvernului nr.920 din 12 iulie 2002, se află Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice, care, conform anexei nr.14 la Regulamentul cu privire la Registru patrimoniului public, are în gestiune trei blocuri cu destinație diferită, două blocuri-cămin studențesc și un bloc locativ aflat pe str. xxxxx, pentru lucrătorii domeniului dat.

Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 08 februarie 2013 acțiunea sa a fost admisă parțial, fiind recunoscut dreptul Lidiei Frunze la spațiul locativ în apartamentul nr. xxxxx a blocului locativ din str. xxxxx, administrația Academiei de Teatru, Muzică și Arte Plastice fiind obligată de a înainta un demers către Primăria mun. Chișinău pentru eliberarea ordinului de repartiție pe numele Lidiei Frunze, asupra apartamentului nr. xxxxx a blocului locativ din str. xxxxx, în rest pretențiile fiind respinse.

A mai indicat reclamanta în acțiunea reconvențională că prin decizia Curții de Apel Chișinău din 18 aprilie 2013 a fost admis apelul declarat de Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Moldova, casată hotărârea primei instanțe în partea admiterii pretențiilor cu privire la recunoașterea dreptului la spațiu locativ și obligarea înaintării demersului privind eliberarea ordinului de repartiție a spațiului locativ și emisă în partea dată o nouă hotărâre, prin care a fost respinsă acțiunea și a fost menținută hotărârea în partea respingerii pretențiilor cu privire la repararea prejudiciului moral, iar prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 20 noiembrie 2013 a fost considerat inadmisibil recursul declarat de Frunze Lidia.

Totodată, prin decizia Curții de Apel Chișinău din 19 octombrie 2011 s-a admis apelul declarat de Frunze Lidia, s-a casat integral hotărârea Judecătoriei Botanica din 17 iunie 2010 și s-a emis o nouă hotărâre sub formă de încheiere prin care s-a încetat procesul civil la cererea de chemare în judecată depusă de Academia de Muzica Teatru și Arte Plastice către Frunze Lidia privind evacuarea fără acordarea altui spațiu locativ. A mai menționat instanța de apel că nu se admite o nouă adresare în judecată a acelorași părți cu privire la același obiect si pe aceleași temeiuri. La 25 iunie 2015 Lidia Frunze a depus cerere de revizuire împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 20 noiembrie 2013, solicitând admiterea acesteia, casarea încheierii a cărei revizuire se solicită și reexaminarea cauzei.

Considera că instanțele judecătorești la emiterea deciziilor și hotărârilor, nu au analizat materialele cauzei în detaliu, nu au dat apreciere cuvenită faptului că prin acțiunea depusă de Procuratura mun. Chișinău, în interesele Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice împotriva Lidiei Frunze și membrilor familiei sale, a fost dispusă evacuarea Lidiei Frunze din apartamentul cu nr.xxxxx din str. xxxxx, fără acordarea altui spațiu locativ și care a fost admisă, însă nu a fost executată, deoarece nu a fost prezentat spre executare documentul executoriu, iar cererea Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice Moldova de repunere în termenul pentru prezentarea la executare a titlului executoriu eliberat în baza hotărârii Judecătoriei Botanica mun.

Chișinău din 16 noiembrie 2005, a fost respinsă prin decizia Curții de Apel Chișinău din 15 ianuarie 2012. 3 A relatat Frunze Lidia că deoarece la moment evacuarea forțată din imobilul dat nu este posibil de efectuat și deoarece bunul imobil, apartamentul cu nr. xxxxx din str. xxxxx, la moment are semnele caracteristicii viciilor de ordin material, el nu poate fi repartizat altei persoane. Iar, Primăria mun. Chisinău a eliberat un bon de repartiție pentru apartamentul cu nr. xxxxx din str. xxxxx lui Vânagă Valeriu. A mai menționat că Frunze Lidia până la moment deține viza de reședință pe str. xxxxx, nefiind anulată sau retrasă de vreun organ abilitat în acest sens. Invocând în drept prevederile art. 50 și 108 din Codul cu privire la locuințe, Frunze Lidia a solicitat prin cererea reconvențională anularea ordinului de repartiție eliberat la data 29 iunie 2015 de către Primăria mun.

Chișinău lui Vânagă Valeriu, Vânagă Galina, Vânagă Vlad și Vânagă Dan, pentru apartamentul nr. 60 AB din str. Hristo Botev 27, mun. Chișinău (f.d. 72-75, vol. I). Prin încheierea protocolară a Judecătoriei Chișinău, sediul Central din 21 mai 2018 a fost concretizată calitatea Primăriei mun. Chișinău și anume Direcția Generală locativ-comunală și amenajare. Prin încheierea protocolară a Judecătoriei Chișinău, sediul Central din 15 octombrie 2018 s-a dispus atragerea în proces în calitate de intervenient accesoriu a Academiei de Muzica, Teatru și Arte Plastice (f.d. 138 verso, vol. I). Prin hotărârea din 03 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, a fost admisă parțial acțiunea inițială și s-a dispus evacuarea pârâților Lidia Frunze, Aliona Zamșa și Tudor Zamșa din apartamentul nr. xxxxx situat în mun.

xxxxx cu obligarea acestora de a nu crea obstacole în folosirea imobilului menționat; s-a dispus încasarea din contul Lidiei Frunze în beneficiul lui Valeriu Vînaga a cheltuielilor de judecată în sumă de 6 205 de lei. În rest, acțiunea inițială a fost respinsă ca neîntemeiată. Totodată, a fost respinsă acțiunea reconvențională înaintată de Lidia Frunze ca fiind neîntemeiată. Prin decizia din 03 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău apelul declarat de Lidia Frunze a fost respins și a fost menținută hotărârea din 03 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central.

Instanța de apel a apreciat ca fiind justă concluzia primei instanțe referitor la respingerea pretenției din cererea reconvențională privind anularea ordinului de repartiție eliberat la 29.06.2015, deoarece Frunze Lidia nu a invocat niciun argument legal ce s-ar încadra în prevederile art. 51 Cod cu privire la locuințe, care prevede cazurile în care ordinul de repartiție poate fi declarat nevalabil. A menționat instanța că odată ce s-a stabilit că la eliberarea ordinului de repartiție nu au fost încălcate drepturile altor cetățeni sau organizații, eliberarea acestui fiind realizată legal, prin urmare prima instanță corect a respins acțiunea reconvențională ca fiind neîntemeiată. În acest context, instanța de apel a specificat că Frunze Lidia nu aluat în considerare că anterior prin act judecătoresc irevocabil a fost respinsă acțiunea ei privind recunoașterea dreptului asupra apartamentului nr.xxxxx din str. xxxxx.

În acest mod s-a stabilit că la momentul eliberării ordinului de repartiție contestat nu a existat vreo persoană care ar deține legal vreun drept asupra bunului respectiv, prin urmare nu se atestă careva temeiuri legale întru anularea ordinului de repartiție eliberat lui Valeriu Vânagă. Or, la data eliberării ordinului de repartiție, bunul imobil litigios nu înregistra vicii juridice ce ar crea impedimente în eliberarea lui. 4 Totodată, instanța de apel a considerat justă concluzia primei instanțe referitor la temeinicia acțiunii inițiale, motivând că pârâții Frunze Lidia, Zamșa Aliona și Zamșa Tudor locuiesc în imobil în lipsa temeiului legal și fără ordin de repartiție și ca rezultat urmează a fi dispusă evacuarea acestora din imobil, fără acordarea altui spațiu locativ, cu obligarea acestora de a nu crea obstacole în exercitarea deplină a atributelor dreptului de proprietate.

Dreptul de proprietate este confirmat prin extrasul din Registrul bunurilor imobile. La 10 decembrie 2019 Frunze Lidia, reprezentată de avocatul Bobeică Vasile, a depus recurs împotriva deciziei din 03 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și a hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii inițiale și admiterea acțiunii reconvenționale. În motivarea recursului a invocat că prin încheierea din 20 noiembrie 2013 a Curții Supreme de Justiție recursul Lidiei Frunze, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată cu privire la eliberarea ordinului de repartiție și recunoașterea dreptului la spațiu locativ, a fost declarat inadmisibil doar din unicul motiv, că a fost depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut de art. 434 Cod de procedură civilă.

A mai menționat că Academia de Teatru, Muzică și Arte Plastice nu a depus o cerere de a fi anulate documentele în baza cărora s-a instalat familia Frunze. În conformitate cu art. 434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit. Completul denotă că Curtea de Apel a expediat în adresa recurentului copia deciziei integrale, însă la materialele dosarului nu se regăsește dovada recepționării acesteia, prin urmare recursul declarat la data de 10 decembrie 2019 se consideră a fi depus în termen. Curtea Supremă de Justiție a expediat intimaților copia recursului.

Prin avizele de recepție se confirmă recepționarea de către avocatul Galinei Vânagă și Valeriu Vânagă a copiei recursului. Prin referința depusă la data de 10.02.2020 Vânagă Valeriu a solicitat declararea recursului ca fiind inadmisibil. Prin avizele de recepție se confirmă recepționarea de către Direcția generală locativ-comunală și amenajare din cadrul Consiliului mun. Chișinău, Consiliul mun. Chișinău -la 21.01.2020 și Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice-la 22.01.2020 a copiei recursului, însă referință nu a fost depusă. Plicul de corespondență cu copia recursului în adresa Alionei Zamșa și Tudor Zamșa a fost restituit instanței. Examinând temeiurile recursului declarat de Frunze Lidia, reprezentată de avocatul Bobeică Vasile, în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate 5 sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Frunze Lidia, reprezentată de avocatul Bobeică Vasile, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. În această ordine de idei, Completul Colegiului precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a 6 considera inadmisibil recursul declarat de Frunze Lidia, reprezentată de avocatul Bobeică Vasile.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul declarat de Frunze Lidia, reprezentată de avocatul Bobeică Vasile, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru 7