2ra-117/20 — cu privire la încasarea datoriei, penalitătii si dobînzii de întîrziere

2ra-117/20 — cu privire la încasarea datoriei, penalitătii si dobînzii de întîrziere (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosar nr. 2ra-117/20

Prima instanță: Judecătoria Strășeni, sediul Central (jud:. D. Croitor)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud:. V. Cotorobai, G. Dașchevici, L. Bulgac)

D E C I Z I E

12 februarie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Sveatoslav Moldovan

Nicolae Craiu

Nina Vascan

examinând recursul declarat de Vadim Balan, reprezentat de avocatul Roman

Crivenco,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Vadim Balan

împotriva lui Gheorghe Bordei cu privire la încasarea datoriei, penalității, dobânzii

de întârziere și a cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 15 august 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

admis apelul declarat de Gheorghe Bordei, a fost casată hotărârea din 14 noiembrie

2017 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central și a fost emisă o nouă hotărâre de admitere

parțială a acțiunii,

c o n s t a t ă:

La 12 iunie 2017 Vadim Balan, reprezentat de avocatul Roman Crivenco a depus

cerere de chemare în judecată împotriva lui Gheorghe Bordei cu privire la încasarea

datoriei în mărime de 15000 de ruble rusești, penalității în mărime de 288290 de ruble

rusești, dobânzii de întârziere în cuantum de 7269 de ruble rusești și a cheltuielilor de

judecată în mărime de 3326 de lei (f.d. 1-3).

În motivarea acțiunii, reclamantul Vadim Balan, reprezentat de avocatul Roman

Crivenco a indicat că la 19 iunie 2014 între el, în calitate de împrumutător și Gheorghe

Bordei, în calitate de împrumutat, a fost încheiat contractul de împrumut, potrivit

căruia Vadim Balan a transmis în proprietatea împrumutatului Gheorghe Bordei suma

în mărime de 15000 de ruble, iar Gheorghe Bordei s-a obligat să restituie suma

împrumutată până la 30 iunie 2014.

Reclamantul Vadim Balan, reprezentat de avocatul Roman Crivenco a declarat

că la expirarea termenului prevăzut în actul juridic din 19 iunie 2014, pârâtul nu și-a

executat obligația de restituire a împrumutului și nici nu l-a informat despre cauzele

nerestituirii acestuia la timp. Prin cererea prealabilă din 12 iulie 2016, a solicitat

pîrîtului executarea obligației de restituire a împrumutului, achitarea dobânzii și

penalității existente, însă acesta nu a reacționat la solicitările sale.

Reclamantul Vadim Balan, reprezentat de avocatul Roman Crivenco a punctat

că în baza actului juridic menționat și în temeiul art. 624 alin. (1) Cod civil, pârâtul s-

1

a obligat să achite pentru fiecare zi de întârziere o penalitate în mărime de 15%, dacă

nu va restitui împrumutul în termen.

Reclamantul Vadim Balan, reprezentat de avocatul Roman Crivenco a precizat

că în cazul nerestituirii în termen a împrumutului, legiuitorul a prevăzut și obligația

debitorului/împrumutatului de a achita, în temeiul art. 585, 619 Cod civil, o dobândă

de întârziere, care la caz constituie 7269 de ruble rusești.

Reclamantul Vadim Balan, reprezentat de avocatul Roman Crivenco a solicitat

încasarea de la pârâtul Gheorghe Bordei în beneficiul său a datoriei în mărime de

15000 de ruble rusești, a penalității în mărime de 288290 de ruble rusești, a dobânzii

de întârziere în cuantum de 7269 de ruble rusești și a cheltuielilor de judecată în

mărime de 3326 de lei.

Prin hotărârea din 14 noiembrie 2017 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central, a

fost admisă acțiunea depusă de Vadim Balan și a fost încasat de la Gherghe Bordei în

beneficiul lui Vadim Balan datoria în mărime de 15000 de ruble rusești, penalitatea

în mărime de 288290 de ruble rusești și dobânda de întârziere în mărime de 7269 de

ruble rusești, în total 310559 de ruble rusești convertite în lei moldovenești conform

cursului oficial al Băncii Naționale a Moldovei la data executării hotărârii. Totodată,

a fost încasat de la Gherghe Bordei în beneficiul lui Vadim Balan cheltuielile de

judecată în mărime de 3326 de lei (f.d. 64, 105-106).

Prin decizia din 15 august 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul

declarat de Gheorghe Bordei, a fost casată hotărârea din 14 noiembrie 2017 a

Judecătoriei Strășeni, sediul Central și a fost emisă o nouă hotărâre prin care a fost

admisă parțial acțiunea depusă de Vadim Balan. Astfel, a fost încasat de la Gherghe

Bordei în beneficiul lui Vadim Balan datoria în mărime de 15000 de ruble rusești și

dobânda de întârziere în mărime de 8725 de ruble rusești, iar în total suma de 23725

de ruble rusești convertite în monedă națională la momentul executării hotărârii

judecătorești. În rest, acțiunea a fost respinsă ca nefondată. Totodată, a fost încasat de

la Vadim Balan în beneficiul lui Gherghe Bordei taxa de stat achitată în instanța de

apel în mărime de 1655 de lei și cheltuielile de asistență juridică în mărime de 5000

de lei (f.d. 158-163).

La 12 noiembrie 2019 Vadim Balan, reprezentat de avocatul Roman Crivenco,

a depus, prin intermediul oficiului poștal, recurs împotriva deciziei din 15 august 2019

a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de

apel și menținerea hotărârii primei instanțe.

În motivarea cererii de recurs, recurentul Vadim Balan, reprezentat de avocatul

Roman Crivenco a indicat că instanța de apel a apreciat eronat probele ceea ce prin

prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă constituie temei de casare a deciziei

adoptate.

Recurentul Vadim Balan, reprezentat de avocatul Roman Crivenco a punctat că

instanța de apel în mod deliberat a calificat clauza penală ca fiind o dobândă

contractuală. Mai mult ca atât, această clauză contractuală nu permite modalități de

interpretare diferită, or din aceasta rezultă echivoc că este o sancțiune pecuniară

pentru neexecutarea în termen a obligației de restituire a împrumutului.

Recurentul Vadim Balan, reprezentat de avocatul Roman Crivenco a menționat

că intimatul a calificat clauza penală ca fiind o dobândă contractuală, însă a solicitat

reducerea acestea în temeiul art. 630 Cod civil.

La 28 noiembrie 2019 în adresa intimatului Gherghe Bordei a fost expediată

copia recursului declarat de Vadim Balan, reprezentat de avocatul Roman Crivenco,

cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței (f.d. 177).

2

La 24 ianuarie 2020 Gheorghe Bordei, reprezentat de avocatul Natalia Pruteanu

a depus referință, prin care a solicitat declararea recursului inadmisibil (f.d. 186-193).

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea

nu prevede altfel.

După cum denotă materialele cauzei, copia deciziei motivate din 15 august 2019

a Curții de Apel Chișinău a fost expediată reprezentantului reclamantului/recurent

Vadim Balan, avocatului Roman Crivenco prin intermediul poștei electronice, la 13

septembrie 2019, conform informației anexate la materialele cauzei (f.d. 165), iar

recursul a fost declarat de Vadim Balan, reprezentat de avocatul Roman Crivenco,

prin intermediul oficiului poștal, la 12 noiembrie 2019 (f.d. 171-174).

În aceste circumstanțe, instanța de recurs precizează că, recursul declarat de

Vadim Balan, reprezentat de avocatul Roman Crivenco, prin intermediul oficiului

poștal, la 12 noiembrie 2019 se consideră depus în termen.

Prin încheierea din 29 ianuarie 2019 a Curții Supreme de Justiție, recursul

declarat de Vadim Balan, reprezentat de avocatul Roman Crivenco împotriva deciziei

din 15 august 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost considerat admisibil.

Studiind materialele dosarului în raport cu temeiurile invocate în recurs,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție constată că se impune admiterea recursului și casarea integrală a deciziei

instanței de apel și parțială a hotărârii primei instanțe în partea pretențiilor cu privire

la încasarea penalității în mărime de 288290 de ruble rusești și a taxei de stat în

mărime de 3000 de lei, cu pronunțarea în această parte a unei noi hotărâri de admitere

parțială a acestor pretenții, în rest hotărârea primei instanțe urmează a fi menținută

fără modificări, pentru motivele ce succed.

În conformitate art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă, judecând recursul

declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs

și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără a

administra noi dovezi.

Articolul 444 din Codul de procedură civilă consemnează că, recursul se

examinează fără înștiințarea participanților la proces.

Iar, în conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă,

instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul și să caseze integral

sau parțial decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, pronunțând o nouă

hotărâre.

După cum rezultă din materialele cauzei, la 19 iunie 2014 între Vadim Balan și

Gheorghe Bordei, a fost încheiat contractul de împrumut, potrivit căruia „Gheorghe

Bordei a împrumutat de la Balan Vadim suma de 15000 de ruble rusești până la data

de 30 iunie 2014. În caz contrar dacă nu restituie banii 15000 zilnic cresc 15%”, fapt

ce se confirmă prin recipisa anexată la materialele cauzei (f.d. 7).

Prin cererea prealabilă din 12 iulie 2016, recepționată de Gheorghe Bordei, la 20

iulie 2016, împrumutătorul Vadim Balan a solicitat de la împrumutatul Gheorghe

Bordei restituirea împrumutului în termen de 10 zile de la recepționarea cererii și

achitarea penalității în mărime de 405000 de ruble rusești și dobânzii de întârziere în

mărime de 5388 de ruble rusești (f.d. 8, 9).

În rezultat, din cauza neonorării de către împrumutatul Gheorghe Bordei a

obligațiilor contractuale, la 12 iunie 2017 Vadim Balan, reprezentat de avocatul

Roman Crivenco a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Gheorghe

Bordei cu privire la încasarea datoriei în mărime de 15000 de ruble rusești, penalității

3

în mărime de 288290 de ruble rusești, dobânzii de întârziere în cuantum de 7269 de

ruble rusești și a cheltuielilor de judecată în mărime de 3326 de lei (f.d. 1-3).

Fiind investită cu examinarea prezentei cauze, prima instanță prin hotărârea din

14 noiembrie 2017 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central, a admis acțiunea depusă de

Vadim Balan și a încasat de la Gherghe Bordei în beneficiul lui Vadim Balan datoria

în mărime de 15000 de ruble rusești, penalitatea în mărime de 288290 de ruble rusești

și dobânda de întârziere în mărime de 7269 de ruble rusești, în total 310559 de ruble

rusești convertite în lei moldovenești conform cursului oficial al Băncii Naționale a

Moldovei la data executării hotărârii. Totodată, a fost încasat de la Gherghe Bordei în

beneficiul lui Vadim Balan cheltuielile de judecată în mărime de 3326 de lei (f.d. 64,

105-106).

Judecând cauza în ordine de apel, instanța de apel a conchis prin decizia din

15 august 2019 a Curții de Apel Chișinău asupra necesității admiterii apelului declarat

de Gheorghe Bordei, casării hotărârii din 14 noiembrie 2017 a Judecătoriei Strășeni,

sediul Central și emiterii unei noi hotărâri prin care a fost admisă parțial acțiunea

depusă de Vadim Balan și încasat de la Gherghe Bordei în beneficiul lui Vadim Balan

datoria în mărime de 15000 de ruble rusești și dobânda de întârziere în mărime de

8725 de ruble rusești, iar în total suma de 23725 de ruble rusești convertite în monedă

națională la momentul executării hotărârii judecătorești. În rest, acțiunea a fost

respinsă ca nefondată. Totodată, a fost încasat de la Vadim Balan în beneficiul lui

Gherghe Bordei taxa de stat achitată în instanța de apel în mărime de 1655 de lei și

cheltuielile de asistență juridică în mărime de 5000 de lei (f.d. 158-163).

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție consideră că, deși la examinarea cauzei au fost stabilite pe deplin

circumstanțele care au importanță pentru judecarea cauzei în fond, soluția instanței de

apel în sensul adoptat nu poate fi menținută, fiind rezultată din interpretarea greșită a

prevederilor legale ce guvernează raportul juridic litigios și circumstanțele probatorii

ale dosarului.

Prin urmare, Colegiul lărgit va raporta circumstanțele prezentate mai sus la

normele de drept relevante speței, pe care le va aplica în redacția expusă la data

încheierii contractului de împrumut din 19 iunie 2014. Or, conform art. 6 alin. (1) din

Codul civil, legea civilă nu are caracter retroactiv. Ea nu modifică și nici nu suprimă

condițiile de constituire a unei situații juridice constituite anterior, nici condițiile de

stingere a unei situații juridice stinse anterior. De asemenea, legea nouă nu modifică

și nu desființează efectele deja produse ale unei situații juridice stinse sau în curs de

realizare.

În conformitate cu art. 667 alin. (1) Cod civil, părțile contractante pot încheia în

mod liber, în limitele normelor imperative de drept, contracte și pot stabili conținutul

lor.

În temeiul art. 8 alin. (2) lit. a) Cod civil, drepturile și obligațiile civile apar din

contracte și din alte acte juridice, care conform art. 10 Cod civil, se realizează pe cale

judiciară, inclusiv prin metodele statuate la art. 11 Cod civil, care reglementează

operarea apărării inclusiv prin recunoașterea dreptului, restabilirea acestuia, dar și alte

căi prevăzute de lege.

Conform art. 9 alin. (1) Cod civil, persoanele fizice și juridice participante la

raporturile juridice civile trebuie să își exercite drepturile și să își execute obligațiile

cu bună-credință, în acord cu legea, cu contractul, cu ordinea publică și cu bunele

moravuri. Buna-credință se prezumă până la proba contrară.

4

În conformitate cu art. 210 alin. (1) Cod civil, trebuie să fie încheiate în scris

actele juridice dintre persoanele juridice, dintre persoanele juridice și persoanele

fizice și dintre persoanele fizice dacă valoarea obiectului actului juridic depășește

1000 de lei, iar în cazurile prevăzute de lege, indiferent de valoarea obiectului.

În conformitate cu prevederile art. 867 alin. (1) Cod civil, prin contractul de

împrumut o parte (împrumutător) se obligă să dea în proprietate celeilalte părți

împrumutatul) bani sau alte bunuri fungibile, iar aceasta e obligă să restituie banii în

aceeași sumă sau bunuri de același gen, calitate și cantitate la expirarea termenului

pentru e i-au fost date.

Conform prevederilor art. 871 alin. (1) Cod civil, împrumutatul trebuie să

restituie împrumutul în termenul și în modul stabilit în contract.

Conform art. 512 alin. (1) Cod civil, în virtutea raportului obligațional, creditorul

este în drept să pretindă de la debitor executarea unei prestații, iar debitorul este ținut

să o execute. Prestația poate consta în a da, a face sau a nu face.

Dispoziția art. 572 alin. (1) și (2) Cod civil, statuează că temeiul executării rezidă

în existența unei obligații. Obligația trebuie executată în modul corespunzător, cu

bună-credință, la locul și în momentul stabilit.

În conformitate cu prevederile art. 514 Cod civil, obligațiile se nasc din contract,

fapt ilicit (delict) și din orice alt act sau fapt susceptibil de a le produce în condițiile

legii.

Instanța de recurs decelează că efectul general al oricărei obligații este de a da

creditorului dreptul de a obține de la debitor îndeplinirea exactă a prestației la care s-

a obligat. Din esența acestui principiu rezultă faptul că obligațiile se consideră

executate în mod corespunzător, dacă sunt respectate toate condițiile prevăzute în

actul din care au luat naștere, precum ar fi cele privitoare la obiectul, subiectele, locul,

timpul și modul de executare. Condițiile, cărora trebuie să corespundă executarea

obligațiilor sunt determinate de lege sau contract.

Buna-credință este o cerință legală, potrivit căreia părțile contractante trebuie să-

și execute obligațiile asumate astfel încât efectele contractului să corespundă, în cel

mai înalt grad, voinței lor reale.

La caz, se evidențiază că la 19 iunie 2014, între Vadim Balan și Gheorghe

Bordei, a fost încheiat contractul de împrumut, potrivit căruia „Gheorghe Bordei a

împrumutat de la Balan Vadim suma de 15000 de ruble rusești până la data de 30

iunie 2014. În caz contrar dacă nu restituie banii 15000 zilnic cresc 15%”, fapt ce se

confirmă prin recipisa anexată la materialele cauzei (f.d. 7).

Din actele și lucrările cauzei se atestă indubitabil că intimatul Gheorghe Bordei

a insistat prin cererea de apel, cât și referința prezentată instanței de recurs că într-

adevăr între el și Vadim Balan a fost încheiat actul juridic din 19 iunie 2014, potrivit

căruia ultimul i-a acordat un împrumut în mărime de 15000 de ruble rusești, până la

30 iunie 2014, însă prin înțelegerea părților litigante, obligația ce rezultă din actul

juridic din 19 iunie 2014, a fost stinsă prin acceptarea unei altei prestații de către

Vadim Balan, adică a executat lucrări de construcție în cotul stingerii datoriei.

În conformitate cu prevederile art. 588 Cod civil, creditorul nu este obligat să

accepte o altă prestație decât cea datorată. Această regulă se aplică chiar și în cazul în

care prestația propusă are o valoare mai mare.

Instanța de recurs reiterează că regula conținută în acest articol constituie o

aplicație a principiului consacrat în art. 572 alin. (2) Cod civil, în conformitate cu care

creditorul are dreptul la „executarea corespunzătoare a obligației”, adică la executarea

în natură a acesteia. De altfel, dispoziția în cauză este firească, întru-cât creditorul are

5

dreptul să obțină bunul asupra căruia a convenit, și nu altă prestație pe care debitorul

dorește să o execute în favoarea creditorului.

În atare circumstanțe, raportând prevederile legale citate supra la circumstanțele

cauzei, instanța de recurs decelează că, deși intimatul Gheorghe Bordei a susținut că

și-a executat obligația ce rezultă din actul juridic din 19 iunie 2014 cu o altă prestație,

ultimul nu a probat circumstanțele pe care le invocă așa cum prevede art. 118 Cod de

procedură civilă, or în actele și lucrările cauzei lipsesc careva probe confirmative care

să probeze că Vadim Balan a acceptat o asemenea prestație.

Cu atât mai mult că, în conformitate cu prevederile art. 643 alin. (1) Cod civil,

executarea stinge obligația numai în cazul în care este efectuată în modul

corespunzător.

De altfel, Colegiul judiciar consideră că poziția lui Gheorghe Bordei este de rea-

credință îndreptată spre eschivarea de la executarea obligațiilor asumate prin actul

juridic. Or, în speță nu au fost prezentate probe veridice care combat sau pun la

îndoială faptul că, Gheorghe Bordei a împrumutat de la Vadim Balan suma de 15000

de ruble rusești, iar în virtutea raportului obligațional, creditorul este în drept să

pretindă de la debitor executarea unei prestații, iar debitorul este ținut să o execute.

Pe cale de consecință, instanța de recurs reține ca fiind întemeiată concluzia

instanței de fond că împrumutatul Gheorghe Bordei nu și-a executat în modul

corespunzător, cu bună-credință, la locul și în momentul stabilit obligația de restituire

a sumei împrumutate, drept urmare corect a fost dispusă încasarea de la Gheorghe

Bordei în beneficiul lui Vadim Balan a datoriei în mărime de 15000 de ruble rusești.

De asemenea, urmează a fi reținută și concluzia instanțe de fond cu privire la

necesitatea încasării dobânzii de întârziere în mărime de 7269 de ruble rusești, în

temeiul art. art. 617 alin. (2) lit. a), 585, 619 Cod civil, or împrumutatul Gheorghe

Bordei având obligația de a restitui împrumutul până la 30 iunie 2014, nu și-a executat

această obligație în termen, iar întârzierea în executarea obligațiilor pecuniare are

drept consecință plata dobânzii de întârziere.

Cu referire la cerința reclamantului/recurent Vadim Balan cu privire la încasarea

de la pârâtul/intimat Gheorghe Bordei a penalității în mărime de 288290 de ruble

rusești, instanța de recurs menționează că în conformitate cu prevederile art. 624 alin.

(1) și (3) din Codul civil, clauza penală (penalitatea) este o prevedere contractuală

prin care părțile evaluează anticipat prejudiciul, stipulând că debitorul, în cazul

neexecutării obligației, urmează să remită creditorului o sumă de bani sau un alt bun.

Clauza penală poate fi stipulată în mărime fixă sau sub forma unei cote din valoarea

obligației garantate prin clauza penală sau a părții neexecutate.

La determinarea perioadei pentru care urmează a fi încasată clauza penală, este

necesar să se țină cont de prevederile art. 268 lit. a) Cod civil, potrivit căruia clauza

penală urmează a fi încasată pentru perioada anterioară acțiunii, dar nu mai mare de

6 luni.

Conform art. 630 alin. (1) din Codul civil, în cazuri excepționale, luându-se în

considerare toate împrejurările, instanța de judecată poate dispune reducerea clauzei

penale disproporționat de mari. La reducerea clauzei penale, trebuie să se țină cont nu

numai de interesele patrimoniale, ci și de alte interese, ocrotite prin lege, ale

creditorului.

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție decelează că prevederile acestui articol permit instanței de

judecată să micșoreze clauza penală, atunci când aceasta este disproporționat de mare

în raport cu prejudiciile real suportate de către creditor. Această prerogativă este

6

edictată de către legiuitor în scopul de a diminua sau exclude efectul negativ al

clauzelor abuzive conținute în contracte, și respectiv de a asigura exercitarea cu bună-

credință a drepturilor și obligațiilor civile.

La aprecierea disproporționalității clauzei penale, instanța de judecată va ține

cont de durata neexecutării obligației, procentul excesiv de înalt al clauzei penale

(comparativ cu procentul practicat de obicei în alte contracte de același gen),

depășirea substanțială a posibilelor prejudicii rezultate din neexecutarea obligațiilor,

etc.

Astfel, ținând cont de cele expuse supra, de solicitarea intimatului cu privire la

reducerea clauzei penale, de durata neexecutării obligației contractuale, de procentul

excesiv de înalt al clauzei penale de 15 % pentru fiecare zi de întârziere, care în

contracte similare este de 0,1 - 0,5 % pentru fiecare zi de întârziere, respectiv și de

proporționalitatea dintre clauza penală și prejudiciu, în speță se reliefează necesitatea

reducerii procentului clauzei penale de la 15 % până la 0,1 % pentru fiecare zi de

întârziere, urmând a fi redusă penalitatea solicitată pentru perioada 11 decembrie 2016

– 08 iunie 2017 de la suma de 288289 ruble rusești până la suma rezonabilă de 2700

de ruble rusești, or, la caz, se atestă o mărime excesivă a penalității, suma penalității

în mărime de 288289 ruble rusești depășind esențial suma datoriei în mărime de

15000 de ruble rusești, în așa fel, existând motive obiective de a reduce clauza penală

disproporționat de mare, fapt care este în corespundere cu prevederile art. 630

alin. (1) Cod civil.

Finalmente, instanța de recurs învederează că clauza contractuală stipulată în

contractul de împrumut din 19 iunie 2014, încheiat între Vadim Balan și Gheorghe

Bordei - „În caz contrar dacă nu restituie banii 15000 zilnic cresc 15%”, reprezintă o

clauză penală, deoarece părțile au stabilit anticipat și de comun acord, o valoare

forfetară care urmează să fie plătită de către partea care nu-și va respecta obligația de

restituire a împrumutului în termen și nu cum a constatat instanța de apel că este o

dobândă de întârziere, deoarece împrumutătorul Vadim Balan prin această clauză

contractuală nu a urmărit un interes material nesolicitând pentru transferul de

proprietate a banilor o dobândă de întârziere.

Or, reclamantul/recurent Vadim Balan și-a întemeiat cerința cu privire la

încasarea de la pârâtul/intimat Gheorghe Bordei a dobânzii de întârziere în mărime de

7269 de ruble rusești, în temeiul 585, 619 Cod civil.

Concomitent, având în vedere că acțiunea reclamantului necesită a fi admisă

parțial, iar cheltuielile de judecată se compensează proporțional părții admise din

pretenții, în temeiul art. 94 alin. (1) și (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs

va dispune micșorarea taxei de stat încasate de la Gheorghe Bordei în beneficiului lui

Vadim Balan, de la suma de 3000 de lei până la suma de 240 de lei (24969 de ruble

rusești x 3% = 749,07 de ruble rusești, echivalentul în monedă națională a sumei de

749,07 de ruble rusești constituie 240 de lei, or la data depunerii acțiunii valoarea unei

ruble rusești era de 0,3198 de lei).

Din considerentele menționate și având în vedere că prima instanță a stabilit

corect circumstanțele cauzei și nu este necesară verificarea suplimentară și

administrarea unor noi dovezi, însă de către instanțele ierarhic inferioare au fost

încălcate normele de drept material și au apreciat arbitrar probele, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a admite recursul declarat de Vadim Balan, reprezentat de avocatul

Roman Crivenco, de a casa integral decizia instanței de apel și parțial hotărârea primei

instanțe în partea pretențiilor cu privire la încasarea penalității în mărime de 288290

7

de ruble rusești și taxei de stat în mărime de 3000 de lei, cu pronunțarea în această

parte a unei noi hotărâri de admitere parțială a acestor pretenții, în rest hotărârea

primei instanțe urmează a fi menținută fără modificări.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b), art. 445 alin. (2)-(3) din Codul de

procedură civilă, Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de Vadim Balan, reprezentat de avocatul Roman

Crivenco.

Se casează integral decizia din 15 august 2019 a Curții de Apel Chișinău și

parțial hotărârea din 14 noiembrie 2017 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central, în

partea pretențiilor înaintate de Vadim Balan împotriva lui Gheorghe Bordei cu privire

la încasarea penalității în mărime de 288290 de ruble rusești și a taxei de stat în

mărime de 3000 de lei, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de

Vadim Balan împotriva lui Gheorghe Bordei cu privire la încasarea datoriei,

penalității, dobânzii de întârziere și a cheltuielilor de judecată, și în această parte se

pronunță o hotărâre nouă prin care:

Se admit parțial pretențiile înaintate de Vadim Balan împotriva lui Gheorghe

Bordei cu privire la încasarea penalității și taxei de stat.

Se încasează de la Gheorghe Bordei în beneficiu lui Vadim Balan suma în

mărime de 2700 (două mii șapte sute) de ruble rusești, cu titlu de penalitate, ce

urmează a fi achitată în valută națională, la cursul oficial de schimb al Băncii

Naționale a Moldovei la data executării hotărârii judecătorești și suma în mărime de

240 (două sute patruzeci) de lei, cu titlu de taxă de stat achitată în prima instanță.

În rest, hotărârea din 14 noiembrie 2017 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central,

în partea admiterii pretențiilor lui Vadim Balan cu privire la încasarea datoriei și

dobânzii de întârziere, se menține fără modificări.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Sveatoslav Moldovan

Nicolae Craiu

Nina Vascan

8