3ra-182/20 — contestarea actului administrativ, restabilire la lucru, anularea ordinelor de zi, încasarea salariului pentru absenta fortată de la lucru si a sumelor pentru retribuirea muncii prin cumul si repararea prejudiciului morall si moral

3ra-182/20 — contestarea actului administrativ, restabilire la lucru, anularea ordinelor de zi, încasarea salariului pentru absenta fortată de la lucru si a sumelor pentru retribuirea muncii prin cumul si repararea prejudiciului morall si moral (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 3ra-182/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. Gh. Stratulat)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Bostan, A. Pahopol, V. Negru)

ÎNCHEIERE

05 februarie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Mariana Pitic

examinând admisibilitatea cererii de recurs depusă de către Serghei Donțov și

reprezentantul acestuia, avocatul Dumitru Fortuna,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă

de către Serghei Donțov împotriva Ministerului Apărării și Divizionului de artilerie

cu privire la contestarea actelor administrative, restabilire la lucru, anularea

ordinelor de zi, încasarea salariului pentru absența forțată de la lucru și a sumelor

pentru retribuirea muncii prin cumul și repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 15 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost respins apelul declarat de către Serghei Donțov și a fost menținută hotărârea

din 06 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

constată:

La data de 11 decembrie 2015 Serghei Donțov a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Ministerului Apărării și Divizionului de artilerie cu privire la

contestarea actelor administrative, restabilire la lucru și încasarea salariului pentru

absența forțată de la lucru.

În motivarea acțiunii a indicat că, la data de 11 noiembrie 2015, prin ordinul

Ministerului Apărării nr. 1-0178, a fost eliberat din serviciul militar (trecut în rezerva

Forțelor Armate conform pct. 140 lit. a) din Regulamentul cu privire la modul de

îndeplinire a serviciului militar în Forțele Armate, aprobat prin Hotărârea

Guvernului RM nr. 941 din 17 august 2006), în legătură cu expirarea contractului.

A menționat că, prin ordinul comandantului Divizionului de artilerie din 18

noiembrie 2015 a fost radiat din tabelul nominal al unității.

A susținut că, ordinul Ministerului Apărării privind eliberarea sa din serviciul

militar a fost emis înainte de expirarea contractului de îndeplinire a serviciului

militar, încheiat cu Ministerul Apărării la data de 18 noiembrie 2010, pe un termen

de 5 ani, adică până la data de 18 noiembrie 2015 inclusiv.

1

A considerat că, prin atare acțiuni, contractul de îndeplinire a serviciului

militar a fost reziliat înainte de termen, situație contrară art. 35 alin. (7) din Legea

nr.162 din 22 iulie 2005 cu privire la statutul militarilor, conform căruia militarii

prin contract care nu au atins vârsta-limită de aflare în serviciul militar nu pot fi

eliberați din serviciu militar fără acordul lor, cu condiția folosirii lor raționale în

serviciul militar, în cazurile prevăzute la alin.(3) lit. a) și d).

A relevat că, conform art. 35 alin. (9) din Legea enunțată și pct. 140 lit. a) din

Regulamentul cu privire la modul de îndeplinire a serviciului militar în Forțele

Armate, cu două luni până la expirarea contractului de îndeplinire a serviciului

militar, structura (unitatea) militară și militarul sunt obligați să se informeze

reciproc, în scris, despre expirarea contractului și despre intenția de a încheia sau nu

un contract succesiv.

A mai relevat că, conform pct. 141 din Regulamentul enunțat, eliberarea

militarilor din serviciu militar prin contract este efectuată în baza raportului depus

de militar, cu excepția cazurilor prevăzute de art. 35 alin.(3) lit. e), f), h), k) sau o)

din Legea cu privire la statul militarilor, în modul stabilit de către conducătorul

structurii militare.

A notat că, la data de 17 septembrie 2015, cu două luni până la expirarea

contractului, a depus un raport cu privire la intenția de a încheia un contract succesiv

pe un termen de 5 (cinci) ani, dar în loc să fie încheiat un alt contract de muncă a

fost eliberat forțat din serviciu, în legătură cu expirarea contractului, fără acordul

său, fapt ce contravine prevederilor legale.

A specificat că, în legătură cu faptul că, ordinul Ministerului Apărării nr. 1-

0178 din 11 noiembrie 2015 privind concedierea sa este ilegal, reiese că și ordinul

comandantului unității militare din 18 noiembrie 2015 de radiere din tabelul nominal

al unității militare este ilegal.

A invocat că, nefiind de acord cu ordinele enunțate, a depus o cerere

prealabilă, la care i s-a refuzat în mod tacit în satisfacerea solicitărilor.

A solicitat anularea ordinului Ministerului Apărării nr. 1-0178 din 11

noiembrie 2015 privind concedierea sa din Forțele Armate, anularea ordinului

comandantului Divizionului de artilerie din 18 noiembrie 2015 privind radierea sa

din tabelul nominal al unității, restabilirea sa în funcția anterior deținută, achitarea

salariului pentru absența forțată de la lucru și încasarea în mod solidar de la pârâți a

cheltuielilor de judecată.

Ulterior, prin cererea suplimentară, Serghei Donțov și-a majorat pretențiile,

solicitând încasarea în mod solidar de la Ministerul Apărării și Divizionul de artilerie

a sumei de 50000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral și a tuturor cheltuielilor de

judecată.

La data de 22 septembrie 2017 Serghei Donțov a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Divizionului de artilerie cu privire la contestarea în parte a actelor

administrative și încasarea sumelor reținute în urma aplicării sancțiunilor

disciplinare.

În motivarea acțiunii a indicat că, în Judecătoria Centru, mun. Chișinău se află

spre examinare cererea de chemare în judecată depusă de către el împotriva

Ministerului Apărării și Divizionului de artilerie cu privire la anularea ordinului nr.1-

2

078 din 11 noiembrie 2015, restabilire la lucru, încasarea salariului pentru absența

forțată de la lucru și repararea prejudiciului moral.

A menționat că, în cadrul ședinței de judecată din 17 august 2017 Ministerul

Apărării a prezentat un set de acte, iar în urma studierii setului de acte, a stabilit că,

o mare parte din ordinele de zi emise de către Divizionul de artilerie, precum și alte

acte, care sunt în legătură de cauzalitate directă cu ordinele de sancționare emise în

privința sa în perioada 2014-2015, nici nu i-au fost cunoscute.

A susținut că, în privința sa ilegal au fost emise ordinele de sancționare nr. 19

din 19 ianuarie 2015, nr. 20 din 19 ianuarie 2015 și nr. 22 din 27 ianuarie 2015 și

ordinele de zi pe unitate nr. 247 din 24 decembrie 2014, nr. 6 din 15 ianuarie 2015,

nr. 46 din 10 martie 2015, nr. 91 din 15 mai 2015 și nr. 147 din 03 august 2015.

A afirmat că, la emiterea ordinelor de zi enunțate, contrar prevederilor pct. 44-

46 din Regulamentul privind modul de îndeplinire a serviciului militar în Forțele

Armate, nu au fost întocmite fișele funcției și obligațiile funcționale, care urmau a fi

contrasemnate.

A relevat că, prin obligarea exercitării cumulativ a mai multor funcții au fost

flagrant încălcate prevederile pct. 49 din Regulamentul menționat și nu i-au fost

calculate și achitate sporuri pentru cumularea funcțiilor, fiind încălcate prevederile

art. 156 din Codul muncii.

A solicitat anularea ordinului comandantului Divizionului de artilerie nr. 19

din 19 ianuarie 2015 în partea ce se referă la aplicarea în privința sa a sancțiunii

disciplinare – mustrare, a ordinului nr. 20 din 19 ianuarie 2015 în partea ce se referă

la aplicarea în privința sa a sancțiunii disciplinare - mustrare, a ordinului nr. 22 din

27 ianuarie 2015 în partea ce se referă la aplicarea în privința sa a sancțiunii

disciplinare - mustrare aspră și anularea ordinelor de zi pe unitate emise de către

comandantul Divizionului de artilerie, ce ține de numirea sa în funcții prin cumul,

nr. 247 din 24 decembrie 2014, nr. 6 din 15 ianuarie 2015, nr. 46 din 10 martie 2015,

nr. 91 din 15 mai 2015 și nr. 147 din 03 august 2015, calcularea și încasarea de la

Divizionul de artilerie Ungheni a sumelor, care i-au fost reținute urmare a aplicării

sancțiunilor disciplinare.

Prin încheierea protocolară din 07 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru cauzele enunțate au fost conexate într-un singur proces.

Pe parcursul examinării cauzei Serghei Donțov și-a concretizat pretențiile,

solicitând anularea ordinului Ministerului Apărării nr. 1-0178 din 11 noiembrie 2015

privind concedierea sa din Forțele Armate, anularea ordinului comandantului

Divizionului de artilerie din 18 noiembrie 2015 privind radierea sa din tabelul

nominal al unității, restabilirea sa în funcția anterior deținută, achitarea salariului

pentru absența forțată de la lucru, anularea ordinelor de zi pe unitate emise de către

comandantul Divizionului de artilerie, ce ține de numirea sa în funcții prin cumul

nr.247 din 24 decembrie 2014, nr. 6 din 15 ianuarie 2015, nr. 46 din 10 martie 2015,

nr. 91 din 15 mai 2015 și nr. 147 din 03 august 2015, calcularea și încasarea de la

Ministerul Apărării a sumelor calculate pentru retribuirea muncii prin cumul și

încasarea în mod solidar de la pârâți a sumei de 50000 de lei, cu titlu de prejudiciu

moral și a tuturor cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 06 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru

acțiunea depusă de către Serghei Donțov a fost respinsă ca neîntemeiată.

3

Prin hotărârea suplimentară din 18 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru a fost respinsă pretenția cu privire la anularea ordinelor comandantului

Divizionului de artilerie nr. 19 din 19 ianuarie 2015, nr. 20 din 19 ianuarie 2015 și

nr.22 din 27 ianuarie 2015 în partea ce se referă la Serghei Donțov ca neîntemeiată.

Prin decizia din 15 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost respins

apelul declarat de către Serghei Donțov și a fost menținută hotărârea primei instanțe.

Instanța de apel a concluzionat că, prima instanță corect și întemeiat a

constatat că, ordinul Ministerului Apărării nr. 1-0178 din 11 noiembrie 2015 este

unul legal în fond, emis cu respectarea procedurii și de către un subiect emitent

corespunzător, nu stabilește încetarea înainte de termenul indicat în contract a

relațiilor de muncă, or, în ordinul emis este indicat că, eliberarea din serviciul militar

prin contract urmează a fi efectuată în baza pct. 140 lit. a), la expirarea contractului,

astfel, eliberarea apelantului la expirarea contractului de muncă încheiat cu acesta a

fost una legală și întemeiată.

La fel, instanța de apel a concluzionat că, prima instanță just a constatat că,

ordinul contestat nu reprezintă în sine un act privind desfacerea contractului de

muncă înainte de termen, ci vine ca o constatare a consumării contractului de

îndeplinire a serviciului militar, încheiat între Ministerul Apărării și Serghei Donțov,

la expirarea sa.

Cu referire la pretenția apelantului cu privire la anularea ordinului

comandantului Divizionului de artilerie nr. 221 din 18 noiembrie 2015, instanța de

apel a reținut că, prin efectul acestui act, apelantul a fost exclus din lista nominală a

unității de la toate felurile de aprovizionare cu începere de la 18 noiembrie 2015,

fiind îndreptat pentru a fi luat în evidență militară în Centrul Militar Teritorial

Ungheni, iar excluderea apelantului din lista nominală a unității este o consecință a

încetării contractului de îndeplinire a serviciului militar, încheiat între Ministerul

Apărării și Serghei Donțov.

În ceea ce privește pretenția apelantului cu privire la anularea ordinelor de zi,

emise de către comandantul Divizionului de artilerie, privind numirea sa în funcții

prin cumul nr. 247 din 24 decembrie 2014, nr. 6 din 15 ianuarie 2015, nr. 46 din 10

martie 2015, nr. 91 din 15 mai 2015 și nr. 147 din 03 august 2015, instanța de apel

a reținut că, la materialele cauzei nu se găsesc careva înscrisuri, prin care apelantul

își expune dezacordul cu ordinele enunțate, solicitările acestuia fiind înaintate fără a

fi invocate careva argumente pertinente, motiv din care instanța de apel a constatat

că, prima instanță corect a ajuns la concluzia că, această cerință urmează a fi respinsă

ca neîntemeiată, or, ordinele de zi privind numirea lui Serghei Donțov în funcții prin

cumul întrunesc condiția de legalitate în fond, fiind întocmite cu respectarea

procedurii, fiind emise de către un subiect emitent corespunzător.

Instanța de apel a mai reținut că, constatând legalitatea ordinului Ministerului

Apărării nr. 1-0178 din 11 noiembrie 2015, subsecvent devin neîntemeiate și

pretențiile apelantului cu privire la restabilire la lucru, încasarea salariului pentru

perioada absenței forțate de la lucru, repararea prejudiciului moral și încasarea

cheltuielilor de judecată.

La data de 06 decembrie 2019 Serghei Donțov și reprezentantul acestuia,

avocatul Dumitru Fortuna au depus recurs împotriva deciziei instanței de apel,

solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanței de apel și hotărârii

4

primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri cu privire la admiterea integrală a

acțiunii.

În motivarea recursului au indicat că, decizia instanței de apel și hotărârea

primei instanțe sunt neîntemeiate și ilegale, deoarece instanțele judecătorești nu au

constatat și elucidat pe deplin circumstanțele importante ale cauzei, iar concluziile,

expuse în hotărâre și decizie, sunt în contradicție cu circumstanțele cauzei, precum

și au aplicat eronat normele de drept material și, anume, nu au aplicat legea care

trebuia să fie aplicată și au interpretat eronat unele prevederi legale.

Au menționat că, prin ordinul Ministerului Apărării nr. 1-0178 din 11

noiembrie 2015 recurentul a fost eliberat din serviciul militar și trecut în rezervă în

baza pct. 140 lit. a), fără indicarea actului normativ, prezumat din Regulamentul cu

privire la modul de îndeplinire a serviciului militar în Forțele Armate, aprobat prin

Hotărârea Guvernului RM nr. 941 din 17 august 2006.

Au susținut că, din ordinul enunțat se atestă că, recurentul a fost eliberat din

serviciul militar în baza unui presupus Regulament, ceea ce contravine art. 81

alin.(3) din Codul muncii, care prevede că, ordinul (dispoziția, decizia, hotărârea)

angajatorului cu privire la încetarea contractului individual de muncă trebuie să

conțină referire la articolul, alineatul, punctul și litera corespunzătoare din lege.

Au afirmat că, în atare situație, recurentul urma a fi eliberat din serviciu în

baza art. 35 din Legea nr. 162 din 22 iulie 2005 cu privire la statutul militarilor,

normă care nu se regăsește în ordinul enunțat.

Au relevat că, Hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 10 din 30

octombrie 2009 prevede că, la examinarea litigiilor privind contestarea legalității

actelor administrative cu privire la eliberarea din funcție a militarilor sau aplicarea

sancțiunilor disciplinare și a altor acte administrative referitoare la această categorie

de persoane urmează a fi aplicate prevederile Legii cu privire la statutul militarilor

nr. 162-XVI din 22 iulie 2005, etc., argument care a fost ignorat de instanța de

judecată.

Au notat că, instanțele judecătorești au constatat unipersonal că, preavizul din

17 septembrie 2015 întocmit de către comandantul interimar al Divizionului de

artilerie privind refuzul de a încheia în continuare un contract succesiv cu recurentul

a fost exprimat de către Ministerul Apărării, fără a verifica existența împuternicirilor

și drepturilor comandantului interimar al Divizionului de artilerie de a exprima

opinii în acest sens din numele său sau din numele unității militare, fapt care denotă

repetat examinarea superficială a cauzei și constatarea eronată a unor circumstanțe,

prin interpretarea eronată a legii.

Au relatat că, conform art. 28 din Legea cu privire la statutul militarilor,

încadrarea în serviciul militar prin contract se efectuează prin încheierea contractului

de îndeplinire a serviciului militar și prin emiterea ordinului de către comandantul

unității militare – pentru efectivul de soldați și de sergenți și de către conducătorul

structurii militare – pentru toate categoriile de militari.

Au invocat că, instanțele judecătorești nu au verificat sub aspectul legalității

ordinele de zi pe unitate emise de către comandantul Divizionului de artilerie în

privința recurentului, privind cumularea funcțiilor, care sunt ilegale și contravin

pct.49 lit. n) din Regulamentul cu privire la modul de îndeplinire a serviciului militar

5

în Forțele Armate, care prevede că, numirea militarilor în funcții prin cumul este

interzisă.

Au declarat că, instanțele judecătorești nu au făcut referire la ordonanța

Procuraturii Militare de refuz în pornirea urmăririi penale din 25 septembrie 2015,

care are puterea lucrului judecat.

Au menționat că, prin ordonanța enunțată s-a constatat că, recurentului, la

funcția deținută din 31 decembrie 2014, cumulativ prin ordinele de zi nr. 91 din 15

mai 2015 și nr. 147 din 04 august 2015 i-au fost atribuite alte 2 funcții, contrar legii

și ca fiind emise de Divizionul de artilerie, ca nefiind subiectul emitent

corespunzător, iar în atare condiție, ordinele enunțate sunt vădit ilegale.

Examinând admisibilitatea cererii de recurs, Completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează următoarele.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod

intră în vigoare la 01 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni de

acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până

la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

Prin urmare, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție va aprecia condițiile de admisibilitate a recursului în

conformitate cu prevederile art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, adică conform

reglementărilor anterioare intrării în vigoare a Codului administrativ.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) din Codul administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 zile de la notificarea deciziei instanței de

apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite

neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Decizia instanței de apel a fost notificată recurentului la data de 14 noiembrie

2019, fapt confirmat prin recipisa semnată de către acesta (f. d. 79, vol. III),

respectiv, recursul depus de către Serghei Donțov și reprezentantul acestuia,

avocatul Dumitru Fortuna, la data de 06 decembrie 2019, este în termen.

Prin notificarea din 16 decembrie 2019 Curtea Supremă de Justiție a expediat

în adresa intimaților Ministerul Apărării și Divizionul de artilerie copia recursului,

informându-i despre posibilitatea depunerii referinței, însă aceștia nu și-au

valorificat acest drept (f. d. 113, vol. III).

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei de contencios

administrativ, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

6

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul

în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din

oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4).

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul depus de către Serghei Donțov și

reprezentantul acestuia, avocatul Dumitru Fortuna nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat asupra deciziilor instanțelor de apel are caracter

nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de drept

7

material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar

nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura admisibilității

constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele

prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să

fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere,

la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri

(cauza Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul depus de

către Serghei Donțov și reprezentantul acestuia, avocatul Dumitru Fortuna,

asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, Completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

declara recursul depus de către Victoria Groza ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 193, 195, 230 și 258 alin. (3) din Codul administrativ

și art. 270 din Codul de procedură civilă, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de către Serghei Donțov și reprezentantul acestuia, avocatul

Dumitru Fortuna se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Mariana Pitic

8