2r-640/19 — încasarea restanței la plățile salariale, penalității, dobânzii de întârziere, repararea prejudiciului moral

2r-640/19 — încasarea restanței la plățile salariale, penalității, dobânzii de întârziere, repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 2r-640/19

Prima instanță - (Judecătoria Strășeni, sediul Călărași) E. Bolocan

Instanța de apel - (Curtea de Apel Chișinău) I. Muruianu, N. Simciuc, N. Budăi

D E C I Z I E

6 noiembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Svetlana Filincova

Dumitru Mardari

examinând recursul declarat de Primăria satului Pitușca, raionul Călărași,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată înaintată de

Gheorghe Zaharia împotriva Primăriei satului Pitușca, raionul Călărași, Consiliului

local Pitușca, raionul Călărași și ÎM „Gospodăria Comunală Pitușca”, intervenient

accesoriu Inspectoratul Teritorial al Muncii Călărași al Inspectoratului de Stat al

Muncii, cu privire la încasarea restanței la plățile salariale, penalității, dobânzii

legale de întârziere, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de

judecată,

împotriva încheierii din 5 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin

care s-a respins cererea Primăriei satului Pitușca, raionul Călărași cu privire la

repunerea în termenul legal de declarare a apelului și s-a restituit ca fiind depusă

înafara termenului legal cererea de apel depusă de Primăria satului Pitușca, raionul

Călărași,

c o n s t a t ă:

La 11 ianuarie 2018, Gheorghe Zaharia a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Primăriei satului Pitușca, raionul Călărași cu privire la încasarea

restanței la plățile salariale, penalității, dobânzii legale de întârziere, repararea

prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 12 iulie 2018 a Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași, s-a

respins cererea de chemare în judecată înaintată de Gheorghe Zaharia, ca fiind

neîntemeiată.

Prin decizia din 6 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis apelul

declarat de Gheorghe Zaharia și s-a casat hotărârea din 12 iulie 2018 a Judecătoriei

Strășeni, sediul Călărași, cu trimiterea cauzei la rejudecare în Judecătoria Strășeni,

sediul Călărași, în alt complet de judecată.

Prin încheierea protocolară din 5 februarie 2019 a Judecătoriei Strășeni, sediul

Călărași, s-a atras în proces Inspectoratul Teritorial al Muncii Călărași al

Inspectoratului de Stat al Muncii în calitate de intervenient accesoriu și Consiliul

local Pitușca, raionul Călărași și ÎM „Gospodăria Comunală Pitușca” în calitate de

co-pârâți.

1

Prin hotărârea din 7 mai 2019 a Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași, s-a

admis parțial acțiunea înaintată de Gheorghe Zaharia.

S-a încasat din contul Primăriei satului Pitușca, raionul Călărași în beneficiul

lui Gheorghe Zaharia suma de 23 473,94 de lei cu titlu de restanță la plățile

salariale, suma de 19 506,84 de lei cu titlu de penalitate, suma de 3 000 lei cu titlu

de prejudiciu moral și suma de 5 000 lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică,

iar în total suma de 50 980,78 de lei, în rest pretențiile s-au respins ca neîntemeiate.

În partea încasării unui salariu mediu în mărime de 3 000 lei, hotărârea este

executorie imediat, în temeiul art. 256 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură

civilă.

La 12 iunie 2019, Primăria satului Pitușca, raionul Călărași a declarat apel

nemotivat împotriva hotărârii din 7 mai 2019 a Judecătoriei Strășeni, sediul

Călărași, solicitând admiterea cererii de apel, casarea hotărârii, emiterea unei noi

hotărâri prin care acțiunea înaintată de Gheorghe Zaharia să fie respinsă și scutirea

de la plata taxei de stat la declararea apelului.

În cadrul ședinței de judecată a instanței de apel din 5 septembrie 2019,

reprezentantul apelantei Primăria satului Pitușca, raionul Călărași, a formulat

cerere prin care a solicitat repunerea în termenul legal de declarare a apelului.

Prin încheierea din 5 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins

cererea Primăriei satului Pitușca, raionul Călărași cu privire la repunerea în

termenul legal de declarare a apelului.

S-a restituit ca fiind depusă înafara termenului legal cererea de apel depusă de

Primăria satului Pitușca, raionul Călărași.

La 20 septembrie 2019, Primăria satului Pitușca, raionul Călărași a declarat

recurs împotriva încheierii din 5 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând casarea încheierii și remiterea cauzei la rejudecare.

În motivarea recursului, a exprimat dezacordul cu încheierea contestată,

invocând că instanța nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată și a aplicat o lege

care nu trebuia să fie aplicată.

Consideră că încheierea din 5 septembrie 2019 a dus la soluționarea greșită a

cauzei iar erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale Primăriei satului Pitușca, raionul Călărași.

În sensul dat, a indicat că prima instanță a examinat cauza sub aspect

unilateral, subiectiv, cu încălcarea principilor fundamentale ale dreptului procesual

civil, principiilor contradictorialității și egalității părților în drepturi procesuale,

precum și egalității în fața legii și a justiției.

A menționat că pentru ședința din 7 mai 2019, când a fost pronunțat

dispozitivul hotărârii, reprezentantul primăriei nu a fost citat legal, hotărârea fiind

trimisă prin scrisoare de însoțire la 13 mai 2019, astfel, data începerii curgerii

termenului fiind de la această dată.

Consideră că, astfel, apelul nemotivat a fost depus în termen, de la data

înștiințării părților.

A invocat că Primăria satului Pitușca, raionul Călărași nu a fost legal citată

despre data, ora și locul ședinței de judecată în prima instanță.

În conformitate cu art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de

declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea

încheierii.

2

Colegiul reține că cererea de recurs împotriva încheierii din 5 septembrie

2019 a Curții de Apel Chișinău a fost depusă la 20 septembrie 2019, în termenul

prevăzut de art. 425 din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă, recursul

împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3

judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului

și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

În conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de

recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă

recursul și să mențină încheierea.

Examinând recursul declarat, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră neîntemeiat și care urmează

a fi respins, cu menținerea încheierii contestate, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 362 alin. (1) și (3) din Codul de procedură civilă,

termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării

dispozitivului hotărârii, dacă legea nu prevede altfel.

Repunerea în termen de apel se face de către instanța de apel în cazurile și în

ordinea prevăzute de art. 116.

Conform art. 116 alin. (1) - (4) din Codul de procedură civilă, persoanele

care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de

procedură pot fi repuse în termen de către instanță.

Cererea de repunere în termen se depune la instanța judecătorească care

efectuează actul de procedură și se examinează în ședință de judecată.

Participanților la proces li se comunică locul, data și ora ședinței. Neprezentarea

lor însă nu împiedică soluționarea repunerii în termen.

La cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc

imposibilitatea îndeplinirii actului. Totodată, trebuie efectuat actul de procedură

care nu a fost îndeplinit în termen (să fie depusă cererea, să fie prezentate

documentele respective etc.).

Repunerea în termen nu poate fi dispusă decât în cazul în care partea și-a

exercitat dreptul la acțiune înainte de împlinirea termenului de 30 de zile, calculat

din ziua în care a cunoscut sau trebuia să cunoască încetarea motivelor care

justifică depășirea termenului de procedură.

Art. 369 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă, statuează că, instanța

de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelul a fost depus în afara

termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanța de apel a

refuzat să efectueze repunerea în termen.

La caz, din materialele dosarului se constată că, la 7 mai 2019 a fost pronunțat

dispozitivul hotărârii Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași, prin care cererea de

chemare în judecată înaintată de Gheorghe Zaharia s-a admis parțial. (vol. I, f.d.

245)

La pronunțarea dispozitivului, reprezentantul pârâtului Primăria satului

Pitușca, raionul Călărași, nu a fost prezent.

Copia dispozitivului hotărârii a fost expediată participanților la proces la 13

mai 2019 (vol. I, f.d. 246), fiind publicată pe pagina web a instanței de judecată la

data de 8 mai 2019.

3

La 12 iunie 2019, Primăria satului Pitușca, raionul Călărași a declarat apel

nemotivat împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând totodată și repunerea în

termen a apelului.

Iar, prin încheierea din 5 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a

respins cererea cu privire la repunerea în termenul legal de declarare a apelului și

s-a restituit ca fiind depusă înafara termenului legal cererea de apel depusă de

Primăria satului Pitușca, raionul Călărași.

În argumentarea soluției, instanța de apel a invocat prevederile art. 116 alin.

(3) din Codul de procedură civilă, menționând că apelantul nu a prezentat probe ce

dovedesc imposibilitatea înaintării în termen a cererii de apel. Iar, împrejurările

invocate în susținerea poziției referitor la repunerea în termenul de atac al hotărârii

judecătorești, sunt neîntemeiate și declarative, deoarece nu dovedesc

imposibilitatea depunerii cererii de apel în termen.

La fel, instanța de apel și-a întemeiat concluzia în baza prevederilor art. 102

alin. (41) din Codul de procedură civilă, în conformitate cu care participanții la

proces înștiințați în mod legal o dată nu pot invoca necitarea lor pentru efectuarea

actelor de procedură la o dată ulterioară.

Astfel a reținut că potrivit încheierii din 21 decembrie 2018 a Judecătoriei

Strășeni, sediul Călărași (după restituirea cauzei spre rejudecare în prima instanță),

s-a stabilit data ședinței de pregătire a cauzei pentru dezbateri judiciare pentru 5

februarie 2019 (vol. I, f.d. 210).

Potrivit avizului de recepție cu nr. DS4404065082AS, Primăria satului

Pitușca, raionul Călărași a recepționat citația instanței de fond pentru ședința de

judecată din 5 februarie 2019 la data de 28 ianuarie 2019 (vol. I, f.d. 211, 214).

Conform procesului-verbal al ședinței de judecată, reprezentantul Primăriei

satului Pitușca raionul Călărași, primarul Ionela Lozovan, a fost prezent la

ședințele de judecată din 5 februarie 2019, 19 martie 2019 și 28 martie 2019,

neprezentându-se la ședințele de judecată din 24 aprilie 2019, 26 aprilie 2019 și din

7 mai 2019 (vol. I, f.d. 220, 230-233; 241-244).

Așadar, se reține, că împrejurările descrise demonstrează că Primăria satului

Pitușca, raionul Călărași, a cunoscut cu certitudine despre litigiul intentat împotriva

sa, însă nu a verificat derularea cauzei aflate pe rol.

Luând în considerare cele expuse, Colegiul consideră că instanța de apel

justificat a concluzionat asupra netemeiniciei cererii de repunere în termenul de

declarare a apelului.

Respectiv, Colegiul apreciază concluzia instanței de apel privind restituirea

apelului ca fiind întemeiată și bazată pe aprecierea justă a circumstanțelor de fapt și

aplicarea corectă a normelor de drept procedural, în condițiile în care apelantul a

omis termenul de declarare a apelului și nu a prezentat careva probe ce ar justifica

repunerea acestuia în termen.

În sensul dat, se va remarca că recurentul a cunoscut despre acțiunea intentată

în instanța de judecată de intimat, astfel urma să întreprindă măsurile necesare de a

proteja drepturile sale de acces la instanță, după cum sugerează și jurisprudența

CEDO (Popov versus Moldova (nr.2) din 2 decembrie 2005; Melnic versus

Moldova din 14 noiembrie 2006, Ponomaryov versus Ucraina din 3 aprilie 2008,

Van Harn versus Germany din 11 septembrie 2007), și de a contesta în termenul

legal hotărârea primei instanțe.

4

Din aceste considerente, nu poate fi reținut argumentul recursului precum că,

începerea curgerii termenului de declarare a apelului începe de la 13 mai 2019,

data când a fost expediată copia dispozitivului hotărârii judecătorești.

Or, apelantul prin lege a fost obligat să respecte termenul legal de contestare a

hotărârii cu apel în 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii, potrivit

art. 362 alin. (1) Codul de procedură civilă, și urma să declare apel în termen limită

de până la 6 iunie 2019 inclusiv.

Astfel, Colegiul conchide că instanța de apel corect a apreciat începutul

curgerii termenului de atac cu apel și corect a restituit cererea de apel apelantului

or, aceasta nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond nu a depus cererea de

apel în termenul legal de atac, precum și motive întemeiate privind repunerea în

termen a apelului nu s-au constatat.

Este evident că, contrar celor menționate, apelantul nu a dat dovadă de

promptitudine în vederea exercitării căii de atac în termen.

În acest context, instanța de recurs apreciază critic argumentele invocate în

cererea de recurs, deoarece acestea poartă un caracter declarativ, nu constituie

temei de admitere a recursului și nu indică la ilegalitatea încheierii atacate.

Instanța de recurs reține că, în conformitate cu art. 56 alin. (3) și 61 alin. (1)

din Codul de procedură civilă, participanții la proces sunt obligați să se folosească

cu bună-credință de drepturile lor procedurale. Instanța judecătorească pune capăt

oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se urmărește tergiversarea

procesului sau inducerea sa în eroare.

Folosirea cu buna-credință a drepturilor procedurale, prezumă că partea este

obligată la interval rezonabil de timp să manifeste diligență și să se intereseze

despre dosarul care se află pe rolul instanței și să respecte termenele prevăzute de

lege.

Articolele 113 alin. (1) și 10 alin. (1) din Codul de procedură civilă

coroborate expres prevăd că dreptul de a efectua actul de procedură încetează o

dată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanța judecătorească

(judecător).

Sancțiunile procedurale sunt urmările nefavorabile, stabilite de normele de

drept procedural civil, care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în

caz de neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură,

precum și în caz de exercitare abuzivă a unui drept procedural.

Instanța de recurs notează că Curtea de Apel Chișinău corect a restituit apelul

Primăriei satului Pitușca, raionul Călărași, deoarece apelantul a omis termenul

legal de contestare a hotărârii judecătorești, iar motive întemeiate privind

repunerea în termen a apelului nu s-au constatat.

În această privință, Colegiul, de asemenea, menționează că prin prisma

jurisprudenței CtEDO (cauzele Melnic vs Republica Moldova din 14 noiembrie

2006 și Ceachir vs Republica Moldova din 15 ianuarie 2008), neprezentarea de

către instanța de judecată a motivelor pentru repunerea apelului în termen sau

repunerea neîntemeiată în termenul de apel reprezintă o încălcare a dreptului

intimatului la un proces echitabil garantat de art. 6 din CEDO.

Astfel, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție a concluzionat de a respinge recursul declarat de Primăria

satului Pitușca, raionul Călărași de a menține încheierea din 5 septembrie 2019 a

Curții de Apel Chișinău.

5

În conformitate cu art. 427 lit. a) și art. 428 din Codul de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de Primăria satului Pitușca, raionul Călărași.

Se menține încheierea din 5 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, în

cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată înaintată de Gheorghe

Zaharia împotriva Primăriei satului Pitușca, raionul Călărași, Consiliului local

Pitușca, raionul Călărași și ÎM „Gospodăria Comunală Pitușca”, intervenient

accesoriu Inspectoratul Teritorial al Muncii Călărași al Inspectoratului de Stat al

Muncii, cu privire la încasarea restanței la plățile salariale, penalității, dobânzii

legale de întârziere, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de

judecată.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Svetlana Filincova

Dumitru Mardari

6