3ra-14/20 — contestarea actului administrativ, restabilire la lucru, încasarea salariului pentru absenta fortată de la lucru si repararea prejudiciului moral

3ra-14/20 — contestarea actului administrativ, restabilire la lucru, încasarea salariului pentru absenta fortată de la lucru si repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 3ra-14/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. V. Sanduța)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, V. Sîrbu, A. Pahopol)

DECIZIE

22 ianuarie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Nina Vascan

Victor Burduh

Mariana Pitic

examinând recursul depus de către Ministerul Apărării,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de

către Natalia Rotaru împotriva Ministerului Apărării cu privire la contestarea actului

administrativ, restabilire la lucru, încasarea salariului pentru absența forțată de la lucru

și repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 22 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

admis apelul declarat de către Natalia Rotaru, a fost casată hotărârea din 18 iulie 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și a fost emisă o nouă hotărâre cu privire la

admiterea parțială a acțiunii, a fost respins apelul declarat de către Ministerul Apărării și

a fost menținută hotărârea suplimentară din 25 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru,

constată:

La data de 11 aprilie 2017 Natalia Rotaru a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Apărării cu privire la contestarea actului administrativ,

restabilire la lucru, încasarea salariului pentru absența forțată de la lucru și repararea

prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, în anul 2002 a fost angajată în

serviciul militar prin contract în Armata Națională pe un termen de 5 ani. Ulterior, la

fiecare 5 ani contractul era semnat de către părți, ultimul fiind semnat la data de 12

februarie 2014, valabil pînă la data de 12 februarie 2019.

A menționat că, a deținut funcția de șef grupă (vocal) orchestră aerofonă a

Orchestrei Prezidențiale a Republicii Moldova.

A susținut că, la data de 24 ianuarie 2017 a fost informată despre reducerea

funcției sale și eliberarea din funcția deținută.

A afirmat că, la solicitarea de a-i elibera ordinul privind reducerea numărului

statelor de personal și eliberarea sa din funcția deținută, i-a fost refuzat pe motiv că,

documentele sunt secrete și de uz intern.

A afirmat că, la data de 03 februarie 2017 a primit extrasul din ordinul șefului

Orchestrei Prezidențiale a RM – dirijor secund nr. 25 din 03 februarie 2017, prin care a

1

fost eliberată din serviciul militar prin contract prin ordinul Ministerului Apărării nr. 2-

04 din 24 ianuarie 2017, conform pct. 140 lit. h) din Regulamentul cu privire la modul

de îndeplinire a serviciului militar în Forțele Armate, însă până la data depunerii

prezentei cereri, nu a primit acest ordin.

A declarat că, la data de 01 martie 2017 a depus o cerere prealabilă la Ministerul

Apărării, prin care a solicitat anularea ordinului nr. 2-04 din 24 ianuarie 2017 și a

extrasului din ordinul nr. 25 din 03 februarie 2017, iar prin răspunsul nr. 11/347 din 15

martie 2017 Ministerul Apărării a informat-o că, ordinul de eliberare din serviciul

militar prin contract a fost emis conform pct. 140 lit. h) din Regulamentul enunțat, în

urma unor măsuri de organizare.

A considerat că, răspunsul Ministerului Apărării nr. 11/347 din 15 martie 2017,

extrasul din ordinul șefului Orchestrei Prezidențiale a RM – dirijor secund nr. 25 din 03

februarie 2017 și ordinul Ministerului Apărării nr. 2-04 din 24 ianuarie 2017 sunt

ilegale.

A relevat că, Ministerul Apărării a încălcat procedura de concediere prevăzută de

art.88 alin. (1) din Codul muncii.

A invocat că, în temeiul art. 35 alin. (3) lit. h) din Legea cu privire la statutul

militarilor, dispune de dreptul preferențial de a rămâne în funcție, deoarece este

divorțată, are la întreținere 2 copii, care fac studii și este unica persoană care întreține

familia.

A solicitat anularea răspunsului Ministerului Apărării nr. 11/347 din 15 martie

2017, a extrasului din ordinul șefului Orchestrei Prezidențiale a RM – dirijor secund nr.

25 din 03 februarie 2017 și a ordinului Ministerul Apărării nr. 2-04 din 24 ianuarie

2017, restabilirea sa în funcția deținută anterior și încasarea de la Ministerul Apărării a

salariului pentru întreaga perioadă de absență forțată de la lucru, începând cu data de 24

ianuarie 2017 până la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești, a sumei de

100000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral și a cheltuielilor de asistență juridică în sumă

de 10000 de lei.

La data de 04 septembrie 2017 și 14 februarie 2018 Natalia Rotaru a depus cereri

de concretizare a pretențiilor, solicitând repunerea în termen a cererii de chemare în

judecată, deoarece a depus la Ministerul Apărării cerere prealabilă, prin care a solicitat

anularea actelor enunțate și restabilire la lucru și a fost nevoită să aștepte răspunsul

acestuia pentru a se adresa în instanța de judecată, anularea răspunsului Ministerului

Apărării nr. 11/347 din 15 martie 2017 și a ordinului Ministerul Apărării nr. 2-04 din 24

ianuarie 2017, restabilirea sa în funcția deținută anterior. anularea înscrisurilor

menționate în livretul militar privind concedierea sa, anularea înscrisurilor cu privire la

scoaterea sa din lista generală a solicitanților Armatei Naționale ce necesită asigurare cu

spațiu locativ – apartament cu 2 odăi, Garnizoana Chișinău, cu introducerea sa în lista

respectivă, cu menținerea la data și cu numărul inițial conform raportului din 25

noiembrie 2002 și încasarea din contul Ministerului Apărării a salariului pentru întreaga

perioadă de absență forțată de la lucru în sumă de 91258,18 lei, a penalității de

întârziere în sumă de 38867,36 de lei, a sumei de 100000 de lei, cu titlu de prejudiciu

moral și a cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 10000 de lei.

Prin hotărârea din 18 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a fost

respinsă acțiunea depusă de către Natalia Rotaru ca fiind neîntemeiată.

Prin hotărîrea suplimentară din 25 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru a fost admisă cererea depusă de către Natalia Rotaru cu privire la repunerea în

termen și a fost repusă Natalia Rotaru în termenul de adresare în instanța de judecată.

2

Prin decizia din 22 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost admis apelul

declarat de către Natalia Rotaru, a fost casată hotărârea primei instanțe și a fost emisă o

nouă hotărâre, prin care a fost admisă parțial acțiunea, a fost anulat ordinul Ministerului

Apărării nr. 2-04 din 24 ianuarie 2017, cu restabilirea Nataliei Rotaru la locul precedent

de muncă, pe durata contractului individual de muncă și anularea din livretul militar al

Nataliei Rotaru a tuturor înscrisurilor rezultate din ordinul de concediere și au fost

încasate din contul Ministerului Apărării în beneficiul Nataliei Rotaru salariul pentru

perioada absenței forțate de la muncă de la data eliberării pînă la data de 12 februarie

2019 (data expirării contractului de îndeplinire a serviciului militar) și suma de 7000 de

lei, cu titlu de prejudiciu moral. În rest acțiunea a fost respinsă. A fost respins apelul

declarat de către Ministerul Apărării și a fost menținută hotărârea suplimentară a primei

instanțe.

La data de 26 iunie 2019 Ministerul Apărării a depus recurs împotriva deciziei

instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanței de

apel și emiterea unei decizii noi cu privire la respingerea acțiunii ca nefondată și tardivă.

În motivarea recursului a indicat că, decizia instanței de apel este neîntemeiată și

ilegală, deoarece instanța de apel a apreciat părtinitor argumentele și probele prezentate

și a aplicat eronat normele de drept material.

A menționat că, în cazul dat, Legea cu privire la statutul militarilor constituie un

act legislativ special și, respectiv, prevederile acesteia au fost aplicate la emiterea

ordinului contestat.

A susținut că, intimatei i-a fost eliberat extrasul din ordinul șefului Orchestrei

Prezidențiale a RM nr. 25 din 03 februarie 2017 (în care se face referire și la ordinul

Ministerului Apărării nr. 2-04 din 24 ianuarie 2017 și care este o transpunere identică a

acestuia), după cum a menționat însăși aceasta în cererea de chemare în judecată, la data

de 03 februarie 2017.

A afirmat că, intimata s-a adresat în instanța de judecată cu cererea de anulare a

ordinelor contestate la data de 10 aprilie 2017, adică peste 02 luni și 07 zile, încălcând

nejustificat termenul prescris de adresare în instanța de contencios administrativ.

A relevat că, pct. 43 din Hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 10 din

30 octombrie 2009 cu privire la practica aplicării de către instanțele de contencios

administrativ a unor prevederi ale Legii contenciosului administrativ prevede că, actele

de numire, transferare, detașare sau eliberare din funcție, inclusiv de aplicare a

sancțiunilor disciplinare în privința funcționarului public, a funcționarului public cu

statut special, inclusiv a militarilor, a persoanelor cu statut militar, se contestă direct în

instanța de contencios administrativ în termen de 30 de zile de la data cînd persoana a

luat cunoștință de acest act sub semnătură sau i-a fost înmânat actul.

A notat că, termenul de sesizare a instanței de judecată curge de la data de 03

februarie 2017, cînd intimatei i-a fost eliberat extrasul din ordinul șefului Orchestrei

Prezidențiale a RM nr. 25 din 03 februarie 2017.

A declarat că, instanțele judecătorești nu au aplicat corect legea în privința

termenului de prescripție.

A invocat că, pretenția intimate cu privire la repararea prejudiciului moral nu se

întemeiază pe careva probe, fiind pur declarativă, nefiind bazată pe norma materială

prevăzută de art. 1422 și 1423 din Codul civil.

A relevat că, nu este probat prejudiciul efectiv cauzat intimatului.

A specificat că, ordinul contestat de către intimată a fost elaborat în strictă

conformitate cu art. 7 alin. (1) lit. a) din Legea cu privire la secretul de stat.

3

A menționat că, restabilirea intimatei în funcția deținută este imposibilă din

considerentul lipsei unei asemenea funcții în statele de organizare.

A considerat absolut neîntemeiată aplicarea de către instanța de judecată a

prevederilor Codului muncii, deoarece la examinarea litigiilor privind contestarea

legalității actelor disciplinare și a altor acte administrative referitoare la această

categorie de persoane, urmează a fi aplicate prevederile Legii cu privire la statutul

militarilor.

Prin notificarea Curții Supreme de Justiție din 17 iulie 2019 a fost expediată în

adresa Nataliei Rotaru copia recursului, fiind informată despre posibilitatea depunerii

referinței, însă ultima nu a depus referință.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în

vigoare la 01 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor

prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni de acțiuni în

contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în

vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător

pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor

judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

Prin urmare, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție va aprecia condițiile de admisibilitate a recursului în conformitate

cu prevederile art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, adică conform reglementărilor

anterioare intrării în vigoare a Codului administrativ.

În conformitate cu art. 247 din Codul administrativ, recursul se examinează fără

înștiințarea participanților la proces.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ, examinând

recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: casează

integral decizia instanței de apel și emite o nouă decizie.

Studiind materialele dosarului, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a casa integral

decizia instanței de apel, hotărârea și hotărârea suplimentară ale primei instanțe și de a

emite o nouă decizie sub formă de încheiere cu privire la declararea acțiunii

inadmisibile din următoarele considerente.

Pe parcursul judecării cauzei s-a constatat că, la data de 12 februarie 2014, între

Ministerul Apărării, în persoana șefului Orchestrei Prezidențiale a Republicii Moldova –

dirijor secund și Natalia Rotaru a fost încheiat contractul de îndeplinire a serviciului

militar pe un termen de cinci ani, de la data de 12 februarie 2014 până la data de 12

februarie 2019.

Conform extrasului din ordinul șefului Orchestrei Prezidențiale a Republicii

Moldova – dirijor secund nr. 25 din 03 februarie 2017, Natalia Rotaru, aflată la

dispoziția Ministrului Apărării (ultima funcție deținută – șef grupă (vocal) orchestră

aerofonă Orchestră Prezidențială a RM), a fost eliberată în rezervă prin ordinul

4

Ministerului Apărării nr. 2-04 din 24 ianuarie 2017, conform pct. 140 lit. h) din

Regulamentul cu privire la modul de îndeplinire a serviciului militar în Forțele Armate.

Înaintând prezenta cerere de chemare în judecată, care pe parcursul examinării

cauzei a fost concretizată, Natalia Rotaru a solicitat repunerea în termen a cererii de

chemare în judecată, anularea răspunsului Ministerului Apărării nr. 11/347 din 15

martie 2017 și a ordinului Ministerul Apărării nr. 2-04 din 24 ianuarie 2017, restabilirea

sa în funcția deținută anterior. anularea înscrisurilor menționate în livretul militar

privind concedierea sa, anularea înscrisurilor cu privire la scoaterea sa din lista generală

a solicitanților Armatei Naționale ce necesită asigurare cu spațiu locativ – apartament cu

2 odăi, Garnizoana Chișinău, cu introducerea sa în lista respectivă, cu menținerea la data

și cu numărul inițial conform raportului din 25 noiembrie 2002 și încasarea din contul

Ministerului Apărării a salariului pentru întreaga perioadă de absență forțată de la lucru

în sumă de 91258,18 lei, a penalității de întârziere în sumă de 38867,36 de lei, a sumei

de 100000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral și a cheltuielilor de asistență juridică în

sumă de 10000 de lei.

Prima instanță, fiind învestită cu judecarea prezentei cauze, a admis cererea

înaintată de către Natalia Rotaru cu privire la repunerea în termen, a repus-o pe Natalia

Rotaru în termenul de adresare în instanța de judecată și a respins acțiunea ca fiind

neîntemeiată.

Ulterior, instanța de apel, fiind învestită cu judecarea apelurilor declarate de către

Natalia Rotaru și Ministerul Apărării, a admis apelul declarat de către Natalia Rotaru, a

casat hotărârea primei instanțe și a emis o nouă hotărâre, prin care a admis parțial

acțiunea, a anulat ordinul Ministerului Apărării nr. 2-04 din 24 ianuarie 2017, cu

restabilirea Nataliei Rotaru la locul precedent de muncă, pe durata contractului

individual de muncă și anularea din livretul militar al Nataliei Rotaru a tuturor

înscrisurilor rezultate din ordinul de concediere și a încasat din contul Ministerului

Apărării în beneficiul Nataliei Rotaru salariul pentru perioada absenței forțate de la

muncă de la data eliberării pînă la data de 12 februarie 2019 (data expirării contractului

de îndeplinire a serviciului militar) și suma de 7000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral,

în rest respingând acțiunea, precum și a respins apelul declarat de către Ministerul

Apărării și a menținut hotărârea suplimentară a primei instanțe.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție, analizând materialele anexate la dosar, în coraport cu legislația în vigoare ce

guvernează raportul juridic litigios, a ajuns la concluzia că, atît soluția dată de către

instanța de apel, cît și soluția dată de către prima instanță sunt greșite.

Conform art. 271 din Codul civil, acțiunea privind apărarea dreptului încălcat se

respinge în temeiul expirării termenului de prescripție extinctivă numai la cererea

persoanei în a cărei favoare a curs prescripția, depusă până la încheierea dezbaterilor în

fond. În apel sau în recurs, prescripția poate fi opusă de îndreptățit numai în cazul în

care instanța se pronunță asupra fondului.

Din materialele dosarului rezultă că, atât în referința depusă, cât și în ședința de

judecată a primei instanțe, reprezentantul Ministerului Apărării, Vitalie Cojocari a

invocat că, acțiunea înaintată de către Natalia Rotaru a fost depusă cu omiterea

termenului de prescripție.

Conform art. 16 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din

10 februarie 2000 (în vigoare la data depunerii cererii de chemare în judecată), acțiunea

poate fi înaintată nemijlocit instanței de contencios administrativ în cazurile expres

prevăzute de lege și în cazurile în care persoana se consideră vătămată într-un drept al

5

său prin nesoluționarea în termen legal ori prin respingerea cererii prealabile privind

recunoașterea dreptului pretins și repararea pagubei cauzate.

Conform art. 17 alin. (1) lit. c) și alin. (4) din Legea enunțată, cererea prin care se

solicită anularea unui act administrativ sau recunoașterea dreptului pretins poate fi

înaintată în termen de 30 de zile, în cazul în care legea nu dispune altfel. Acest termen

curge de la data comunicării actului administrativ. Termenul de 30 de zile specificat la

alin. (1) este termen de prescripție.

La caz, se reține că, actele de numire, transferare, detașare sau eliberare din

funcție, inclusiv de aplicare a sancțiunilor disciplinare în privința funcționarului public,

a funcționarului public cu statut special, inclusiv a militarilor, persoanelor cu statut

militar, se contestă direct în instanța de contencios administrativ în termen de 30 de zile

de la data cînd persoana a luat cunoștință de acest act sub semnătură sau i-a fost înmânat

actul.

În acest context, este cert faptul că, Natalia Rotaru urma să conteste ordinul

Ministerului Apărării nr. 2-04 din 24 ianuarie 2017 în instanța de contencios

administrativ în termen de o lună din momentul aducerii la cunoștință a acestui act

administrativ.

Este incontestabil faptul că, intimatei i-a fost eliberat extrasul din ordinul șefului

Orchestrei Prezidențiale a RM – dirijor secund nr. 25 din 03 februarie 2017, în care se

face referire și la ordinul Ministerului Apărării nr. 2-04 din 24 ianuarie 2017, la data de

03 februarie 2017, însă aceasta a depus prezenta cerere de chemare în judecată la data

de 11 aprilie 2017 și a solicitat repunerea în termen.

Conform art. 17 alin. (5) din Legea contenciosului administrativ, persoana care,

din motive temeinic justificate, a omis termenul de prescripție poate fi repusă în termen

în condițiile Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 116 alin. (1) și (3) CPC, persoanele care, din motive

întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în

termen de către instanță. La cererea de repunere în termen se anexează probele ce

dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție consideră că, motivul invocat de către intimată precum că, a depus la Ministerul

Apărării cerere prealabilă, prin care a solicitat anularea ordinului nr. 2-04 din 24

ianuarie 2017 și a extrasului din ordinul nr. 25 din 03 februarie 2017 și restabilire la

lucru și a fost nevoită să aștepte răspunsul acestuia pentru a se adresa în instanța de

judecată, nu poate constitui drept temei pentru repunerea în termenul de adresare în

instanța de judecată, deoarece după cum s-a menționat, actele de numire, transferare,

detașare sau eliberare din funcție, inclusiv de aplicare a sancțiunilor disciplinare în

privința funcționarului public, a funcționarului public cu statut special, inclusiv a

militarilor, persoanelor cu statut militar, se contestă direct în instanța de contencios

administrativ.

Prin urmare, este evident că, Natalia Rotaru a înaintat acțiunea cu omiterea

nejustificată a termenului prevăzut de lege.

În conformitate cu art. 207 alin. (2) din Codul administrativ, acțiunea în

contencios administrativ se declară inadmisibilă în special cînd acțiunea a fost depusă

după expirarea termenului prevăzut de lege.

Astfel, din considerentele menționate, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a casa integral

decizia instanței de apel, hotărârea și hotărârea suplimentară ale primei instanțe și de a

6

emite o nouă decizie sub formă de încheiere, prin care acțiunea depusă de către Natalia

Rotaru împotriva Ministerului Apărării cu privire la contestarea actului administrativ,

restabilire la lucru, încasarea salariului pentru absența forțată de la lucru și repararea

prejudiciului moral de declarat inadmisibilă.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ, Completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se admite recursul depus de către Ministerul Apărării.

Se casează integral decizia din 22 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, hotărârea

suplimentară din 25 martie 2019 și hotărârea din 18 iulie 2018 ale Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru, în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în

judecată depusă de către Natalia Rotaru împotriva Ministerului Apărării cu privire la

contestarea actului administrativ, restabilire la lucru, încasarea salariului pentru absența

forțată de la lucru și repararea prejudiciului moral și se emite o nouă decizie sub formă

de încheiere, prin care:

Se declară inadmisibilă acțiunea depusă de către Natalia Rotaru împotriva

Ministerului Apărării cu privire la contestarea actului administrativ, restabilire la lucru,

încasarea salariului pentru absența forțată de la lucru și repararea prejudiciului moral.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Nina Vascan

Victor Burduh

Mariana Pitic

7