3r-145/20 — cu privire la anularea ordinului, restabilirea in functie, incasarea salariului

3r-145/20 — cu privire la anularea ordinului, restabilirea in functie, incasarea salariului (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 3r-145/20

Prima instanță: Judecătoria Centru, mun. Chișinău - D. Chistol

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău - A. Bostan, V. Negru, A. Pahopol

Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție - M. Ghervas, D. Mardari, V. Burduh

Instanța de revizuire: Curtea de Apel Chișinău - A. Bostan, V. Negru, A. Pahopol

DECIZIE

24 iunie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

examinând recursul declarat de către Vasile Constantinov,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă

de către Vasile Constantinov împotriva Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului

Justiției, intervenient accesoriu Ministerul Finanțelor cu privire la anularea ordinului

de concediere, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru perioada absenței

forțate de la muncă, încasarea prejudiciului moral,

împotriva încheierii din 28 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respinsă ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Vasile

Constantinov împotriva deciziei din 05 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău,

constată :

La 27 iulie 2011 Vasile Constantinov a depus o cerere de chemare în judecată,

ulterior concretizată, împotriva Ministerului Afacerilor Interne, solicitând obligarea

pârâtului de a emite ordinul de restabilire în funcția deținută anterior, iar în caz de

imposibilitate, să-i fie oferită o funcție echivalentă cu cea ocupată anterior - șef

Direcție informații și evidență operativă a MAI; achitarea salariului de funcție pentru

perioada lipsei forțate de la muncă, începând cu 02.04.2012 până la emiterea

hotărârii judecătorești, luând in considerare modificările grilei salariului în această

perioadă; încasarea cheltuielilor de judecată în cuantum de 5 000 lei și dispunerea

executării imediate a hotărârii. (f. d. 196- 203, vol. I)

Prin hotărârea din 27 februarie 2013 a Curții de Apel Chișinău s-a admis

acțiunea depusă de către Vasile Constantinov. S-a repus reclamantul în termen de

prescripție. S-a anulat ordinul nr. 267 ef din 20.06.2008 emis de către Ministerul

Afacerilor Interne, în partea concedierii lui Vasile Constantinov cu restabilirea

acestuia în funcția deținută anterior, obligarea Ministerului Afacerilor Interne de a-i

achita reclamantului salariul mediu pentru perioada absentei forțate de la serviciu,

începând cu 20.06.2008 și până în ziua restabilirii. S-a încasat de la Ministerul

Afacerilor Interne în folosul lui Vasile Constantinov cheltuielile de judecată în

mărime de 5000 lei. (f. d. 225,226- 228, vol. I).

Curtea Supremă de Justiție prin decizia din 25 septembrie 2013 a admis

recursul declarat de către Ministerul Afacerilor Interne, a casat integral hotărârea

1

Curții de Apel Chișinău din 27 februarie 2013, cu restituirea cauzei spre rejudecare

la Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău. (f. d. 261-268, vol. I)

La 21 noiembrie 2013 Vasile Constantinov a depus cerere de concretizare a

pretențiilor, formulându-le împotriva Ministerului Afacerilor Interne și Ministerului

Justiției, solicitând obligarea Ministerului Afacerilor Interne de a emite ordinul de

restabilire în funcția deținută anterior, iar în caz de imposibilitate, să-i fie oferită o

funcție echivalentă ocupată anterior, șef al Direcției informații și evidență operativă

a Ministerului Afacerilor Interne; obligarea Ministerului Afacerilor Interne să-i

achite salariul de funcție pentru perioada lipsei forțate de la muncă, începând cu

02.04.2012 până la emiterea hotărârii judecătorești, luând în considerație salariul

mediu al acestuia în mărime de 7732, 50 lei; repararea prejudiciului moral prin

încasarea de la ambii pârâți a sumei de 510 345 lei; încasarea cheltuielilor de

judecată în sumă de 5 000 lei; dispunerea executării imediate a hotărârii. (f.d. 8-17,

vol. II)

Prin hotărârea din 10 decembrie 2014 a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău

s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de către Vasile Constantinov cu

privire la anularea ordinului de concediere, obligarea de a fi emis ordinul de

restabilire în funcția anterioară sau într-o funcție echivalentă, încasarea salariului

pentru perioada absenței forțate de la muncă și repararea prejudiciului moral ca fiind

neîntemeiată. (f. d. 151, 154-160, vol. II)

Prin decizia din 22 aprilie 2015 a Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul

declarat de către Vasile Constantinov, s-a casat hotărârea din 10 decembrie 2014 a

Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău, cu remiterea cauzei la rejudecare conform

competentei teritoriale, la Judecătoria Centru, mun. Chișinău. (f. d. 192, 193-202,

vol. II)

La rejudecarea cauzei, prin încheierea din 17 iulie 2015 a Judecătoriei Centru,

mun. Chișinău s-a introdus în proces în calitate de intervenient accesoriu Ministerul

Finanțelor. (f. d. 221, vol. II)

La 09 februarie 2016 Vasile Constantinov a depus cerere de concretizare a

pretențiilor împotriva Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Justiției,

intervenient accesoriu Ministerul Finanțelor, solicitând recunoașterea dreptului de a

fi restabilit în funcție, anularea ordinului de concediere, obligarea de a fi emis

ordinul de restabilire în funcția anterioară sau într-o funcție echivalentă, încasarea

salariului pentru perioada absenței forțate de la muncă, repararea prejudiciului moral

și compensarea cheltuielilor de judecată. (f. d. 13-26, vol. III)

Prin hotărâre din 11 mai 2016 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău cererea de

chemare în judecată depusă de către Vasile Constantinov a fost admisă parțial. S-a

anulat ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr. 267 ef din 20.06.2008 în partea

concedierii lui Vasile Constantinov ca fiind neîntemeiat; s-a obligat Ministerul

Afacerilor Interne să emită ordinul cu privire la restabilirea în funcția deținută

anterior de către Vasile Constantinov, iar în caz de imposibilitate, să fie oferită lui

Vasile Constantinov o funcție echivalentă cu cea ocupată anterior, si anume, Șef al

Direcției informații și evidență operativă a MAI, începând cu 20.06.2008 până la

03.09.2013; s-a încasat din contul MAI în beneficiul lui Vasile Constantinov salariul

de funcție pentru perioada lipsei forțate de la muncă începând cu 02.04.2012 până

la 03.07.2013, luând în considerație salariul mediu lunar al reclamantului în mărime

de 7 732,50 lei; prejudiciul moral în sumă de 10 000 lei și cheltuielile pentru

asistența juridică în sumă de 5 000 lei. (f.d. 175-176, 179-201, vol. III)

2

Prin decizia din 08 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a respins cererea de

apel depusă de către Vasile Constantinov; s-a admis cererea de apel depusă de către

Ministerul Afacerilor Interne; s-a casat integral hotărârea din 11 mai 2016 a

Judecătoriei Centru, mun. Chișinău și s-a emis o nouă hotărâre, prin care s-a respins

cererea de chemare în judecată înaintată de către Vasile Constantinov împotriva

Ministerului Afacerilor Interne și Ministerului Justiției, intervenient accesoriu

Ministerul Finanțelor privind recunoașterea dreptului de a fi restabilit în funcție,

anularea ordinului de concediere, obligarea de a fi emis ordinul de restabilire în

funcția anterioară sau într-o funcție echivalentă, încasarea salariului pentru perioada

absentei forțate de la muncă, repararea prejudiciului moral și compensarea

cheltuielilor de judecată ca fiind neîntemeiată. (f.d. 180, 181-198, vol. IV)

Prin încheierea din 05 decembrie 2018 a Curții Supreme de Justiție s-a declarat

inadmisibilă cererea de recurs depusă de către Vasile Constantinov. (f.d. 101-108,

vol. V).

Prin încheierea din 16 octombrie 2019 a Curții Supreme de Justiție s-a declarat

inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Vasile Constantinov împotriva

încheierii din 05 decembrie 2018 a Curții Supreme de Justiție. (f.d. 135-141, vol.

V)

La data de 24 octombrie 2019 Vasile Constantinov a depus cererea de revizuire

împotriva deciziei din 08 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea

integrală a acesteia cu dispunerea rejudecării cauzei în alt complet de judecată. (f.d.

144-146, vol. V)

Prin încheierea din 28 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a respins ca

inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Vasile Constantinov asupra

deciziei din 08 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău emisă în cauza la cererea de

chemare în judecată depusă de către Vasile Constantinov împotriva Ministerului

Afacerilor Interne și Ministerului Justiției, intervenient accesoriu Ministerul

Finanțelor privind recunoașterea dreptului de a fi restabilit în funcție, anularea

ordinului de concediere, obligarea la emiterea ordinului privind restabilirea în

funcția anterioară sau într-o funcție echivalentă, încasarea salariului pentru perioada

absenței forțate de la muncă și repararea prejudiciului moral. (f.d. 171-175, vol. V)

La 06 aprilie 2020 și la 11 iunie 2020 Vasile Constantinov a depus recurs,

solicitând casarea încheierii din 28 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău și a

deciziei din 08 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, cu trimiterea cauzei spre

rejudecare. (f.d. 182-185, 198-203, vol. VI)

În motivarea recursului recurentul a invocat că instanța de apel nu a aplicat

legea care trebuia să fie aplicată prevăzută la art. 2 și 6 al Legii nr. 100 din

22.12.2017 cu privire la actele normative, art. 123 alin. (2) Cod de procedură civilă

referitoare la temeiurile degrevării de probațiune, art. 50 alin. (l) lit. e) Cod de

procedură civilă, referitoare la temeiurile de recuzare a judecătorului ceea ce este o

încălcare esențială a normelor de drept procedural prevăzută la art. 432 alin. (2) lit.

a) Cod de procedură civilă.

Totodată, a indicat că instanța nu a aplicat prevederile Hotărârii Parlamentul

Republicii Moldova nr. 39 din 08.06.2019 referitoare la recunoașterea caracterului

captiv al statului Republica Moldova și a încălcat un drept fundamental - dreptul la

un proces echitabil, prevăzut de art. 20 al Constituției Republicii Moldova și art. 6

al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților

Fundamentale.

3

La 09 iunie 2020 Ministerul Afacerilor Interne a depus referință, solicitând

respingerea recursului declarat de către Vasile Constantinov ca fiind inadmisibil.

(f.d. 190-192, vol. V)

În conformitate cu art. 242 Cod administrativ recursul împotriva încheierii

judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea

contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea

nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis încheierea

contestată transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună

cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze recursul.

Încheierea Curții de Apel Chișinău a fost emisă la data de 28 ianuarie 2020 și

expediată în adresa participanților la proces la data de 17 februarie 2020 (f.d. 176,

vol. V), însă confirmarea recepționării de către Vasile Constantinov la materialele

cauzei nu este.

Astfel, recursul depus la data de 06 aprilie 2020, prin intermediul poștei

electronice, se consideră declarat în termen.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și care

urmează a fi respins.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

În conformitate cu art. 243 alin. (2) Cod administrativ instanța competentă

soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.

Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.

Conform art. 243 alin. (1) lit. b) Cod administrativ examinând recursul

împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii:

respinge recursul.

Din conținutul recursului, depus de către Vasile Constantinov, rezultă că

recurentul nu este de acord cu încheierea din 28 ianuarie 2020 a Curții de Apel

Chișinăul, prin care s-a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către

Vasile Constantinov. (f.d. 182-185, 198-203, vol. V)

La fel, s-a constatat că pentru a se pronunța astfel, instanța de revizuire a reținut

că argumentele invocate de către revizuentul Vasile Constantinov nu se încadrează

în temeiurile prevăzute de art. 449 lit. b) și h) Cod de procedură civilă, deoarece

revizuirea este posibilă doar în cazurile în care sunt invocate și sunt probate

circumstanțe, fapte ori evenimente prevăzute de lege ca temeiuri, care sunt esențiale

pentru relațiile în litigiu și de natură să influențeze soluția adoptată, condiție însă ce

nu s-a confirmat la caz. (f.d. 171-175, vol. V)

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră justă concluzia instanței de revizuire privind

respingerea ca inadmisibilă a cererii de revizuire.

Aici, instanța de recurs reiterează că conform art. 195 din Codul administrativ,

procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor

prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de

procedură civilă, cu excepția art. 169-171.

Codul administrativ nu prevede norme cu privire la revizuirea unei hotărâri

judecătorești irevocabile, aplicabile fiind în aceste situații normele din Codul de

procedură civilă.

Respectiv, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

4

administrativ, analizând situația de fapt din prezenta speță, consideră oportun de a

reitera prevederile art. 451 alin. (1) Cod de procedură civilă care indică expres că

cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447 Cod de

procedură civilă, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449

Cod de procedură civilă și anexându-se probele ce le confirmă.

Instanța de recurs menționează că, revizuirea este posibilă doar în cazurile în

care sunt invocate și sunt probate circumstanțe, fapte ori evenimente prevăzute de

lege ca temeiuri, care sunt esențiale pentru relațiile în litigiu și de natură să

influențeze soluția adoptată. Temeiurile declarării revizuirii sunt expres prevăzute

în art. 449 Cod de procedură civilă care poartă un caracter exhaustiv.

Pornind de la aceste cerințe, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ reține că revizuirea unei hotărâri date de către

instanță este posibilă doar în cazul în care solicitantul, după devenirea irevocabilă a

hotărârii, intră în posesia unui temei din cele prevăzute de art. 449 Cod de procedură

civilă. În același timp, acest temei trebuie să vizeze situația de fapt, care a fost

obiectul examinării în instanța de fond, dat fiind că instanța de recurs verifică

corectitudinea aplicării și interpretării de către instanța inferioară a normelor de drept

material și procesual în limitele materialelor din dosar și în limitele recursului

declarat, or, nu poate fi revizuită o hotărâre care elucidează o anumită situație de

fapt, asupra căreia s-a pronunțat instanța de fond, prin prisma unui temei care

caracterizează o altă situație.

Colegiul reține că, pentru a redeschide procesul trebuie să fie invocate

temeiurile prevăzute de către art. 449 Cod de procedură civilă și prezentate

circumstanțele sau faptele existente obiectiv pentru declararea revizuirii confirmate

în fața instanței prin prezentarea unor probe concludente.

Din conținutul cererii de recurs în coroborare cu cererea de revizuire depusă

de către Vasile Constantinov rezultă că revizuentul – recurent a invocat drept temei

de revizuire prevederile art. 449 lit. b) și h) Cod de procedură civilă.

În acest sens, revizuientul a indicat că la 08 iunie 2019 Parlamentul Republicii

Moldova a adoptat Hotărârea nr. 39, prin care a fost adoptată Declarația cu privire

la recunoașterea caracterului captiv al statului Republica Moldova, ca urmare,

poporul Republicii Moldova prin vot majoritar și incontestabil a declarat sistemul

judecătoresc capturat, corupt și incompetent.

Respectiv, la data emiterii deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de

fond a căror revizuire a fost solicitată, judecătorii nu erau imparțiali și obiectivi,

făcând parte din organul de stat considerat prin Hotărârea Parlamentului nr. 39 din

08 iunie 2019 ca fiind stat acaparat și care funcționează în detrimentul drepturilor și

libertăților omului.

În acest context, instanța de recurs reiterează că conform art. 449 lit. b) și h)

Cod de procedură civilă, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute

unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi

cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru

a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei;

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, printr-o hotărâre, fie Guvernul

Republicii Moldova a recunoscut, printr-o declarație, o încălcare a drepturilor sau

libertăților fundamentale care poate fi remediată, cel puțin parțial, prin anularea

hotărârii pronunțate de o instanță de judecată națională.

În interpretarea corectă a prevederii enunțate, instanța de recurs relevă că,

5

circumstanțele sau faptele menționate, trebuiau să existe obiectiv până la

pronunțarea hotărârii, iar revizuentul nu putea ști despre aceste circumstanțe anterior

pronunțării hotărârii, revizuirea căreia se atacă.

Cu referire la prevederile enunțate, instanța de recurs menționează că, instanța

de revizuire corect și întemeiat a respins cererea de revizuire înaintată de către Vasile

Constantinov împotriva deciziei din 08 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, deoarece

temeiul invocat de către Vasile Constantinov în susținerea cererii de revizuire nu se

încadrează în dispozițiile art. 449 lit. b) și h) Cod de procedură civilă și nu poate fi

interpretat ca circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu i-au fost și nu au

putut fi cunoscute anterior și că Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat,

printr-o hotărâre, fie Guvernul Republicii Moldova a recunoscut, printr-o declarație,

o încălcare a drepturilor sau libertăților fundamentale care poate fi remediată, cel

puțin parțial, prin anularea hotărârii pronunțate de o instanță de judecată națională.

Totodată, argumentele revizuientului nu se referă la careva circumstanțe sau

fapte care ar avea tangență cu judecarea cauzei inițiate la acțiunea lui Vasile

Constantinov.

De altfel, nici referirea lui Vasile Constantinov la Hotărârea Parlamentului

Republicii Moldova nr. 39 din 08 iunie 2019, prin care a fost adoptată Declarația cu

privire la recunoașterea caracterului captiv al statului Republica Moldova, nu se

încadrează în categoria circumstanțelor și faptelor esențiale și obligatorii ce ar

justifica retractarea unei hotărâri judecătorești rămase irevocabile, deoarece nu are

tangență cu cauza respectivă, declarația menționată făcând referire la situația social-

politică a țării.

Referitor la celelalte argumente invocate de către recurent în susținerea cererii

de recurs, Colegiul remarcă că acestea nu se încadrează în temeiurile prevăzute de

art. 449 Cod de procedură civilă, or, dezacordul revizuentului – recurent Vasile

Constantinov cu decizia a cărei revizuire a fost solicitată, nu poate constitui temei

de revizuire în baza art. 449 Cod de procedură civilă, motiv pentru care cererea de

revizuire corect a fost respinsă ca inadmisibilă prin încheierea din 28 ianuarie 2020

a Curții de Apel Chișinău.

Revizuirea este o cale de retractare a hotărârii și nu de reformare, adică în

cadrul revizuirii nu se verifică legalitatea și temeinicia hotărârii adoptate, ci în baza

unor temeiuri strict prevăzute de lege are loc redeschiderea procesului și aceste

temeiuri trebuie să fie obiective, reale și legale, ce s-ar încadra în prevederile art.

449 Cod de procedură civilă, de asemenea, aceste temeiuri urmează a fi aplicate așa

cum le-a determinat norma juridică respectivă. Iar o cerere care nu conține aceste

temeiuri, nu poate fi examinată ca cerere de revizuire, fiind inadmisibilă încercarea

de rediscutare a unei hotărâri irevocabile.

Ține de notat că procedura de revizuire prevăzută la art. 449 – 453 din Codul

de procedură civilă servește scopului înlăturării lacunelor și omisiunilor justiției care

urmează a fi aplicate într-o manieră compatibilă cu prevederile art. 6§1 din

Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților

Fundamentale, fiind respectat principiul securității raporturilor juridice, care

semnifică, potrivit jurisprudenței degajate de Curtea Europeană a Drepturilor

Omului că, o soluție definitivă al oricărui litigiu nu urmează a fi rediscutată. Excepție

de la acest principiu poate fi doar cazul când reexaminarea este necesară în virtutea

circumstanțelor fundamentale și obligatorii (speța de referință Brumărescu c.

României, hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 28 octombrie 1999).

6

Astfel, securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res

judicata, adică caracterul irevocabil al hotărârilor judecătorești, care cere ca nici o

parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii

doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei. Competența

instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile

judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare. Revizuirea

nu trebuie considerată un apel sau recurs camuflat, iar simpla existență a două opinii

diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare. O abatere

de la acest principiu este justificată doar atunci când este necesară, datorită unor

circumstanțe esențiale și convingătoare (Josan vs. Moldova, nr. 37431/02, §25;

Brumărescu vs. România, nr. 28342/95, §6; Ryabykh vs. Rusia, nr. 52854/99, §52).

În această ordine de idei, și având în vedere normele legale naționale și

raționamentele Curții Europene a Drepturilor Omului enunțate supra, instanța de

recurs reține că o eventuală admitere a cererii de revizuire depusă de către Vasile

Constantinov în lipsa unor circumstanțe fundamentale și obligatorii, ar însemna

încălcarea principiului securității raporturilor juridice și a drepturilor celeilalte părți

la un proces echitabil garantate de art. 6§1 din Convenția Europeană pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

În susținerea opiniei enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție mai invocă și hotărârea Curții Europene

a Drepturilor Omului speța Popov (2) c. Moldovei din 6 decembrie 2005, definitivă

din 6 martie 2006.

Luând în considerație cele expuse, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ concluzionează că argumentele invocate în

recurs sunt neîntemeiate, fapt pentru care recursul declarat împotriva încheierii din

28 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău urmează a fi respins cu menținerea

încheierii enunțate.

În conformitate cu art. 195, 243 alin. (1) lit. b) și (2), art. 258 alin. (3) din

Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se respinge recursul depus de către Vasile Constantinov.

Se menține încheierea din 28 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, emisă

în cauza de contencios administrativ la acțiunea înaintată de către Vasile

Constantinov împotriva Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Justiției,

intervenient accesoriu Ministerul Finanțelor cu privire la anularea ordinului de

concediere, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru perioada absenței

forțate de la muncă, încasarea prejudiciului moral.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

7