3ra-196/20 — Contestarea actului adminsitrativ

Dosarul nr. 3ra-196/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. V.Guțan)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. V.Clima, E.Palanciuc, A.Malîi)

Î N C H E I E R E

19 februarie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Sveatoslav Moldovan

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de Întreprinderea Individuală

„Șevcenco Taras”, reprezentată de avocatul Vasile Albu,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Întreprinderea Individuală „Șevcenco Taras” împotriva Primăriei mun. Chișinău

cu privire la anularea actului administrativ, obligarea eliberării autorizației și

repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 2 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La data de 9 iunie 2017, Întreprinderea Individuală „Șevcenco Taras” a depus

cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei mun. Chișinău cu privire la

anularea actului administrativ, obligarea eliberării autorizației și repararea

prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii a indicat că, la data de 4 noiembrie 2012 a fost fondată

întreprinderea cu mai multe genuri de activitate, nelicențiate, inclusiv activități de

secretariat și traducere. Pentru activitatea biroului de traducere închiriază un oficiu în

mun. Chișinău, str. Alecu Russo, 24.

Pentru perioada anilor 2009 - 2011, Primăria mun. Chișinău, prin intermediul

Direcției generale arhitectură, urbanism și relații funciare, i-a eliberat autorizație de

construire și amplasare a publicității exterioare, care reprezentă o imagine cu textul –

TST, toate limbile europene Birou de traduceri.

Prin necesitatea reconstrucției cu lărgire carosabilului pe str. Alecu Russo,

Primăria mun. Chișinău a avertizat și a obligat întreprinderea să demoleze panoul

publicitar, pentru care autorizația era încă valabilă.

După finisarea lucrărilor de reconstrucție cu lărgire a carosabilului pe str. Alecu

Russo, mai multe firme și întreprinderi megieșe și-au restabilit panourile de

publicitate exterioară, unii chiar în mod legal, prin autorizație.

1

Întreprinderea Individuală „Șevcenco Taras” a indicat că, s-a adresat în mod

verbal factorilor de decizie din Primăria mun. Chișinău pentru a demara procedura de

primire a autorizației de construire și amplasare a publicității exterioare, însă un

răspuns clar nu a primit.

La data de 7 februarie 2017, s-a adresat Primăriei mun. Chișinău cu o cerere

prealabilă în vederea dobândirii autorizației, iar la 12 mai 2017 a primit un răspuns

de refuz în soluționarea dreptului la un panou publicitar.

A considerat că, prin refuzul pârâtului de a fi satisfăcute cerințele întreprinderii

i-a fost cauzat administratorului întreprinderii suferințe psihice, morale, dispoziție

sufletească negativă, fiindu-i lezată onoarea, demnitatea, precum și reputația

întreprinderii, manifestată prin pierdere de clientelă datorită lipsei de publicitate,

estimând prejudiciul moral la suma de 20 000 de lei.

A solicitat Întreprinderea Individuală „Șevcenco Taras” recunoașterea ilegală a

refuzului Primăriei mun. Chișinău privind acordarea autorizației de construire și

amplasare a publicității exterioare; obligarea de a acorda autorizație de construire și

amplasarea a publicității exterioare și încasarea prejudiciului moral în mărime de

20 000 de lei.

Prin hotărârea din 5 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

acțiunea s-a respins ca neîntemeiată.

Prin decizia din 11 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis

apelul declarat de Întreprinderea Individuală „Șevcenco Taras” din alte motive, s-a

casat hotărârea din 5 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru cu

emiterea unei noi hotărâri prin care a respins cererea Întreprinderii Individuale

„Șevcenco Taras” cu privire la repunerea în termen ca fiind neîntemeiată și s-a respins

cererea de chemare în judecată ca fiind tardivă.

Prin decizia din 22 mai 2019 a Curții Supreme de Justiție, s-a casat integral

decizia din 11 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău cu restituirea cauzei Curții

de Apel Chișinău.

Prin decizia din 2 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul

declarat de Întreprinderea Individuală „Șevcenco Taras”, reprezentată de avocatul

Vasile Albu.

În favoarea acestei concluzii instanțele ierarhic inferioare au concluzionat că,

Întreprinderea Individuală „Șevcenco Taras” a respectat termenii legali de adresare în

instanța de contencios administrativ, deoarece răspunsul la cererea prealabilă a fost

recepționat la data de 12 mai 2017, iar acțiunea a fost înaintată la data de 9 iunie 2017,

în termenul de 30 de zile prevăzut de Legea contenciosului administrativ nr. 793 din

10 februarie 2000. Primăria mun. Chișinău nu a probat faptul că răspunsul la cererea

prealabilă a fost recepționat la data de 15 martie 2017.

Instanța de fond și cea de apel au reținut că, Primăria mun. Chișinău prin

răspunsul eliberat nu a refuzat întreprinderii autorizarea amplasării dispozitivului

publicitar, însă a informat despre soluționarea acestei chestiuni după elaborarea

cadrului normativ, care va reglementa aceste relații.

La data de 2 decembrie 2019, Întreprinderea Individuală „Șevcenco Taras”,

reprezentată de avocatul Vasile Albu a depus cerere de recurs împotriva deciziei din

2 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

În motivarea cererii de recurs a indicat că, instanța de fond și cea de apel au

apreciat greșit probele adunate la dosar, precum și au aplicat legea în mod eronat.

2

A menționat că, Primăria, Guvernul și Parlamentul timp de doi ani nu pot elabora

un cadrul legislativ cu privire la publicitate.

Prin refuzul pârâtului de a satisface cerințele înaintate, i-au fost cauzate suferințe

psihice și morale, dispoziție sufletească negativă și i-a fost lezată onoarea și

demnitatea de om, ca administrator al întreprinderii.

A solicitat Întreprinderea Individuală „Șevcenco Taras”, reprezentată de

avocatul Vasile Albu casarea hotărârii din 5 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru și a deciziei din 2 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău cu

pronunțarea unei noi decizii de admitere a acțiunii.

La 19 decembrie 2019 în adresa Primăriei mun. Chișinău a fost expediată copia

recursului depus de Întreprinderea Individuală „Șevcenco Taras”, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii referinței, însă intimata nu și-a valorificat dreptul

procedural respectiv.

Examinând admisibilitatea recursului, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează următoarele.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră

în vigoare la 1 aprilie 2019.

Conform art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat

Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului

se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului

se depune la instanța de apel.

Decizia din 2 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată

participanților la proces la data de 4 noiembrie 2019. Respectiv, recursul depus de

Întreprinderea Individuală „Șevcenco Taras”, reprezentată de avocatul Vasile Albu,

este în termen.

Conform art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios

administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în

continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor

prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul

administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a

prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru

procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Prin urmare, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție va aprecia condițiile de admisibilitate a recursului în conformitate

cu prevederile art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, adică conform

reglementărilor anterioare intrării în vigoare a Codului administrativ.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei, Completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră

că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

3

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în

care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră că recursul depus de Întreprinderea Individuală „Șevcenco Taras”,

reprezentată de avocatul Vasile Albu, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în cererea de recurs nu denotă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei

recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura admisibilității constă

în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute

în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

4

Totodată, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să

fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la

fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri

(cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul depus de

Întreprinderea Individuală „Șevcenco Taras”, reprezentată de avocatul Vasile Albu,

asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara recursul

depus de Întreprinderea Individuală „Șevcenco Taras”, reprezentată de avocatul

Vasile Albu, ca inadmisibil.

În conformitate cu art.193, 195, 230 și 258 alin. (3) din Codul administrativ și

art. 270, 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, Completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Întreprinderea Individuală „Șevcenco Taras”, reprezentată de

avocatul Vasile Albu, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecătorul Sveatoslav Moldovan

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

5