3ra-65/20 — contestarea actelor administrative, încasarea salariului si repararea prejudiciului moral

3ra-65/20 — contestarea actelor administrative, încasarea salariului si repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 3ra-65/20

Prima instanță: Judecătoria Cahul, sediul Taraclia (jud. A. Mironov)

Instanța de apel: Curtea de Apel Comrat (jud. G. Colev, Șt. Starciuc, L. Caraianu)

ÎNCHEIERE

05 februarie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Mariana Pitic

examinând admisibilitatea cererii de recurs depusă de către Alexandru

Zaharia, reprezentat de către avocatul Gheorghe Josu,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă

de către Alexandru Zaharia împotriva Consiliului sătesc Lărguța, raionul Cantemir

cu privire la contestarea actelor administrative, încasarea salariului și repararea

prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 23 septembrie 2019 a Curții de Apel Comrat, prin care

a fost respins apelul declarat de către Alexandru Zaharia, reprezentat de către

avocatul Gheorghe Josu,

constată:

La data de 05 martie 2018 Alexandru Zaharia a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Consiliul sătesc Lărguța, r-nul Cantemir cu privire la contestarea

actelor administrative, încasarea salariului și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la data de 25 iunie 1999, în baza

deciziei Consiliului sătesc Lărguța nr. 01, a fost numit în funcția de secretar al

Consiliului local și al Primăriei s. Lărguța, deținând această funcție până la data de

01 iunie 2011, când raporturile sale de serviciu au fost suspendate în legătură cu

alegerea sa în funcția de primar al s. Lărguța, funcție care a fost deținută până la data

de 08 iulie 2015, fiind eliberat din funcția deținută în legătură cu expirarea

mandatului de primar.

A menționat că, la data de 07 iulie 2015 s-a adresat la Consiliul sătesc Lărguța

cu cerere privind restabilirea sa în funcția de secretar al Consiliului local și al

Primăriei s. Lărguța, deoarece a fost suspendat din această funcție în baza art. 52

lit.a) din Legea nr. 158-XVI din 04 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul

funcționarului public.

1

A susținut că, prin decizia Consiliului sătesc Lărguța nr. 02/10 din 30 iulie

2015 a fost respinsă cererea sa.

A afirmat că, nefiind de acord cu decizia Consiliului sătesc Lărguța enunțată,

a contestat-o în instanța de judecată, iar prin hotărârea din 10 august 2016 a

Judecătoriei Cantemir a fost respinsă acțiunea ca nefondată, însă ulterior, prin

decizia din 25 ianuarie 2017 a Curții de Apel Cahul a fost admis apelul declarat de

către el, a fost casată hotărârea primei instanțe și a fost emisă o nouă hotărâre, prin

care acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

A relevat că, nefiind de acord cu decizia instanței de apel enunțată, a declarat

recurs, iar prin decizia din 07 iunie 2017 a Curții Supreme de Justiție a fost admis

recursul, a fost casată integral decizia instanței de apel și a fost trimisă cauza spre

rejudecare în instanța de apel.

A specificat că, Curtea de Apel Cahul, în urma examinării repetate a apelului,

la data de 13 noiembrie 2017, l-a admis, eliberându-i titlu executoriu.

A invocat că, Consiliul sătesc Lărguța, examinând titlul executoriu, a emis

decizia, prin care a fost restabilit în funcția de secretar al Consiliului sătesc Lărguța,

cu suspendarea raporturilor de serviciu în baza art. 53 din Legea nr. 158-XVI din 04

iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, până la

rămânerea definitivă a hotărârilor judecătorești pe cauze penale vizate în rechizitoriu

pe cauza penală nr. 2015430407 din 06 septembrie 2017, încheierii din 13 februarie

2015 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău pe dosarul nr. 1-88/15.

A notat că, la data de 10 ianuarie 2018 s-a adresat la Consiliul sătesc Lărguța

cu cerere referitor la anularea deciziei enunțate, însă cererea sa nu a fost examinată.

A afirmat că, decizia este datată cu data de 13 decembrie 2016, însă titlul

executoriu a fost emis la data de 13 noiembrie 2017.

A menționat că, nu a fost restabilit în funcția de secretar, nu a activat în această

funcție, nu i-a fost transmisă documentația, nu a primit salariul începând cu data de

13 noiembrie 2017 până în prezent.

A susținut că, a fost încălcată procedura adoptării deciziei de către Consiliu,

deoarece pct. 2 din decizie nu a fost inclus în ordinea de zi și nu a trecut comisiile

de specialitate până la primirea deciziei, așa cum prevede art. 22 din Legea nr. 436

din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală.

A solicitat recunoașterea refuzului Consiliului sătesc Lărguța, r-nul Cantemir

de a examina cererea sa din 10 ianuarie 2018 ca fiind ilegal, recunoașterea nulă a

deciziei Consiliului sătesc Lărguța nr. 08/06-XXVI din 13 decembrie 2016 cu privire

la titlu executoriu din 13 noiembrie 2017 al Curții de Apel Cahul și încasarea

salariului mediu începând cu data de 13 noiembrie 2017 până la restabilirea sa în

funcția de secretar al Consiliului local și al Primăriei s. Lărguța, a sumei de 30000

de lei, cu titlu de prejudiciu moral și a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 16 iulie 2018 a Judecătoriei Cahul, sediul Taraclia a fost

respinsă acțiunea depusă de către Alexandru Zaharia ca fiind nefondată.

La data de 18 aprilie 2019 Președintele Curții de Apel Cahul, Ruslan Petrov a

înaintat demers cu privire la strămutarea cauzei la o altă instanță de același grad.

Prin încheierea din 15 mai 2019 a Curții Supreme de Justiție a fost admis

demersul înaintat de către Președintele Curții de Apel Cahul cu privire la strămutarea

2

cauzei la o altă instanță de același grad și a fost strămutată cauza pentru examinare

în ordine de apel la Curtea de Apel Comrat.

Prin decizia din 23 septembrie 2019 a Curții de Apel Comrat a fost respins

apelul declarat de către Alexandru Zaharia, reprezentat de către avocatul Gheorghe

Josu.

Instanța de apel a constatat că, conform deciziei nr. 08/06-XXVI din 13

decembrie 2017, eronat fiind indicat anul 2016, Consiliul sătesc Lărguța a soluționat

chestiunea privind executarea titlului executoriu din 13 noiembrie 2017 al Curții de

Apel Cahul, conform căreia Alexandru Zaharia urma a fi restabilit în funcția de

secretar al Consiliului sătesc Lărguța și l-a restabilit în funcția de secretar al

Consiliului sătesc Lărguța, fiindu-i acordat un salariu de funcție în mărime de 3840

de lei. Concomitent, prin pct. 2 din aceeași decizie au fost suspendate raporturile de

serviciu ale secretarului Consiliului sătesc Lărguța, r-nul Cantemir, Alexandru

Zaharia, conform prevederilor art. 53 din Legea nr. 158-XVI din 04 iulie 2008 cu

privire la funcția publică și statutul funcționarului public, până la rămânerea

definitivă a hotărârilor judecătorești pe cauzele vizate în rechizitoriu pe cauza penală

nr.2015430407 din 06 septembrie 2017, încheierii din 13 februarie 2015 a

Judecătoriei Centru, mun. Chișinău pe dosarul nr. 1-88/15.

Totodată, instanța de apel a menționat că, în cadrul ședinței de judecată

apelantul a prezentat decizia din 25 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care

au fost examinate apelurile procurorului și al avocatului Gheorghe Josu în interesele

inculpatului Alexandru Zaharia, declarate împotriva sentinței din 29 decembrie 2015

a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău, pe cauza penală în privința lui Alexandru

Zaharia privind învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 324 alin. (3)

lit.b) din Codul penal.

Prin urmare, instanța de apel a reținut că, la data emiterii deciziei de către

Consiliul sătesc Lărguța, Alexandru Zaharia avea statut de inculpat pe cauza penală

și Consiliul sătesc Lărguța a fost în drept, la emiterea deciziei privind restabilirea

acestuia în funcția de secretar al consiliului, să dispună suspendarea raportului de

serviciu conform art. 53 din Legea nr. 158-XVI din 04 iulie 2008, până la emiterea

hotărârii în cauză.

În acest caz, instanța de apel a menționat că, drepturile persoanei nu sunt

încălcate, dat fiind că, persoana, în cazul unei hotărâri de reabilitare, este repusă în

toate drepturile sale, inclusiv restabilirea în funcție, achitarea plăților salariale și a

prejudiciilor.

Deci, instanța de apel a concluzionat că, decizia contestată este una legală, or,

Consiliul sătesc Lărguța, având spre executare un titlu executoriu privind restabilirea

în funcție a lui Alexandru Zaharia, l-a îndeplinit integral, ultimul fiind restabilit în

funcția de secretar al Consiliului sătesc Lărguța, fiindu-i acordat un salariu de funcție

în mărime de 3840 de lei, concomitent, fiind în drept să dispună suspendarea

raporturilor de serviciu conform prevederilor art. 58 din Legea nr. 158-XVI din 04

iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public și nu poate fi

considerată ilegală, deoarece însăși Legea prevede posibilitatea de suspendare a

raporturilor de serviciu în urma existenței în privința persoanei a unei cauze penale.

Din considerentele menționate, instanța de apel a relevat că, nu poate fi reținut

3

argumentul apelantului precum că, nu a fost restabilit în funcția de secretar, nu a

activat în această funcție, nu i-a fost predată documentația și a fost încălcată

procedura de adoptare a deciziei consiliului, deoarece pct. 2 din decizia contestată

nu a fost introdus în ordinea de zi și nu a fost examinat în comisiile de specialitate

conform art. 22 alin. (1) din Legea nr. 436 din 28 decembrie 2006 privind

administrația publică locală. Or, chestiunea privind suspendarea raporturilor de

serviciu este în dependență de chestiunea privind restabilirea în funcție în baza unei

hotărâri judecătorești, aplicată în executare, unde nu era necesar avizele comisiilor

de specialitate.

De asemenea, instanța de apel a relevat că, nu poate fi reținut ca întemeiat

argumentul apelantului precum că, decizia contestată a fost datată cu data de 13

decembrie 2016, pe când titlu executoriu a fost emis la data de 13 noiembrie 2017,

or, a fost stabilit că, la emiterea deciziei respective a fost comisă o eroare, fiind

indicat greșit anul 2016 în loc de anul 2017, fapt care a fost indicat în referința depusă

de către Consiliul sătesc Lărguța la data de 26 noiembrie 2018 (f. d. 117, vol. I).

La data de 15 octombrie 2019 Alexandru Zaharia, reprezentat de către

avocatul Gheorghe Josu, a depus recurs nemotivat, iar la data de și 14 noiembrie

2019 a depus recurs motivat împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea

acestuia, casarea deciziei instanței de apel și pronunțarea unei noi decizii cu privire

la admiterea acțiunii.

În motivarea recursului a indicat că, nu este de acord cu decizia instanței de

apel, deoarece instanța de apel a aplicat legea care nu trebuia să fie aplicată și,

anume, art. 58 din Legea nr. 158-XVI din 04 iulie 2008 cu privire la funcția publică

și statutul funcționarului public, deoarece acest articol prevede aplicarea sancțiunilor

disciplinare și nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată și, anume, art. 35 din

Legea enunțată, care prevede reîncadrarea în funcția publică și art. 22 alin. (1) din

Legea nr. 436 din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală, care

reglementează procedura examinării problemelor în ședința consiliului.

A considerat că, instanțele judecătorești nu au examinat fondul cauzei,

deoarece în cererea de chemare în judecată s-a solicitat încasarea salariului începând

cu data de 13 noiembrie 2017, însă instanța de apel a menționat că, în ceea ce privește

alegația apelantului-recurent precum că, nu a primit salariul începând cu data de 13

noiembrie 2017 până la emiterea deciziei, această chestiune ține de competența

executorului judecătoresc la executarea hotărârii judecătorești în conformitate cu

prevederile Codului de executare.

A menționat că, prin decizia din 13 noiembrie 2017 a Curții de Apel Cahul

Alexandru Zaharia a fost reîncadrat în funcția de secretar al Consiliului sătesc

Lărguța începând cu data de 09 iulie 2015 și a fost încasat în beneficiul acestuia

salariul pentru perioada absenței forțate de la serviciu (09 iulie 2015-13 noiembrie

2017).

A susținut că, executorul judecătoresc nu putea nici într-un caz să încaseze

salariul pentru perioada de după data de 13 noiembrie 2017, deoarece nu a fost

eliberat un așa titlu executoriu.

4

A afirmat că, Consiliul sătesc Lărguța l-a restabilit pe Alexandru Zaharia în

funcția de secretar al Consiliului sătesc Lărguța începând cu data de 13 decembrie

2017, dar nu începând cu data de 09 iulie 2015 sau 13 noiembrie 2017. Astfel,

decizia Consiliului sătesc Lărguța contestată nu cuprinde perioada 13 noiembrie

2017-13 decembrie 2017 și, prin urmare, o astfel de decizie urma să fie recunoscută

nulă de către instanța de judecată.

A relevat că, instanța de apel a menționat că, Alexandru Zaharia a fost

restabilit în funcția de secretar al Consiliului sătesc Lărguța, însă conform titlului

executoriu, Alexandru Zaharia urma a fi reîncadrat în funcție, conform prevederilor

art. 55 din Legea cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, dar

nu urma a fi restabilit precum a menționat consiliul în decizie și instanța de apel în

decizia sa, deoarece Alexandru Zaharia nu a fost concediat, dar a fost suspendat din

funcție, începând cu data de 01 iunie 2016, astfel, instanța a confundat aceste 2

noțiuni.

A invocat că, instanța de apel a menționat că, chestiunea privind suspendarea

raporturilor de serviciu este în dependență de chestiunea privind restabilirea în

funcție în baza unei hotărâri judecătorești, aplicată în executare, unde nu era necesar

avizele comisiilor de specialitate, însă această concluzie contravine prevederilor

art.22 alin. (1) din Legea privind administrația publică locală, deoarece chestiunea

privind restabilirea (reîncadrarea în funcție) nici nu trebuia discutată la ședința

consiliului, dar trebuia executată, existând o hotărâre definitivă a instanței de

judecată, iar chestiunea cu privire la suspendarea din funcție a funcționarului public

era obligatoriu de introdus în ordinea de zi, cu respectarea procedurii de examinare

în comisiile de specialitate.

A notat că, prima instanță a pus la baza hotărârii o decizie a consiliului din 05

iulie 2018, care a fost adoptată după decizia din 13 decembrie 2017 și după

înaintarea acțiunii în instanța de judecată și care nu a fost obiectul litigiului, însă

instanța de apel neîntemeiat a menționat că, din partea motivată a hotărârii nu rezultă

că, prima instanță a făcut trimitere la decizia enunțată.

A declarat că, instanța de apel eronat a concluzionat că, decizia contestată este

una legală, or, Consiliul sătesc Lărguța, având spre executare un titlu executoriu

privind restabilirea în funcția a lui Alexandru Zaharia, l-a îndeplinit integral, pe când

consiliul a avut spre executare titlul executoriu de reîncadrare a acestuia în funcție,

fiindu-i acordat un salariu de funcție în mărime de 3840 de lei, fără să fie indicat în

baza cărui act juridic a fost stabilit acest salariu și fără să ia în considerare prevederile

art. 39 și 41 din Legea cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public.

A mai declarat că, instanța de apel a concluzionat că, concomitent, consiliul a

fost în drept să dispună suspendarea raporturilor de serviciu conform prevederilor

art. 58 din Legea nr. 158-XVI din 04 iulie 2008 cu privire la funcția publică și

statutul funcționarului public, însă acest articol prevede sancțiunile disciplinare și ca

sancțiune disciplinară este prevăzută suspendarea dreptului de a fi promovat în

funcție în decursul a doi ani pentru comiterea abaterii disciplinare, însă Alexandru

Zaharia nu a comis abateri disciplinare.

Examinând admisibilitatea cererii de recurs, Completul specializat pentru

5

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează următoarele.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod

intră în vigoare la 01 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni de

acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până

la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

Prin urmare, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție va aprecia condițiile de admisibilitate a recursului în

conformitate cu prevederile art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, adică conform

reglementărilor anterioare intrării în vigoare a Codului administrativ.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) din Codul administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 zile de la notificarea deciziei instanței de

apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite

neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Decizia instanței de apel a fost notificată recurentului la data de 29 octombrie

2019, respectiv, recursul depus de către Alexandru Zaharia, reprezentat de către

avocatul Gheorghe Josu, la data de 14 noiembrie 2019, este în termen.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei de contencios

administrativ, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

6

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul

în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din

oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4).

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul depus de către Alexandru Zaharia,

reprezentat de către avocatul Gheorghe Josu, nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat asupra deciziilor instanțelor de apel are caracter

nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de drept

material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar

nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura admisibilității

constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele

prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să

fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere,

7

la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri

(cauza Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul depus de

către Alexandru Zaharia, reprezentat de către avocatul Gheorghe Josu, asemenea

aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, Completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

declara recursul depus de către Alexandru Zaharia, reprezentat de către avocatul

Gheorghe Josu, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 193, 195, 230 și 258 alin. (3) din Codul administrativ

și art. 270 din Codul de procedură civilă, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de către Alexandru Zaharia, reprezentat de către avocatul

Gheorghe Josu, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Mariana Pitic

8