3ra-196/20 — Contestarea actului adminsitrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Contestarea actului adminsitrativ
- Temei legal
- Temeiurile declarării recursului
3ra-196/20 — Contestarea actului adminsitrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr. 3ra-196/20
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. V.Guțan)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. V.Clima, E.Palanciuc, A.Malîi)
Î N C H E I E R E
19 februarie 2020 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Sveatoslav Moldovan
Judecătorii Nina Vascan
Nicolae Craiu
examinând admisibilitatea recursului depus de Întreprinderea Individuală
„Șevcenco Taras”, reprezentată de avocatul Vasile Albu,
în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă
de Întreprinderea Individuală „Șevcenco Taras” împotriva Primăriei mun. Chișinău
cu privire la anularea actului administrativ, obligarea eliberării autorizației și
repararea prejudiciului moral,
împotriva deciziei din 2 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău,
c o n s t a t ă:
La data de 9 iunie 2017, Întreprinderea Individuală „Șevcenco Taras” a depus
cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei mun. Chișinău cu privire la
anularea actului administrativ, obligarea eliberării autorizației și repararea
prejudiciului moral.
În motivarea acțiunii a indicat că, la data de 4 noiembrie 2012 a fost fondată
întreprinderea cu mai multe genuri de activitate, nelicențiate, inclusiv activități de
secretariat și traducere. Pentru activitatea biroului de traducere închiriază un oficiu în
mun. Chișinău, str. Alecu Russo, 24.
Pentru perioada anilor 2009 - 2011, Primăria mun. Chișinău, prin intermediul
Direcției generale arhitectură, urbanism și relații funciare, i-a eliberat autorizație de
construire și amplasare a publicității exterioare, care reprezentă o imagine cu textul –
TST, toate limbile europene Birou de traduceri.
Prin necesitatea reconstrucției cu lărgire carosabilului pe str. Alecu Russo,
Primăria mun. Chișinău a avertizat și a obligat întreprinderea să demoleze panoul
publicitar, pentru care autorizația era încă valabilă.
După finisarea lucrărilor de reconstrucție cu lărgire a carosabilului pe str. Alecu
Russo, mai multe firme și întreprinderi megieșe și-au restabilit panourile de
publicitate exterioară, unii chiar în mod legal, prin autorizație.
1
Întreprinderea Individuală „Șevcenco Taras” a indicat că, s-a adresat în mod
verbal factorilor de decizie din Primăria mun. Chișinău pentru a demara procedura de
primire a autorizației de construire și amplasare a publicității exterioare, însă un
răspuns clar nu a primit.
La data de 7 februarie 2017, s-a adresat Primăriei mun. Chișinău cu o cerere
prealabilă în vederea dobândirii autorizației, iar la 12 mai 2017 a primit un răspuns
de refuz în soluționarea dreptului la un panou publicitar.
A considerat că, prin refuzul pârâtului de a fi satisfăcute cerințele întreprinderii
i-a fost cauzat administratorului întreprinderii suferințe psihice, morale, dispoziție
sufletească negativă, fiindu-i lezată onoarea, demnitatea, precum și reputația
întreprinderii, manifestată prin pierdere de clientelă datorită lipsei de publicitate,
estimând prejudiciul moral la suma de 20 000 de lei.
A solicitat Întreprinderea Individuală „Șevcenco Taras” recunoașterea ilegală a
refuzului Primăriei mun. Chișinău privind acordarea autorizației de construire și
amplasare a publicității exterioare; obligarea de a acorda autorizație de construire și
amplasarea a publicității exterioare și încasarea prejudiciului moral în mărime de
20 000 de lei.
Prin hotărârea din 5 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,
acțiunea s-a respins ca neîntemeiată.
Prin decizia din 11 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis
apelul declarat de Întreprinderea Individuală „Șevcenco Taras” din alte motive, s-a
casat hotărârea din 5 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru cu
emiterea unei noi hotărâri prin care a respins cererea Întreprinderii Individuale
„Șevcenco Taras” cu privire la repunerea în termen ca fiind neîntemeiată și s-a respins
cererea de chemare în judecată ca fiind tardivă.
Prin decizia din 22 mai 2019 a Curții Supreme de Justiție, s-a casat integral
decizia din 11 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău cu restituirea cauzei Curții
de Apel Chișinău.
Prin decizia din 2 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul
declarat de Întreprinderea Individuală „Șevcenco Taras”, reprezentată de avocatul
Vasile Albu.
În favoarea acestei concluzii instanțele ierarhic inferioare au concluzionat că,
Întreprinderea Individuală „Șevcenco Taras” a respectat termenii legali de adresare în
instanța de contencios administrativ, deoarece răspunsul la cererea prealabilă a fost
recepționat la data de 12 mai 2017, iar acțiunea a fost înaintată la data de 9 iunie 2017,
în termenul de 30 de zile prevăzut de Legea contenciosului administrativ nr. 793 din
10 februarie 2000. Primăria mun. Chișinău nu a probat faptul că răspunsul la cererea
prealabilă a fost recepționat la data de 15 martie 2017.
Instanța de fond și cea de apel au reținut că, Primăria mun. Chișinău prin
răspunsul eliberat nu a refuzat întreprinderii autorizarea amplasării dispozitivului
publicitar, însă a informat despre soluționarea acestei chestiuni după elaborarea
cadrului normativ, care va reglementa aceste relații.
La data de 2 decembrie 2019, Întreprinderea Individuală „Șevcenco Taras”,
reprezentată de avocatul Vasile Albu a depus cerere de recurs împotriva deciziei din
2 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău.
În motivarea cererii de recurs a indicat că, instanța de fond și cea de apel au
apreciat greșit probele adunate la dosar, precum și au aplicat legea în mod eronat.
2
A menționat că, Primăria, Guvernul și Parlamentul timp de doi ani nu pot elabora
un cadrul legislativ cu privire la publicitate.
Prin refuzul pârâtului de a satisface cerințele înaintate, i-au fost cauzate suferințe
psihice și morale, dispoziție sufletească negativă și i-a fost lezată onoarea și
demnitatea de om, ca administrator al întreprinderii.
A solicitat Întreprinderea Individuală „Șevcenco Taras”, reprezentată de
avocatul Vasile Albu casarea hotărârii din 5 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Centru și a deciziei din 2 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău cu
pronunțarea unei noi decizii de admitere a acțiunii.
La 19 decembrie 2019 în adresa Primăriei mun. Chișinău a fost expediată copia
recursului depus de Întreprinderea Individuală „Șevcenco Taras”, cu înștiințarea
despre necesitatea depunerii referinței, însă intimata nu și-a valorificat dreptul
procedural respectiv.
Examinând admisibilitatea recursului, Completul specializat pentru examinarea
acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează următoarele.
Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al
Republicii Moldova.
În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră
în vigoare la 1 aprilie 2019.
Conform art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la
instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,
dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat
Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului
se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei
instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului
se depune la instanța de apel.
Decizia din 2 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată
participanților la proces la data de 4 noiembrie 2019. Respectiv, recursul depus de
Întreprinderea Individuală „Șevcenco Taras”, reprezentată de avocatul Vasile Albu,
este în termen.
Conform art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios
administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în
continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor
prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul
administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a
prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru
procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.
Prin urmare, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție va aprecia condițiile de admisibilitate a recursului în conformitate
cu prevederile art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, adică conform
reglementărilor anterioare intrării în vigoare a Codului administrativ.
Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei, Completul
specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră
că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.
3
În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți
participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor
de drept procedural.
Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în
cazul în care instanța judecătorească:
a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;
b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;
b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;
c) a interpretat în mod eronat legea;
d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.
Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat
în cazul în care:
a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la
judecarea ei;
b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a
comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;
c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a
procesului;
d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost
implicate în proces;
e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;
f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de
declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut
duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră
că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în
care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale
omului.
Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ
al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție consideră că recursul depus de Întreprinderea Individuală „Șevcenco Taras”,
reprezentată de avocatul Vasile Albu, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.
432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.
Prin urmare, argumentele invocate în cererea de recurs nu denotă încălcarea
esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept
procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei
recurate.
Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai
asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea
deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
În acest context, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura admisibilității constă
în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute
în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.
4
Totodată, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să
fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la
fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri
(cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul depus de
Întreprinderea Individuală „Șevcenco Taras”, reprezentată de avocatul Vasile Albu,
asemenea aspecte nu se regăsesc.
Astfel, din considerentele menționate, Completul specializat pentru examinarea
acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara recursul
depus de Întreprinderea Individuală „Șevcenco Taras”, reprezentată de avocatul
Vasile Albu, ca inadmisibil.
În conformitate cu art.193, 195, 230 și 258 alin. (3) din Codul administrativ și
art. 270, 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, Completul
specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Recursul depus de Întreprinderea Individuală „Șevcenco Taras”, reprezentată de
avocatul Vasile Albu, se declară inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
Judecătorul Sveatoslav Moldovan
Judecătorii Nina Vascan
Nicolae Craiu
5