2ra-244/20 — revendicarea bunurilor din posesia nelegitimă straina

Dosarul nr. 2ra-244/20

Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Fălești (jud: O. Ciumaș)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud: S. Procopciuc, E. Grumeza, N. Chircu)

ÎNCHEIERE

19 februarie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către

Murusac Andrei, reprezentat de avocatul Ciuru Igor,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Puțuntica Serghei

împotriva lui Murusac Andrei cu privire la revendicarea bunului și compensarea

cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 10 septembrie 2019 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost

respins apelul declarat de Murusac Andrei și a fost menținută hotărârea din 13 iunie 2019

a Judecătoriei Bălți, sediul Fălești,

c o n s t a t ă:

La data de 09 aprilie 2019 Puțuntica Serghei a depus cerere de chemare în

judecată împotriva lui Murusac Andrei cu privire la revendicarea bunului și compensarea

cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că este proprietarul mijlocului de

transport de model xxxxx, fapt confirmat prin adeverința seria xxxxx eliberată de

Instituția Publică „Agenția Servicii Publice” Direcția identificare și înmatriculare a

mijloacelor de transport mun. Chișinău.

A susținut că la 16 mai 2016, în baza contractului de comodat încheiat la Notarul

public Scalețchi Constantin cu sediul juridic în or. Ungheni, str. Națională, 10 și

înregistrat sub nr.xxxxx, în calitate de comodant pe de o parte și pârâtul Murusac Andrei,

în calitate de comodatar, au convenit și au încheiat contractul de comodat, pe un termen

de 3 ani de zile.

A menționat că în baza contractului, în aceiași zi, în calitate de comodant a

transmis cu titlu gratuit spre folosință pârâtului, în calitate de comodatar, mijlocul de

transport cu numărul de înmatriculare xxxxx , eliberat la xxxxx pe numele lui, de către

Direcția principală înregistrare a transportului și calificare a conducătorilor auto al

Ministerului Dezvoltării Informaționale, iar pârâtul a primit mijlocul de transport

nominalizat în folosință gratuită, inclusiv și pașaportul tehnic.

A afirmat că potrivit pct. 2.2 al titlului II din contract, comodatarului i s-a acordat

dreptul de a folosi mijlocul de transport în scopuri personale pe drumurile din Republica

Moldova și din străinătate, fără acordul prealabil al comodantului. Conform pct. 4.5 lit.

f) din capitolul IV al contractului, în momentul expirării termenului contractului, precum

și în caz de reziliere anticipată, comodatarul este obligat să restituie comodantului

mijlocul de transport în starea care i-a fost transmis, ținând cont de uzura normală.

A notat că punctul 5.1 capitolul V (încetarea contractului) prevede că, prezentul

contract încetează înainte de termenul stabilit în pct. 4.1 în cazul în care: comodantul în

virtutea unor circumstanțe neprevăzute, are nevoie el însuși de mijlocul de transport, cât

și altele. Potrivit pct. 5.2 al aceluiași capitol al contractului, partea care invocă o cauză

de încetare a prezentului contract o va notifica celeilalte părți cu cel puțin 5 zile înainte

de data la care încetarea urmează să-și producă efectele. Iar, conform pct. 6.1 din

contract, părțile au convenit ca toate neînțelegerile ce rezultă din prezentul contract să

fie rezolvate pe cale amiabilă, iar în cazul în care nu este posibilă rezolvarea litigiilor pe

cale amiabilă, părțile se vor adresa instanțelor judecătorești competente.

A notat că la 06 februarie 2019, ținând cont de faptul că în familia lui a apărut

necesitatea de a se folosi personal de mijlocul de transport respectiv, cât și de pct. 5.1 din

contract care prevede că, prezentul contract încetează înainte de termenul stabilit în pct.

4.1 în cazul în care comodantul în virtutea unor circumstanțe neprevăzute, are nevoie el

însuși de mijlocul de transport, circumstanță consfințită și în prevederile art. 866 lit. a)

din Codul civil (în redacția până la 01 martie 2019), i-a înaintat comodatarului Murusac

Andrei o declarație de reziliere anticipată a contractului de comodat din 16 mai 2016,

solicitând restituirea mijlocului de transport în starea în care a fost transmis, funcționabil,

în timp de 20 zile din ziua recepționării declarației de reziliere anticipată a contractului

de comodat.

Reclamantul a menționat că potrivit avizului de recepție, Murusac Andrei a

recepționat declarația la data de 07 februarie 2019, însă, până la moment refuză de a-i

restitui mijlocul de transport nominalizat.

A solicitat revendicarea bunului mobil, mijlocul de transport, model xxxxx aflat

în posesia lui Murusac Andrei și încasarea din contul pârâtului a cheltuielilor de judecată

în sumă de 13,75 lei, pentru expedierea recomandată a declarației de reziliere anticipată

a contractului de comodat, suma de 140 de lei, pentru eliberarea adeverinței de la

Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”, plata taxei de stat în sumă de 100 de lei și

suma de 2000 de lei, cu titlu de asistență juridică.

Prin hotărârea din 13 iunie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Fălești, acțiunea

depusă de Puțuntica Serghei a fost admisă. A fost revendicat de la Murusac Andrei în

beneficiul lui Puțuntica Serghei, mijlocul de transport, model xxxxx și s-a încasat de la

Murusac Andrei în beneficiul lui Puțuntica Serghei cheltuielile de judecată în sumă de

2303,75 de lei.

2

Prin decizia din 10 septembrie 2019 a Curții de Apel Bălți, a fost respins apelul

declarat de Murusac Andrei și a fost menținută hotărârea din 13 iunie 2019 a Judecătoriei

Bălți, sediul Fălești.

În susținerea opiniei sale, instanța de apel s-a bazat pe prevederile art. 210 alin.

(1), 211, 864 alin. (1), 866, 737, 738 din Codul civil și a stabilit că, conform contractului

de comodat din 16 mai 2016, autentificat de notarul Scalețchi Constantin și înregistrat

cu nr. 4000, Puțuntica Serghei, în calitate de comodant i-a transmis cu titlu gratuit în

folosință lui Murusac Andrei, mijlocul de transport model xxxxx. Termenul contractului

a fost stabilit de 3 ani. Prin declarația din 06 februarie 2019, Puțuntica Serghei l-a

informat pe Murusac Andrei despre faptul rezilierii unilaterale a contractului de comodat

din 16 mai 2016, solicitând restituirea mijlocului de transport în termen de 20 de zile.

Instanța de apel a relevat că în pct. 4.5 lit. f) capitolul IV al contractului se

specifică faptul că, în momentul expirării termenului contractului, precum și în caz de

reziliere anticipată, comodatarul este obligat să restituie comodantului mijlocul de

transport în starea care i-a fost transmis, ținând cont de uzura normală.

La fel, instanța de apel a stabilit că, deși Puțintica Serghei a solicitat restituirea

bunului său înaintea expirării contractului (acest drept fiindu-i acordat prin clauzele

contractuale convenite între părți), termenul contractului de comodat a expirat la data de

16 mai 2019, însă Murusac Andrei, contrar obligațiunilor contractuale, nu i-a restituit

mijlocul de transport în mod benevol, reținând bunul în lipsa oricărui temei legal.

Instanța de apel a invocat că Murusac Andrei, în lipsa unui temei legal de a poseda

bunul, care aparține proprietarului Puțintica Serghei, exercită stăpânirea de fapt a

mijlocului de transport, prin care fapt aduce atingere dreptului de proprietate al

intimatului.

Instanța de apel nu a reținut argumentul invocat de Murusac Andrei precum că

de fapt a procurat bunul mobil cu suma de 2000 euro, or, în confirmarea celor invocate,

pârâtul nu a prezentat nicio probă concludentă și pertinentă, iar, faptul că a fost perfectată

o procură pe numele lui Murusac Andrei și ulterior întocmit un contract de comodat, nu

dovedește înstrăinarea mijlocului de transport.

La data de 11 decembrie 2019 Murusac Andrei, reprezentat de avocatul Ciuru

Igor a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia

și casarea deciziei instanței de apel, cu trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de

apel în alt complet de judecată și încasarea de la intimatul Puțuntica Serghei a

cheltuielilor de judecată.

În motivarea recursului a indicat că, cauza a fost judecată în absența unui

participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată.

A menționat că instanța de apel, prin încheierea din 12 august 2019, a stabilit și

a fixat ședința de pregătire a cauzei pentru dezbateri judiciare pentru data de 10

septembrie 2019, ora 09:00, însă la aceeași dată a purces la judecarea cauzei, deși el și

avocatul său, Ciuru Igor nu erau prezenți.

A afirmat că instanța de apel, contrar prevederilor art. 370-371, 376 coroborat cu

art. 190 din Codul de procedură civilă, după ce în ședința din 10 septembrie 2019 a

constatat pregătirea suficientă a cauzei pentru dezbateri judiciare, trebuia să stabilească

termenul de judecare a cauzei în ședința de judecată și să numească o dată ulterioară

pentru ședința de dezbatere a cauzei în instanța de apel.

A indicat că, deși art.190 din Codul de procedură civilă prevede că instanța

coordonează cu părțile locul, data și ora ședinței și pronunță o încheiere prin care

stabilește termenul de judecare a cauzei în ședința de judecată, instanța de apel nu a

coordonat cu apelantul și nici cu reprezentantul acestuia data și ora ședinței.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la data de 10 septembrie 2019.

Decizia instanței de apel a fost expediată în adresa părților la data de 24 octombrie

2019, fiind recepționată de către Murusac Andrei la 30 octombrie 2019 (f.d. 69) și

avocatul Ciuru Igor la 28 octombrie 2019 (f.d. 66).

Astfel, recursul, declarat la data de 11 decembrie 2019, este în termen.

La data de10 ianuarie 2020, în adresa intimatului Puțuntica Serghei și avocatului

Paladi Tudor a fost expediată copia cererii de recurs depusă de Murusac Andrei,

reprezentat de avocatul Ciuru Igor, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței

(f.d. 82-85).

Intimatul nu și-a valorificat dreptul procedural și nu a depus referință.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, Completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

4

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul depus de Murusac Andrei, reprezentat de

avocatul Ciuru Igor, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și

(4) din Codul de procedură civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că recursul exercitat asupra deciziilor instanțelor de apel are

caracter nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de drept

material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar nu și

temeinicia ei în fapt.

În acest context, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie

să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la

fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza

Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul depus de Murusac

Andrei, reprezentat de avocatul Ciuru Igor asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, Completul Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de Murusac Andrei, reprezentat de avocatul Ciuru Igor ca

inadmisibil.

În conformitate cu art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) din Codul

de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarat de Murusac Andrei, reprezentat de avocatul Ciuru Igor, se

consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

6