2ac-19/20 — repararea prejudiciului moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- repararea prejudiciului moral
- Temei legal
- conflict de competenţă jurisdicţională
2ac-19/20 — repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr. 2ac-19/20
ÎNCHEIERE
12 februarie 2020 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari
judecătorii Mariana Pitic
Iurie Bejenaru
soluționând conflictul negativ de competență apărut între Judecătoria Chișinău,
sediul Centru și Judecătoria Bălți, sediul central,
în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Străisteanu
Gheorghe și Gîndea Iurie împotriva lui Savva Gleb cu privire la repararea
prejudiciului moral,
c o n s t a t ă:
La 5 iulie 2019, Străisteanu Gheorghe și Gîndea Iurie au depus la Judecătoria
Chișinău, sediul Centru, cerere de chemare în judecată împotriva lui Savva Gleb cu
privire la repararea prejudiciului moral. (f.d. 11)
Prin încheierea din 12 iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost
acceptată spre examinare, în procedură contencioasă, cererea cerere de chemare în
judecată depusă de Străisteanu Gheorghe și Gîndea Iurie împotriva lui Savva Gleb
cu privire la repararea prejudiciului moral. (f.d. 34)
Prin încheierea din 28 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,
s-a dispus strămutarea cauzei conform competenței în judecătoria Bălți - instanța de
la domiciliul pârâtului Savva Gleb. (f.d. 46-47)
Prin încheierea din 16 decembrie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul central, s-a
acceptat spre examinare, în procedură contencioasă, cererea cerere de chemare în
judecată depusă de Străisteanu Gheorghe și Gîndea Iurie împotriva lui Savva Gleb
cu privire la repararea prejudiciului moral. (f.d. 54)
La 19 decembrie 2019 reclamanții Străisteanu Gheorghe și Gîndea Iurie au
depus cerere prin care au solicitat restituirea cauzei pentru examinarea în fond în
Judecătoria Chișinău, sediul Centru, la locul unde își are domiciliul pârâtul Savva
Gleb. (f.d. 62-64)
Prin încheierea din 17 ianuarie 2020 a Judecătoriei Bălți, sediul central, s-a
dispus ridicarea conflictului negativ de competență între Judecătoria Chișinău,
sediul Centru și Judecătoria Bălți, sediul central și s-a remis dosarul Curții Supreme
de Justiție, pentru soluționarea conflictului negativ de competență. (f.d. 72-73)
Examinând actele cauzei în raport cu temeiurile invocate în încheierea din 17
ianuarie 2020 a Judecătoriei Bălți, sediul central, Colegiul civil, comercial și de
1
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată competența
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru de a judeca prezenta cauză, din considerentele
ce urmează.
În conformitate cu art. 33 alin. (1) din Codul de procedură civilă, instanțele
judecătorești judecă toate cauzele civile cu participarea persoanelor fizice,
persoanelor juridice și autorităților publice privind apărarea drepturilor, libertăților
și intereselor legitime încălcate sau contestate, cauze pentru care legea nu prevede
competența altor organe.
Potrivit art. 331 din Codul de procedură civilă, judecătoriile examinează și
soluționează în fond toate cauzele civile, dacă legea nu prevede altfel.
Conform art. 38 alin. (1) din Codul de procedură civilă, reclamantul poate
intenta acțiunea în oricare din sediile instanței în a cărei rază teritorială se află
domiciliul pârâtului.
Articolul 38 alin. (1)-(4) din Codul civil prevede că, domiciliul persoanei fizice
este locul unde aceasta își are reședința obișnuită. Se consideră că persoana își
păstrează domiciliul atât timp cît nu și-a stabilit un altul.
Reședința obișnuită demonstrează o legătură apropiată și stabilă a persoanei
fizice cu locul vizat. La determinarea reședinței obișnuite se iau în considerare toate
elementele de fapt relevante, în special durata și regularitatea prezentei persoanei în
locul vizat, precum și condițiile și motivele acestei prezențe.
Reședința temporară a persoanei fizice este locul unde își are locuința
temporară sau secundară.
Stabilirea sau schimbarea domiciliului nu operează decât atunci cînd cel care
ocupă sau se mută într-un anumit loc a făcut-o cu intenția de a avea acolo reședința
obișnuită. Dovada intenției rezultă din declarațiile persoanei făcute la autoritățile
competente să opereze stabilirea sau schimbarea domiciliului, iar în lipsa acestor
declarații, din orice alte împrejurări de fapt.
În conformitate cu art. 43 alin. (1) din Codul de procedură civilă, cauza pe care
instanța a reținut-o spre judecare, cu respectarea normelor de competență, se
soluționează de aceasta în fond, inclusiv în cazul devenirii ei ulterioare de
competența unei alte instanțe.
În corespundere cu art. 44 alin. (3) și (9) din Codul de procedură civilă,
conflictul de competență dintre două sau mai multe judecătorii care nu țin de aceeași
curte de apel ori dintre o judecătorie și o curte de apel, ori între curțile de apel se
judecă de Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme
de Justiție.
Instanța competentă să judece conflictul de competență soluționează, fără
citarea participanților la proces, conflictul dintre instanțe printr-o încheiere, care nu
se supune nici unei căi de atac.
Din materialul probator anexat la dosar și anume din procesul-verbal cu privire
la contravenție nr. MAI04608558, Colegiul reține că, domiciliul pârâtului Savva
Gleb, persoana în privința cărei s-a întocmit procesul-verbal, este în mun. Chișinău.
Or, la întocmirea procesului-verbal cu privire la contravenție pârâtul Savva
Gleb a declarat, pentru ce a și semnat, că are domiciliul în mun. Chișinău, str. xxxxx.
2
Respectiv, cerere de chemare în judecată a fost depusă de Străisteanu Gheorghe
și Gîndea Iurie împotriva lui Savva Gleb cu respectarea competenței jurisdicționale
teritoriale, domiciliul pârâtului fiind în mun. Chișinău.
La fel, din actele cauzei rezultă că, la momentul depunerii cererii de chemare
în judecată, aceasta a fost reținută pentru examinare în Judecătoria Chișinău, sediul
Centru, fiind parcursă și etapa medierii judiciare, adică a fost reținută cu respectarea
normelor de competență. Ceea ce determină aplicarea prevederilor art. 43 alin. (1)
Codul de procedură civilă, care statuează că, cauza pe care instanța a reținut-o spre
judecare, cu respectarea normelor de competență, se soluționează de aceasta în fond,
inclusiv în cazul devenirii ei ulterioare de competența unei alte instanțe.
În acest context ținând cont de norma indicată supra, ce implică că, cauza a fost
reținută spre examinare inițial de Judecătoria Chișinău, sediul Centru, nu poate fi
reținută competența Judecătoriei Bălți, sediul central la examinarea litigiului dat,
respectiv reclamanții, au adresat cererea de chemare în judecată cu respectarea
normelor de competență jurisdicțională teritorială.
Din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide competentă să examineze
prezenta cauză este Judecătoria Chișinău, sediul Centru, unde și urmează a fi remisă
cauza.
În conformitate cu art. 44 alin. (3) și alin. (9), art. 269-270 din Codul de
procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Se constată competența Judecătoriei Chișinău, sediul Centru la judecarea
cauzei civile intentate la cererea de chemare în judecată depusă de Străisteanu
Gheorghe și Gîndea Iurie împotriva lui Savva Gleb cu privire la repararea
prejudiciului moral.
Cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Străisteanu
Gheorghe și Gîndea Iurie împotriva lui Savva Gleb cu privire la repararea
prejudiciului moral, se remite Judecătoriei Chișinău, sediul Centru pentru
examinare.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președintele ședinței, judecătorul Dumitru Mardari
judecătorii Mariana Pitic
Iurie Bejenaru
3