3r-184/19 — contestarea actelor administrative

dosarul nr. 3r-184/19 prima instanță: Judecătoria Soroca (jud. V. Belous) instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud.A.Gheorghieș, A. Toderaș, E. Bejenaru) DECIZIE 11 decembrie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componență: Președintele ședinței, judecătorul Mariana Pitic judecătorii Iurie Bejenaru Nicolae Craiu examinând recursul depus de către Zaporojcenco Oleg, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de către Polivannaia Tatiana și Zaporojcenco Oleg împotriva SA „Regia Apă-Canal Soroca” și Consiliului raional Soroca, intervenienți accesorii Covali Victor, Graboscaia Tina, Zara Maria și Glavan Veronica cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva încheierii din 02 iulie 2019 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Zaporojcenco Oleg împotriva deciziei din 31 octombrie 2017 a Curții de Apel Bălți, constată: La data de 23 septembrie 2016 Polivannaia Tatiana și Zaporojcenco Oleg au depus cerere de chemare în judecată, cu cereri de completare ulterioare, împotriva SA „Regia Apă-Canal Soroca” și Consiliului raional Soroca, intervenienți accesorii Covali Victor, Graboscaia Tina, Zara Maria și Glavan Veronicacu privire la recunoașterea ca fiind ilegal a refuzului SA „Regia Apă-Canal Soroca” de a conecta la sistemul de alimentare cu apă apartamentul XXXXX la rețeaua de alimentare cu apă amplasată pe adresa respectivă, fără acordul locatarilor Covali Victor, Graboscaia Tina,

Zara Maria și Glavan Veronica, obligarea SA „Regia Apă-Canal Soroca” de a elibera toate actele permisive pentru conectarea la apă a apartamentului și de a-lbranșa la sistemul de alimentare cu apă pe ternul public de pe adresa XXXXX , fără acordul locatarilor de pe această adresă. Prin hotărârea din 30 mai 2017 a Judecătoriei Soroca, acțiunea a fost respinsă. Prin decizia din 31 octombrie 2017 a Curții de Apel Bălți, a fost respins apelul declarat de Polivannaia Tatiana și Zaporojcenco Oleg și a fost menținută hotărârea din 30 mai 2017 a Judecătoriei Soroca. Prin încheierea din 25 aprilie 2018 a Curții Supreme de Justiție, au fost considerate inadmisibile recursurile declarate de Polivannaia Tatiana, prin intermediul avocatului Vlas Elena și Zaporojcenco Oleg.

1 La data de 07 martie 2019 Zaporojcenco Oleg a depus cerere de revizuire împotriva încheierii din 25 aprilie 2018 a Curții Supreme de Justiție. Prin încheierea din 16 mai 2019 a Curții Supreme de Justiție, cererea de revizuire depusă de Zaporojcenco Oleg a fost respinsă ca fiind inadmisibilă. Totodată, la data de 20 martie 2019 Zaporojcenco Oleg a depus cerere de revizuire și împotriva deciziei din 31 octombrie 2017 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea cererii de revizuire, casarea deciziei cu reexaminarea apelului depus de Polivannaia Tatiana și Zaporojcenco Oleg. În motivarea cererii de revizuire, cu referire la prevederile art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, a invocat că prin probele documentare obținute de reclamanți după pronunțarea încheierii din 25 aprilie 2018 a Curții Supreme de Justiție se demonstrează cert că branșarea directă a apartamentului la magistrala centrală nu este posibilă.

Astfel, prin scrisoarea nr. Z-1014/18 din 28 decembrie 2018, Primăria or. Soroca a informat că avizul de branșare nr. 63 din 21 mai 2018 eliberat de SA „Regia Apă-Canal Soroca”, nu corespunde cerințelor legale și poate fi considerat nevalabil. Prin încheierea din 02 iulie 2019 a Curții de Apel Bălți, a fost respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Zaporojcenco Oleg împotriva deciziei din 31 octombrie 2017 a Curții de Apel Bălți. La data de 29 iulie 2019, prin intermediul oficiului poștal, Zaporojcenco Oleg a depus recurs împotriva încheierii din 02 iulie 2019 a Curții de Apel Bălți, solicitând casarea încheierii contestate și adoptarea unei noi încheieri, prin care cererea de revizuire să fie admisă, cu casarea deciziei din 31 octombrie 2017 a Curții de Apel Bălți și restituirea cauzei spre rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată pentru examinarea apelului declarat împotriva hotărârii instanței de fond.

În motivarea recursului a invocat că încheierea contestată este neîntemeiată și ilegală, Curtea de Apel Bălți considerând eronat că circumstanțele noi care au fost invocateîn cererea de revizuire nu constituie temei pentru ca aceasta să fie admisă. A susținut că nu a fost examinat deloc faptul informării de către Primăria or. Soroca privind nevalabilitatea avizului de branșare nr. 63 din 21 mai 2018 cu privire la branșare de la magistrală, care atestă imposibilitatea realizării dreptului la apă prin branșare de la magistrală, contrar celor stabilite de instanța de judecată la judecarea anterioară a cauzei. A afirmat că,instanța de judecată doar a apreciat faptul că din nou Primăria or. Soroca a cerut prezentarea acordului vecinilor la branșamentul nou, ceea ce are importanță secundară față de nevalabilitatea declarată a avizului de branșare de la conducta magistrală.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova. În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în vigoare la 01 aprilie 2019. În conformitate cu art. 242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, 2 dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis încheierea contestată transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze recursul. Curtea de Apel Bălți a pronunțat încheierea contestată la 02 iulie 2019 și a fost recepționată de către Zaporojcenco Oleg la 15 iulie 2019 (f.d.

218, volumul II). Astfel, recursul depus prin intermediul oficiului poștal la 29 iulie 2019, este în termen. În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare pînă la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale. În conformitate cu art. 243 alin.(2) din Codul administrativ, instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces. Examinând recursul depus, prin prisma argumentelor invocate în recurs și a materialelor din dosar, coroborat cu normele de drept, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că acesta urmează a fi respins din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii: respinge recursul. În conformitate cu art. 195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedură civilă, art.169– 171. La caz, se constată că procedura administrativă a fost inițiată până la 01 aprilie 2019 și respectiv, se vor aplica dispozițiile legale anterioare intrării în vigoare a Codului administrativ, care reglementează revizuirea hotărârilor instanțelor judecătorești și anume, prevederile Codului de procedură civilă.

În corespundere cu art. 451 alin. (1) din Codul de procedură civilă, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le confirmă. În conformitate cu art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei.

3 Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că în cazul când se invocă temeiul de revizuire – devenirea cunoscută a unor circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, este important ca circumstanțele sau faptele date existente obiectiv până la data pronunțării hotărârii, să fie confirmate prin prezentarea unor probe concludente. Esențial este ca revizuentul să nu fi știut anterior pronunțării hotărârii a cărei revizuire se cere despre aceste circumstanțe (sau fapte) și nici să nu fi avut posibilitatea de a le cunoaște, dar să fi existat până la momentul pronunțării hotărârii și care să fie descoperite după ce hotărârea judecătorească a devenit irevocabilă.

De asemenea, este absolut necesar ca circumstanțele și faptele respective să fie fundamentale și obligatorii pentru a justifica retractarea unei hotărâri judecătorești rămase irevocabile. La cazul prezentei spețe, se reține că în calitate de circumstanță nou descoperită a fost invocată scrisoarea nr. Z-1014/18 din 28 decembrie 2018, prin care Primăria or. Soroca a informat că avizul de branșare nr. 63 din 21 mai 2018 eliberat de SA „Regia Apă-Canal Soroca”, nu corespunde cerințelor legale și poate fi considerat nevalabil. Astfel, instanța de recurs constată că motivul invocat de Zaporojcenco Oleg, nu poate fi reținut ca temei de admitere a cererii de revizuire și reexaminare a cauzei în fond, or, scrisoarea a fost eliberată după pronunțarea hotărârilor judecătorești și respectiv, nu constituie circumstanță sau faptă esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, existente obiectiv până la data pronunțării hotărârii.

Prin urmare, Curtea de Apel Bălți corect a conchis că circumstanțele invocate de revizuent nu se încadrează în prevederile art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă și nu constituie temei de revizuire. În acest context, instanța de recurs evidențiază că procedura de revizuire prevăzută de art. art. 449-453 CPC servește scopului înlăturării lacunelor și omisiunilor justiției care urmează a fi aplicate într-o manieră compatibilă cu prevederile art. 6 paragraf 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, fiind respectat principiul securității raporturilor juridice, care semnifică, potrivit jurisprudenței degajate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, între altele, că o soluție definitivă al oricărui litigiu nu urmează a fi rediscutată.

Excepție de la acest principiu poate fi doar cazul când reexaminarea este necesară în virtutea circumstanțelor fundamentale și obligatorii (speța de referință Brumărescu c. României, hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 28 octombrie 1999). Aceeași regulă a fost reiterată de Curtea de la Strasbourg în speța Roșca c. Moldovei, hotărârea din 22 martie 2005, definitivă din 22 iunie 2006, unde s-a subliniat expres că dreptul la un proces echitabil în fața unei instanțe de judecată independentă și imparțială, garantat de art. 6 paragraf 1 din Convenție, urmează a fi interpretat prin prisma Preambulului Convenției, care enunță preeminența principiului supremației dreptului ca element al patrimoniului comun al statelor contractante.

Unul dintre elementele fundamentale a preeminenței este principiul stabilității raporturilor juridice, care înseamnă că o soluție definitivă al oricărui litigiu nu trebuie rediscutată. Totodată, 4 principiul securității raporturilor juridice presupune respectul față de principiul lucrului judecat, care constituie principiul executării hotărârilor definitive. Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judicata, adică caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești, acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii, doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei. Competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare.

Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare. O derogare de la acest principiu este justificată doar datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare. În această ordine de idei, având în vedere normele legale naționale și raționamentele Curții Europene a Drepturilor Omului enunțate supra, instanța de recurs reține că o eventuală admitere a cererii de revizuire depusă de Zaporojcenco Oleg, în lipsa unor temeiuri legale, ar însemna încălcarea principiului securității raporturilor juridice și a drepturilor celorlalte părți la un proces echitabil garantate de art. 6 paragraf 1 din CEDO.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea recurată este întemeiată și legală, iar argumentele invocate de recurent sunt neîntemeiate, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justițieajunge la concluzia de a respinge recursul depus de către Zaporojcenco Oleg. În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție decide: Se respinge recursul depus de către Zaporojcenco Oleg.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Mariana Pitic judecătorii Iurie Bejenaru Nicolae Craiu 5