3ra-230/20 — contestarea actului administrativ, obligarea alocarii resurselor financiare pentru conectarea la sistemul de apeduct centralizat.

Dosarul nr. 3ra-230/20 Prima instanță: Judecătoria Soroca, sediul Central (jud: Gh. Purici) Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud: Al. Gheorghieș, A. Toderaș, Eg. Bejenaru) Î N C H E I E R E 05 februarie 2020 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Nina Vascan Sveatoslav Moldovan examinând admisibilitatea recursului depus de Ganea Agrepina și Bița Anatolie, în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Ganea Agrepina, Bița Anatolie, Cebotari Ion, Cojocari Tatiana și Levco Aliona împotriva Primăriei com.

Rublenița, r-nul Soroca, intervenient accesoriu societatea pe acțiuni „Regia Apă-Canal Soroca” cu privire la obligarea alocării surselor financiare pentru conectarea imobilelor la sistemul de apeduct centralizat conform avizelor de racordare, împotriva deciziei din 08 octombrie 2019 a Curții de apel Bălți, prin care s-a respins apelul depus de Ganea Agrepina și Bița Anatolie împotriva hotărârii din 14 mai 2019 a Judecătoriei Soroca, sediul Central c o n s t a t ă: La 21 decembrie 2018 Ganea Agrepina, Bița Anatolie, Cebotari Ion, Cojocari Tatiana și Levco Aliona au depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei com. Rublenița, r-nul Soroca cu privire la obligarea alocării surselor financiare pentru conectarea imobilelor la sistemul de apeduct centralizat conform avizelor de racordare.

În motivarea acțiunii au indicat că sunt locuitorii satului Rublenița, r-nul Soroca și sunt proprietarii caselor de locuit amplasate în localitatea dată. În satul Rublenița, r-nul Soroca au avut lucrări de instalare a apeductului centralizat pentru toți locuitorii satului, pe când ei și alte persoane din sat nu au fost conectați la acest sistem. S-au adresat societății pe acțiuni „Regia Apă-Canal Soroca” cu cerere, solicitând conectarea locuințelor sale la sistemul de apeduct centralizat. Din răspunsul societății pe acțiuni „Regia Apă-Canal Soroca” au aflat că conectarea gospodăriilor la sistemul de apeduct centralizat a fost efectuată de Unitatea de Implementare a proiectului Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare în conlucrare cu administrația publică locală și societatea pe acțiuni „Regia Apă-Canal Soroca”.

Concomitent, li s-a explicat că pentru conectare la apeductul centralizat urmează să obțină avize de racordare. 1 În lunile septembrie-octombrie 2018 au obținut avizele de racordare eliberate de societatea pe acțiuni „Regia Apă-Canal Soroca”. La 25 octombrie 2018 s-au adresat Primăriei sat. Rublenița, r-nul Soroca cu cerere, solicitând alocarea surselor financiare pentru conectarea locuințelor sale la sistemul de apeduct centralizat. În perioada 23 noiembrie - 30 noiembrie 2018, au primit răspunsul din 20 noiembrie 2018 a Primăriei sat. Rublenița, r-nul Soroca, din care rezultă că conectarea gospodăriilor la apeductul centralizat a fost efectuată de Unitatea de Implementare în baza proiectului Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare în conlucrare cu Primăria sat.

Rublenița, r-nul Soroca, care a expirat în anul 2017. În prezent conectarea la apeductul centralizat este efectuată de societatea pe acțiuni „Regia Apă-Canal Soroca” în baza mijloacelor bănești a solicitanților. La moment Primăria nu dispune de surse financiare pentru executarea lucrărilor de conectare la sistemul de apeduct centralizat. Consideră că factorii de decizie din cadrul Primăriei sat. Rublenița, r-nul Soroca au avut o abordare selectivă a gospodăriilor ce au fost conectate la sistemul de apeduct centralizat. Dispunând de aceleași drepturi, administrația publică locală trebuia să-i trateze pe toți locuitorii comunei în mod egal, dar nu în mod selectiv. Or, conform art. 16 alin. (1) și (2) din Constituția Republicii Moldova, respectarea și ocrotirea persoanei constituie o îndatorire primordială a statului.

Toții cetățenii Republicii Moldova sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără deosebire de rasă, naționalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenență politică, avere sau de origine socială. Au cerut Ganea Agrepina, Bița Anatolie, Cebotari Ion, Cojocari Tatiana și Levco Aliona admiterea acțiunii și obligarea Primăriei com. Rublenița, r-nul Soroca să aloce surse financiare pentru conectarea gospodăriilor lor la sistemul de apeduct centralizat conform avizelor de racordare. Prin încheierea din 07 martie 2019 a Judecătoriei Soroca, sediul Central, a fost atrasă în proces în calitate de intervenient accesoriu societatea pe acțiuni „Regia Apă- Canal Soroca”. Prin hotărârea din 14 mai 2019 a Judecătoriei Soroca, sediul Central, acțiunea depusă de Ganea Agrepina, Bița Anatolie, Cebotari Ion, Cojocari Tatiana și Levco Aliona a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia din 08 octombrie 2019 a Curții de apel Bălți, s-a respins apelul depus de Ganea Agrepina și Bița Anatolie împotriva hotărârii din 14 mai 2019 a Judecătoriei Soroca, sediul Central. Prima instanță și instanța de apel au motivat soluțiile că lucrările de reabilitare și extindere a rețelelor de apă în sat. Rublenița, r-nul Soroca au fost efectuate în baza proiectului „Programul de Dezvoltare a Serviciilor de Aprovizionare cu Apă Potabilă” și surselor financiare primite din împrumutul acordat de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și grantul acordat de Banca Europeană de Investiții și FIV, care au fost finisate în anul 2017, fapt confirmat prin procesul-verbal de recepție finală nr. 5 din 03 iulie 2017 (f.d.

87-89). Ganea Agrepina și Bița Anatolie, obținând avizele de racordare la rețeaua de servicii de apeduct centralizat din sat. Rublenița, r-nul Soroca, trebuiau să se adreseze furnizorului de servicii locale, adică societății pe acțiuni „Regia Apă-Canal Soroca”, pentru executarea lucrărilor de conectare la rețeaua de apeduct, cu suportarea tuturor cheltuielilor pentru executarea acestor lucrări.

2 Conform pct. 14 din Regulamentul cu privire la serviciul public de alimentare cu apă și de canalizare, aprobat prin Hotărârea Consiliului de Administrație al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică nr. 271/2015 din 16 decembrie 2015, orice persoană fizică sau juridică este în drept să solicite branșarea/racordarea instalațiilor interne de apă și de canalizare ce-i aparțin la sistemul public de alimentare cu apă și de canalizare al operatorului care își desfășoară activitatea de furnizare a serviciului public de alimentare cu apă și de canalizare în limitele teritoriului unității administrativ- teritoriale. Iar, potrivit pct. 15 din aceleași Regulament, în scopul branșării/racordării instalaților interne de apă și de canalizare la sistemul public de alimentare cu apă și/sau de canalizare, solicitantul este obligat să obțină de la operator avizul de branșare/racordare, conform modelului stabilit în Anexa nr.1 la prezentul Regulament.

Obținerea avizului de branșare/racordare este necesară și în cazul solicitării majorării debitului de apă la un loc de consum. Reieșind din atribuțiile Primăriei prevăzute la art. 40 alin. (2) din Legea privind administrația publică locală nr. 436 din 28 decembrie 2006, în competența acesteia nu intră alocarea surselor financiare pentru conectarea imobilelor la sistemul de apeduct centralizat. Suplimentar, din actele cauzei rezultă că în cadrul proiectului „Program de Dezvoltare, Renovare și Extindere a sistemului de apeduct și de canalizare în localitățile „Regina-Maria, Hristici, Rublenița, Zastânca și Egoreni”, au fost executate lucrări de conectare la rețeaua de apeduct a gospodăriilor din localitate, care ulterior au fost luate la evidență ca consumatori ai societății pe acțiuni „Regia Apă-Canal Soroca”.

Proiectul nominalizat a fost finalizat în luna iunie 2017, pe când reclamanții s-au adresat cu cererile respective abia în noiembrie 2017, fapt ce denotă netemeinicia acestora. La 06 decembrie 2019 Ganea Agrepina și Bița Anatolie au depus recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei din 08 octombrie 2019 a Curții de apel Bălți și hotărârii din 14 mai 2019 a Judecătoriei Soroca, sediul Central, cu emiterea unei decizii noi de admitere a acțiunii. În motivarea recursului Ganea Agrepina și Bița Anatolie au invocat ilegalitatea și netemeinicia deciziei instanței de apel, declarând că Curtea de Apel Bălți a examinat superficial prezenta speță, cu interpretarea și aplicarea eronată a normelor de drept material.

Împrumutul acordat de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Banca Europeană de Investiții și FIV a fost destinat pentru instalarea apeductului centralizat pentru toți locuitorii satului Rublenița, r-nul Soroca și nu doar la o parte dintre aceștia, printre care se află și ei. În satele Regina-Maria, Hristici, Zastânca și Egoreni, r-nul Soroca au fost conectați la sistemul de apeduct centralizat toți locuitorii acestor localități, numai în satul lor, selectiv, doar câteva gospodării au fost conectate la apeductul dat. Au indicat că în bugetul Primăriei sat. Rublenița, r-nul Soroca sunt 50000 de Euro pentru conectarea locuințelor la apeductul centralizat, care nu au fost conectate și pentru reparație în caz de avariere a apeductului, fapt confirmat de reprezentantul societății pe acțiuni „Regia Apă-Canal Soroca”, Ceban Sergiu.

La 27 decembrie 2019 în adresa Primăriei com. Rublenița, r-nul Soroca și societății pe acțiuni „Regia Apă-Canal Soroca” a fost expediată copia recursului depus de Ganea 3 Agrepina și Bița Anatolie, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referințelor, însă intimații nu și-au valorificat dreptul procedural respectiv. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că prezentul litigiu a fost soluționat în baza Legii contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000. Prin Legea nr. 116 din data de 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova.

Conform art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în vigoare la 01 aprilie 2019, iar potrivit alin. (2), la data intrării în vigoare a prezentului cod se abrogă Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000. Conform art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, însă rezultând din aceeași normă legală, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție va examina admisibilitatea cererii de recurs prin prisma prevederilor Codului de procedură civilă, având în vedere că prezenta procedură de contencios administrativ a fost inițiată până la intrarea în vigoare a Codului administrativ. Conform art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Decizia Curții de Apel Bălți din 08 octombrie 2019 a fost expediată în adresa Agrepinei Ganea și Bița Anatolie la 07 noiembrie 2019, recepționate de către aceștia la 12 noiembrie și respectiv la 13 noiembrie 2019 (f.d. 150-151, 154). Cererea de recurs a fost depusă la 06 decembrie 2019, adică în termenul prevăzut de lege.

Examinând temeiurile recursului depus de Ganea Agrepina și Bița Anatolie în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ din cadrul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că acesta este inadmisibil, din următoarele motive. În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la 4 alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul depus de Ganea Agrepina și Bița Anatolie nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursul depus se referă la dezacordul Agrepinei Ganea și Bița Anatolie cu soluția pronunțata de instanțele de judecată ierarhic inferioare, însă nu relevă încălcarea esențiala sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul specializat al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII din Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură civilă, însă din recursul depus nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr. 26561/1995). În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al 5 Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Ganea Agrepina și Bița Anatolie.

În conformitate cu art. 193, 195, 230 și 258 alin. (3) din Codul administrativ, art. 270, 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul depus de Ganea Agrepina și Bița Anatolie, se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Nina Vascan Sveatoslav Moldovan 6