2ra-44/22 — cu privire la evacuare, fără acordarea altui spațiu locativ

Dosarul nr. 2ra–44/22 2-19076251-01-2ra-12012022 Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Centru – M. Frunze Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – I. Secrieru, I. Țurcan, V. Cotorobai ÎNCHEIERE 16 februarie 2022 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție În componența: Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Maria Ghervas examinând admisibilitatea recursului declarat de către Eugenia Grigoriu, reprezentată de avocatul Alexandru Enachi, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Valeriu Rusnac împotriva Eugeniei Grigoriu, intervenienți accesorii Consiliul mun.

Chișinău, Primăria mun. Chișinău și Întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului Locativ nr. 19 cu privire la evacuare, fără acordarea altui spațiu locativ cu instalarea proprietarului în imobilul vizat, împotriva deciziei din data de 20 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a admis apelul declarat de către Valeriu Rusnac, s-a casat hotărârea din data de 20 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru cu emiterea unei noi hotărâri privind admiterea parțială a cererii de chemare în judecată, constată: La 04 februarie 2019 Valeriu Rusnac a depus cerere de chemare în judecată împotriva Eugeniei Grigoriu, intervenienți accesorii Consiliul mun. Chișinău, Primăria mun.

Chișinău și Întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului Locativ nr. 19, prin care a solicitat evacuarea Eugeniei Grigoriu, a membrilor familiei acesteia și a persoanelor terțe, fără acordarea altui spațiu locativ, din apartamentul nr. xxxxx, amplasat în imobilul din str. xxxxx, mun. Chișinău cu numărul cadastral xxxxx, cu instalarea proprietarului Valeriu Rusnac în imobilul vizat. În motivarea acțiunii Valeriu Rusnac a menționat că la 22 noiembrie 2018, în baza ordinului de repartiție nr. 015384 din 28 septembrie 2018, a fost încheiat contractul de vânzare-cumpărare, transmitere-primire a locuinței în proprietate privată, obiectul contractului constituind apartamentul nr. xxxxx, amplasat în mun.

Chișinău, str. xxxxx. Ulterior, la 26 noiembrie 2018 Valeriu Rusnac a înregistrat în Registrul bunurilor imobile dreptul de proprietate asupra bunului imobil sus-menționat. 1 La 15 decembrie 2018 reclamantul a înaintat în adresa Inspectoratului de poliție Râșcani al Direcției de poliție mun. Chișinău o cerere privind verificarea apartamentului nr. xxxxx din mun. Chișinău, str. xxxxx și identificarea persoanelor ce locuiesc ilicit. Prin scrisoarea nr. 28278 din 21 decembrie 2018, Inspectoratul de Politie Râșcani al Direcției de poliție mun. Chișinău a comunicat reclamantului că în rezultatul controlului efectuat s-a stabilit că în imobilul litigios domiciliază Eugenia Grigoriu, care nu dispune de viză de reședință în imobilul dat.

La 21 decembrie 2018 Valeriu Rusnac a expediat în adresa Eugeniei Grigoriu cererea prealabilă, prin care a solicitat eliberarea apartamentului xxxxx, amplasat în mun. Chișinău, str. xxxxx, până la data de 10 ianuarie 2019. Însă contrar solicitării din cererea prealabilă Eugenia Grigoriu nu a eliberat bunul imobil sus-menționat și continuă să-l dețină și folosească ilicit. Valeriu Rusnac a susținut că odată cu înregistrarea dreptului de proprietate asupra bunului imobil litigios el este unica persoană îndreptățită să beneficieze de posesia și folosința bunului imobil. Abuzul exercitat de către Eugenia Grigoriu în privința bunului imobil ce aparține reclamantului atentează inadmisibil asupra drepturilor fundamentale și constituționale ale acestuia din urmă, situație ce cauzează prejudicii reclamantului.

Prin hotărârea din data de 20 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de către Valeriu Rusnac. ( f.d. 83,93-96) În motivarea soluției sale instanța de fond a reținut că argumentele invocate de Valeriu Rusnac în conținutul cererii de chemare în judecată nu corespund prevederilor legale pentru a constitui un motiv de evacuare a Eugeniei Grigoriu din bunul imobil cu numărul cadastral xxxxx, situat pe adresa str. xxxxx, mun. Chișinău, ori faptul ocupării ilegale de către Eugenia Grigoriu a apartamentului litigios nu a fost probat în cadrul examinării cauzei civile. Hotărârea instanței de fond a fost contestată cu apel, în termen, de către Valeriu Rusnac.

( f.d. 91,104-108) Prin decizia din data de 20 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul declarat de către Valeriu Rusnac, s-a casat hotărârea din data de 20 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru cu emiterea unei noi hotărâri prin care s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de către Valeriu Rusnac, s-a evacuat Eugenia Grigoriu și restul persoanelor din apartamentul nr. xxxxx, din str. xxxxx, mun. Chișinău cu numărul cadastral xxxxx, s-a respins ca neîntemeiată pretenția lui Valeriu Rusnac privind instalarea proprietarului în bunul imobil litigios. (f.d. 134,135-138) Curtea de Apel Chișinău în temeiul art. 315, alin. (1), art. 316, alin. (1) și (2), art. 320, alin. (2) și art. 374, alin. (1) din Codul civil a concluzionat că cererea de chemare în judecată depusă de către Valeriu Rusnac privind evacuarea Eugeniei Grigoriu din apartamentul nr. xxxxx, din str. xxxxx, mun.

Chișinău cu numărul cadastral xxxxx este întemeiată, ori din materialele dosarului rezultă cu certitudine că acesta este proprietarul apartamentului litigios și este lipsit de dreptul de posesie și folosință a bunului ce-i aparține. Argumentul instanței de fond precum că Valeriu Rusnac nu a prezentat probe 2 ce ar demonstra faptul ocupării ilegale de către Eugenia Grigoriu a apartamentului litigios este apreciat critic de instanța de apel, deoarece prin răspunsul nr. 28278 din 21 decembrie 2018, eliberat de Inspectoratul de poliție Râșcani și prin procesul- verbal de constatare, întocmit de executorul judecătoresc George Boțan, se confirmă cu certitudine faptul că Eugenia Grigoriu domiciliază în apartamentul nr. xxxxx, amplasat în mun.

Chișinău, str. xxxxx, neavând viză de reședință în spațiul locativ litigios și nedeținând careva drepturi asupra acestui apartament. Împotriva deciziei instanței de apel a depus recurs Eugenia Grigoriu, reprezentată de avocatul Alexandru Enachi, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel cu menținerea hotărârii instanței de fond. ( f.d. 153,156) În motivarea recursului Eugenia Grigoriu, reprezentată de avocatul Alexandru Enachi, a indicat că la examinarea cauzei au fost încălcate normele de drept procedural, menționând că cauza a fost examinată în lipsa acesteia, nefiindu-i comunicat locul, data și ora ședinței de judecată. În susținerea acestui argument recurenta a menționat că a recepționat citația și apelul motivat expediat de către Curtea de Apel Chișinău, însă din cauza că judecătorul raportor se afla în concediu medical, ședința de judecată stabilită pentru 18 martie 2021 a fost contramandată.

Ulterior, Curtea de Apel Chișinău a expediat citația pentru ședința de judecată din 20 mai 2021, însă nu a fost recepționată de către recurentă. În susținerea netemeiniciei acțiunii Eugenia Grigoriu a indicat că la 13 mai 2003 în Registrul bunurilor imobile a fost înregistrat contractul de vânzare- cumpărare, transmitere - primire a locuinței în proprietate privată nr. 4-387 din 09 noiembrie 1995, proprietari ai acestui imobil devenind Feodor Olari Pancratievici și V.I. Olari, care sunt părinții Eugeniei Grigoriu. Acest fapt se demonstrează prin copia certificatului de naștere al recurentei și prin extrasul din Registrul bunurilor imobile.

Ulterior, apartamentul a devenit proprietatea lui Valeriu Rusnac în baza hotărârii comisiei de privatizare a fondului de locuințe nr. 524 din 26 octombrie 2018, deși, în ordinul de repartiție anexat la materialele cauzei se menționează că ordinul este eliberat în baza deciziei/dispoziției nr. 706-d din 21 septembrie 2018. Recurenta a relatat că la momentul emiterii certificatului de succesiune vacantă nr. 987, atât comisia de privatizare a fondului de locuințe, cât și alte direcții din structura Primăriei Chișinău cunoșteau sau trebuia să cunoască care este componența familiei recurentei și că defuncții Feodor Olari și V.I. Olari au moștenitori. Astfel, certificatul de succesiune vacantă nr. 987 din data de 21 martie 2013 este ilegal.

Eugenia Grigoriu a susținut că, fiind într-o vârstă înaintată și cu deficiență mintală, nu a putut și nu a știut să-și apere drepturile de proprietate asupra imobilului mai sus menționat. În conformitate cu art. 434, alin. (1) din Codul de procedură civilă recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Din materialele dosarului rezultă că decizia recurată a fost pronunțată la 20 mai 2021, expediată părților la 17 septembrie 2021. ( f.d.141) La 02 noiembrie 2021 reprezentata Eugeniei Grigoriu în baza procurii Victoria Grigoriu a primit copia hotărârii instanței de fond. ( f.d. 144) 3 Astfel, recursul depus de către Eugenia Grigoriu, reprezentată de avocatul Alexandru Enachi, la 24 decembrie 2021, este depus în termenul stabilit de lege.

Examinând admisibilitatea recursului, fără prezența participanților la proces, în acord cu procedura specificată la articolul 440 din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de recurs formulată de către Eugenia Grigoriu, reprezentată de avocatul Alexandru Enachi, este inadmisibilă pentru motivele ce succed. Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă că acestea nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțata de către instanța de apel, însă, nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Argumentul de necitare legală pentru ședința de judecată din 20 mai 2021 a instanței de apel nu și-a găsit confirmare, ori nereclamarea citației de către recurentă nu constituie temei de a considera că nu a fost citată pentru ședința de judecată preconizată la 20 mai 2021. Instanța de apel a expediat citația la aceiași adresă unde pentru ședința precedentă Eugenia Grigoriu a recepționat citația. Citația a fost returnată instanței cu mențiunea „nereclamat”. Astfel, vina pentru nerecepționarea corespondenței de către Eugenia Grigoriu nu poate fi calificată ca necitare. Totodată, completul de admisibilitate reține că recursurile exercitate conform Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

Urmează a fi reiterat că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. În conformitate cu prevederilor art. 432, alin. (1) din Codul de procedură civilă părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433, lit. a) din Codul de procedură civilă cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4). Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul 4 trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul declarat de către Eugenia Grigoriu asemenea aspecte nu se regăsesc. În speță, completul Colegiului menționează că recursul în cauză conține obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de apel, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției. Drept urmare, Colegiul reține că argumentele invocate de către recurentă nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal invocă Eugenia Grigoriu, reprezentată de avocatul Alexandru Enachi și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Eugenia Grigoriu, reprezentată de avocatul Alexandru Enachi ca fiind inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a), 440, alin. (1) și (11) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul declarat de către Eugenia Grigoriu, reprezentată de avocatul Alexandru Enachi, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova judecătorii Galina Stratulat Maria Ghervas 5