3ra-593/17 — constatarea ilegalitatii refuzului privind reincadrarea in serviciu, restabilirea in functie

3ra-593/17 — constatarea ilegalitatii refuzului privind reincadrarea in serviciu, restabilirea in functie (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr. 3ra-593/17

Prima instanță: Judecătoria Cantemir (jud. T. Berdilă)

Instanța de apel: Curtea de Apel Cahul (jud. V. Movilă, N. Veleva, E. Dvurecenschii)

DECIZIE

07 iunie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru

Judecători Mariana Pitic

Dumitru Mardari

Nicolae Craiu

Oleg Sternioală

examinând recursul declarat de Alexandru Zaharia,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Alexandru

Zaharia împotriva Consiliului sătesc Lărguța, rl Cantemir cu privire la contestarea

actelor administrative, încasarea prejudiciului material, moral și a cheltuielilor de

judecată,

împotriva deciziei din 25 ianuarie 2017 a Curții de Apel Cahul,

c o n s t a t ă:

La 02 octombrie 2015, Alexandru Zaharia a depus cerere de chemare

împotriva Consiliul sătesc Lărguța, rl Cantemir solicitând recunoașterea ca fiind

ilegal refuzul Consiliului sătesc Lărguța, rl Cantemir privind reîncadrarea sa în

funcția de secretar al Consiliului local și al Primăriei sat. Lărguța, recunoașterea nulă

a deciziei Consiliului sătesc Lărguța nr.02/10 din 30 iulie 2015 „Cu privire la cererea

dlui Zaharia Alexandru” privind reîncadrarea în funcția de secretar al Consiliului

local și al Primăriei sat. Lărguța, încasarea prejudiciului material în mărime de 10624

lei, calculat până la data de 30 septembrie 2015, a prejudiciului moral în sumă de

15000 lei și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a invocat că în baza deciziei Consiliului sătesc Lărguța

nr. 01 din 25 iunie 1999 a fost numit în funcția de secretar al Consiliului local și al

Primăriei sat. Lărguța și a deținut această funcție până la 01 iunie 2011. La data

respectivă a fost suspendat din funcție în legătură cu alegerea sa ca primar al satului

Lărguța, funcție deținută până la 08 iulie 2015, când a expirat mandatul de primar.

Menționează că, la 07 iulie 2015 s-a adresat pârâtului cu cerere, prin care a

solicitat reîncadrarea sa în funcția de secretar al Consiliului local și al Primăriei sat.

Lărguța, deoarece a fost suspendat din funcția respectivă în temeiul art. 52 lit.a) al

1

Legii cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public nr. 158 din 04 iulie

2008.

Afirmă că, prin decizia nr. nr.02/10 din 30 iulie 2015 a Consiliului sătesc

Lărguța „Cu privire la cererea dlui Zaharia Alexandru” i s-a refuzat reîncadrarea sa

în funcția solicitată. Nefiind de acord cu decizia respectivă, la 07 august 2015 a

adresat o cerere către pârât, prin care a solicitat anularea deciziei nr. nr.02/10 din 30

iulie 2015. Prin decizia nr. 03/14 din 18 septembrie 2015, ce i-a fost adusă la

cunoștință la 23 septembrie 2015, în lipsa unor temeiuri juridici, i-a fost respinsă

cererea sa.

Susține că, prin deciziile adoptate, pârâtul i-a încălcat dreptul de a fi reîncadrat

în funcția deținută anterior și pârâtul nu este în drept de a-i stabili vinovăția în

comiterea unor infracțiuni, prin ce au fost încălcate prevederile art. 55 alin.(1), (21)

al Legii cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public nr. 158 din 04

iulie 2008. Prin acțiunile pârâtului, i-a fost cauzat prejudiciu material prin

neachitarea salariului și altor plăți în sumă de 10624 lei pentru perioada 07 iulie 2015

până la adresarea cu cererea de chemare în judecată, rezultând din salariul de funcție

de 3840 lei și prejudiciul moral în sumă de 15000 lei.

La 16 februarie 2016, Alexandru Zaharia a depus cerere de concretizare a

pretențiilor, solicitând recunoașterea ca fiind ilegal refuzul Consiliului sătesc

Lărguța, rl Cantemir privind reîncadrarea în funcția de secretar al Consiliului sătesc

și al Primăriei sat. Lărguța, recunoașterea nulității deciziei Consiliului sătesc Lărguța

nr.02/10 din 30 iulie 2015 „Cu privire la cererea dlui Zaharia Alexandru” referitor

la reîncadarea în funcția de secretar al Consiliului local și al Primăriei sat. Lărguța,

repunerea în funcția de secretar al Consiliului sătesc Lărguța și al Primăriei sat.

Lărguța începând cu data de 07 iulie 2015, încasarea salariului și adaosurile

suplimentare pentru absența forțată de la serviciu începând cu 07 iulie 2015 până la

data repunerii în funcție, încasarea prejudiciului moral în mărime de 40000 lei și

compensarea cheltuielilor de judecată suportate pentru asistență juridică.

Prin încheierea din 25 februarie 2016 a Judecătorie Cantemir, Nina Dima a

fost atrasă în proces în calitate de intervenient accesoriu de partea pîrîtului, deoarece

de moment exercita atribuțiile secretarului Consiliului local Lărguța și al Primăriei

sat. Lărguța, rl Cantemir.

Prin hotărârea din 10 august 2016 a Judecătoriei Cantemir s-a respins cererea

de chemare în judecată depusă de Alexandru Zaharia împotriva Consiliului sătesc

Lărguța, rl Cantemir cu privire la contestarea actelor administrative, încasarea

prejudiciilor; s-a încasat de la Alexandru Zaharia în beneficiul Consiliului sătesc

Lărguța, rl Cantemir cheltuielile de judecată în sumă de 5000 lei.

Prin decizia din 25 ianuarie 2017 a Curții de Apel Cahul s-a admis apelul

depus de Alexandru Zaharia și s-a casat integral hotărârea din 10 august 2016 a

Judecătoriei Cantemir și s-a pronunțat o nouă hotărâre prin care s-a respins cererea

de chemare în judecată depusă de Alexandru Zaharia împotriva Consiliului sătesc

Lărguța, rl Cantemir cu privire constatarea ilegalității refuzului de reîncadrare în

serviciu, anularea deciziei de respingere a cererii de reîncadrare, restabilirea în

funcție și repararea prejudiciului material și moral.

La 03 aprilie 2017, conform sigiliului oficiului poștal (f.d.149), Alexandru

2

Zaharia a declarat recurs împotriva deciziei din 25 ianuarie 2017 a Curții de Apel

Cahul, solicitând casarea acesteia, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a cererii

de chemare în judecată.

În susținerea recursului s-a invocat că instanța de apel eronat a aplicat unele

norme ale legii materiale ce guvernează regulile de suspendare a raporturilor de

muncă, precum și a omis să aplice normele de drept material aplicabile litigiului.

Consideră recurentul că, în contextul art.51 alin.(1),(2), 52 lit. a) ale Legii cu

privire la funcția publică și statutul funcționarului public nr.158 din 04 iulie 2008,

care prevăd ce presupune suspendarea raporturilor de serviciu și cazurile de

suspendare a acestora, era în drept să solicite reîncadrarea în funcția publică

exercitată până a fi ales în funcția de primar, deoarece prin hotărârea din 10 mai

2011 a Judecătoriei Cantemir a fost restabilit în funcția de secretar al Consiliului

local Lărguța, rl Cantemir, începând cu 17 octombrie 2010. Respectiv, perioada de

suspendare din funcția de secretar deținută anterior, a durat pe perioada exercitării

mandatului de primar 01 iunie 2011-08 iulie 2015.

Precizează că, în rezultatul examinării cererii de reîncadrare în serviciu,

Consiliului sătesc Lărguța prin decizia nr.02/10 din 30 iulie 2015 nu a dispus

restabilirea sa în funcție, dar a dispus: „1. Se ia act de cererea cet. Zaharia Alexandru

privind reîncadrarea în funcția publică exercitată înainte de a fi ales primar conform

prevederilor deciziei Consiliului sătesc Lărguța nr.02/14 din 15 iunie 2012. 2.

Cererea de reîncadrare a cet. Zaharia Alexandru se respinge de către Consiliului

sătesc Lărguța până la hotărârea definitivă a instanței de judecată, dat fiind faptul că

la moment cet. Zaharia Alexandru se află în proces de judecată în calitate de bănuit

și învinuit de săvârșirea unei infracțiuni prevăzute de art.324 alin.(3) lit. a),b) Cod

penal”, ceea ce contravine prevederilor art.55 al Legii nr 158 din 04 iulie 2008,

normă invocată și de instanța de apel.

Opinează că, instanța de apel atestă obligația angajatorului de a reîncadra

funcționarul public în funcția anterior deținută, însă menționează suplimentar că este

necesar respectarea condiției ce ține de încetarea motivelor ce au provocat

suspendarea raporturilor de serviciu, fără a menționa care lege prevede această

condiție. În acest sens instanța de apel indică că, prin sentința din 29 decembrie 2015

a Judecătoriei Buiucani mun.Chișinău a fost condamnat în baza art.326 alin.(3) lit.a)

Cod penal și că la moment sentința nu este definitivă. Totodată instanța de apel

recunoaște faptul că prin decizia din 30 iulie 2015, Consiliul sătesc Lărguța a

suspendat în continuare raporturile de serviciu pe un alt temei. Însă, instanța de apel

nu menționează că pârâtul în decizia sa nu indică despre faptul suspendării din

funcție, dar îi respinge cererea de reîncadrare.

Susține că, instanța de apel nu ia în considerare că în cazul dat suspendarea

din funcție putea fi efectuată conform prevederilor art.200 Cod de procedură penală

și numai în cazul când activa, la demersul procurorului care conduce sau după caz

efectuează nemijlocit urmărirea penală, iar hotărârea administrației instituției de

suspendare din funcție poate fi atacată la judecătorul de instrucție.

Referitor la argumentul instanței de apel precum că suspendarea contractului

individual de muncă prin sine nu aduce careva atingeri dreptului la muncă pretins a

fi încălcat, indică recurentul că, prin neîncadrarea în funcție se încalcă dreptul său la

3

muncă, la achitarea salariului cauzându-i prejudiciu material și moral.

Consideră că instanța de apel neîntemeiat a respins pretențiile sale privind

împuternicirile reprezentanților Consiliului sătesc Lărguța și faptul că la judecarea

pricinii în fond a participat un avocat, a cărui fiică este angajată a judecătoriei Cahul

cu sediul în Cantemir în calitate de asistent al judecătorului care a examinat cauza în

fond.

În conformitate cu art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Decizia Curții de Apel Cahul a fost adoptată la 25 ianuarie 2017, iar

Alexandru Zaharia a declarat recurs la 03 aprilie 2017, conform sigiliului oficiului

poștal( f.d.149).

Materialele pricinii atestă că decizia contestată a fost expediată părților la 06

februarie 2017 (f.d.143), însă date despre recepționarea acesteia lipsesc.

Din textul recursului se distinge că recurentul a recepționat recursul la 09

februarie 2017.

Astfel, instanța de recurs consideră că recursul declarat la 03 aprilie 2017,

conform sigiliului oficiului poștal (f.d.149) de către Alexandru Zaharia împotriva

deciziei din 25 ianuarie 2017 a Curții de Apel Cahul, este în termen.

În conformitate cu art. 441 Cod de procedură civilă, în cazul în care recursul

este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului.

Prin încheierea din 24 mai 2017 a Curții Supreme de Justiție completul din 3

judecători a considerat recursul admisibil și a decis examinarea acestuia în fond de

un complet din 5 judecători.

În conformitate cu art. 442 alin. (1) Cod de procedură civilă, judecând recursul

declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în

recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărîrii atacate, fără

a administra noi dovezi.

În conformitate cu art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se examinează

fără înștiințarea participanților la proces.

Verificând legalitatea actului de dispoziție contestat, prin prisma argumentelor

invocate și a materialelor din dosar, coroborat cu normele de drept material și

procedural aplicabile la soluționarea speței date, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție va admite recursul

declarat de Alexandru Zaharia și va casa decizia instanței de apel, cu restituirea

pricinii la rejudecare, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) Cod de procedură civilă, instanța,

după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia

instanței de apel și să trimită pricina spre rejudecare în instanța de apel în toate

cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

În conformitate cu art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, săvârșirea altor

încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar

în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită

a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de

către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au

dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

4

În conformitate cu art. 118 alin. (3) Cod de procedură civilă, circumstanțele

care au importanță pentru soluționarea justă a pricinii sunt determinate definitiv de

instanța judecătorească pornind de la pretențiile și obiecțiile părților și ale altor

participanți la proces, precum și de la normele de drept material și procedural ce

urmează a fi aplicate.

În conformitate cu art. 130 alin. (3), (4) Cod de procedură civilă, fiecare probă

se apreciază de instanță privitor la pertinența, admisibilitatea, veridicitatea ei, iar

toate probele în ansamblu, privitor la legătura lor reciprocă și suficiența pentru

soluționarea pricinii. Ca rezultat al aprecierii probelor, instanța judecătorească este

obligată să reflecte în hotărâre motivele concluziilor sale privind admiterea unor

probe și respingerea altor probe, precum și argumentarea preferinței unor probe față

de altele.

În conformitate cu art. 239 Cod de procedură civilă, hotărârea judecătorească

trebuie să fie legală și întemeiată. Instanța își întemeiază hotărârea numai pe

circumstanțele constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în ședința de

judecată.

În conformitate cu art. 240 alin. (3) Cod de procedură civilă, instanța

judecătorească adoptă hotărîrea în limitele pretențiilor înaintate de reclamant.

În conformitate cu art. 241 alin.(5), (6) Cod de procedură civilă, în motivare se

indică: circumstanțele pricinii, constatate de instanță, probele pe care se întemeiază

concluziile ei privitoare la aceste circumstanțe, argumentele invocate de instanță la

respingerea unor probe, legile de care s-a călăuzit instanța. Dispozitivul cuprinde

concluzia instanței judecătorești privind admiterea sau respingerea integrală sau

parțială a acțiunii, repartizarea cheltuielilor de judecată, calea și termenul de atac al

hotărârii.

În conformitate cu art. 373 alin. (1)-(2) Cod de procedură civilă, instanța de

apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate,

legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea

circumstanțelor de fapt și aplicarea legii în primă instanță. În limitele apelului,

instanța de apel verifică circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărârea

primei instanțe, precum și cele care nu au fost stabilite, dar care au importanță pentru

soluționarea pricinii, apreciază probele din dosar și cele prezentate suplimentar în

instanță de apel de către participanții la proces.

Din materialele pricinii rezultă că prin decizia nr. 01 din 25 iunie 1999 a

Consiliului sătesc Lărguța, Alexandru Zaharia a fost numit în funcția de secretar al

Consiliului local și al Primăriei sat. Lărguța (f.d.8).

Concomitent Colegiul reține că din procesul-verbal al ședinței Consiliului

sătesc Lărguța, rl Cantemir, nr. 02 din 26 iunie 2003, rezultă că Nina Dima a fost

numită în funcția de secretar al Consiliului sătesc Lărguța, în baza concursului

(f.d.37).

Înscrierile efectuate în carnetul de muncă denotă că Alexandru Zaharia în

perioada 06 iunie 2003-15 iunie 2007 a deținut funcția de Primar al satului Lărguța,

fiind eliberat în legătură cu expirarea mandatului de primar (f.d.33). În perioada 15

iunie 2007-16 aprilie 2009, la fel, a deținut funcția de Primar al satului Lărguța, fiind

eliberat din funcție în legătură cu încetarea contractului individual de muncă,

5

conform art. 82 lit. e) Codul muncii (f.d.34). La 17 octombrie 2010, Alexandru

Zaharia a fost reîncadrat în funcția de secretar al Primăriei satului Lărguța și secretar

al Consiliului sătesc Lărguța (f.d.34). În perioada 01 iunie 2011-08 iulie 2015

Alexandru Zaharia a deținut funcția de primar al satului Lărguța, fiind eliberat la 08

iulie 2015 din motivul expirării mandatului, ceea ce se confirmă prin înscrierea

efectuată în carnetul de muncă (f.d.34-35).

Totodată, Colegiul notează că prin decizia nr. 02/14 din 15 iunie 2012 a

Consiliului sătesc Lărguța „Cu privire la numirea dnei Dima Nina în funcție de

secretar al Consiliului local și al sat. Lărguța”, în conformitate cu art. 14 alin.(1), (3),

art. 22 alin.(1) al Legii privind administrația publică locală nr. 436 din 28 decembrie

2006, s-a decis de a se lua act de hotărârea Judecătoriei Leova nr. 3CA-4072011

privind alegerea lui Alexandru Zaharia în funcția de primar al satului Lărguța, cu

validarea mandatului respectiv (pct.2); s-a abrogat decizia Consiliului sătesc Lărguța

nr. 01/02 din 26 iunie 2003 privind numirea în funcția de secretar al consiliului sătesc

și al sat. Lărguța, dna Nina Dima (pct.3); s-a numit în funcția de secretar al

consiliului sătesc și al sat. Lărguța, Nina Dima pe perioada executării mandatului de

primar al dlui Alexandru Zaharia (pct.4) (f.d.38).

Conform cererii depuse la 07 iulie 2015 în adresa Consiliului sătesc Lărguța,

Alexandru Zaharia a solicitat reîncadrarea sa în funcția deținută anterior de a fi ales

în funcția de primar, invocând ca temei prevederile art. 52 lit. a) al Legii cu privire

la funcția publică și statutul funcționarului public nr.158 din 04 iulie 2008 (f.d.4).

Prin decizia nr. 02/10 din 30 iulie 2015 a Consiliului sătesc Lărguța „Cu privire

la cererea dlui Zaharia Alexandru”, conform art. 14 alin.(3), 22 alin.(1) al Legii

privind administrația publică locală nr. 436 din 28 decembrie 2006, s-a decis de a se

lua act de cererea lui Alexandru Zaharia privind reîncadrarea în funcția publică

exercitată anterior de a fi ales primar conform deciziei Consiliului sătesc Lărguța nr.

2/14 din 15 iunie 2012 și a fost respinsă cererea de reîncadrare până la o hotărâre

definitivă a instanței de judecată, deoarece în privința lui Alexandru Zaharia era

intentată o cauză penală privind comiterea infracțiunii prevăzute de art. 324 alin.(3)

lit.a), b) Cod penal (f.d.5).

Conform art. 2 al Legii contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie

2000, actul administrativ reprezintă manifestarea juridică unilaterală de voință, cu

caracter normativ sau individual, din partea unei autorități publice în vederea

organizării executării sau executării în concret a legii. Actului administrativ, în

sensul prezentei legi, este asimilat contractul administrativ, precum și nesoluționarea

în termenul legal a unei cereri.

Conform art. 3 al Legii contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie

2000, obiect al acțiunii în contenciosul administrativ îl constituie actele

administrative, cu caracter normativ și individual, prin care este vătămat un drept

recunoscut de lege al unei persoane, inclusiv al unui terț, emise de: a) autoritățile

publice și autoritățile asimilate acestora în sensul prezentei legi; b) subdiviziunile

autorităților publice; c) funcționarii din structurile specificate la lit. a) și b). Obiect

al acțiunii în contenciosul administrativ poate fi și nesoluționarea în termenul legal

a unei cereri referitoare la un drept recunoscut de lege.

6

Conform art. 14 alin.(1) al Legii contenciosului administrativ nr. 793 din 10

februarie 2000, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut

de lege, printr-un act administrativ va solicita, printr-o cerere prealabilă, autorității

publice emitente, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea,

în tot sau în parte, a acestuia, în cazul în care legea nu dispune altfel.

Astfel, la 10 august 2015 Alexandru Zaharia a depus o cerere prealabilă la

Consiliul sătesc Lărguța, prin care a solicitat anularea deciziei nr. 02/10 din 30 iulie

2015 a Consiliului sătesc Lărguța „Cu privire la cererea dlui Zaharia Alexandru” și

adoptarea unei noi decizii conform legislației în vigoare (f.d.6).

Prin decizia nr. 03/14 din 18 septembrie 2015 a Consiliului sătesc Lărguța „Cu

privire la cererea cet. Zaharia Alexandru”, conform art. 14 alin.(2), 22 alin.(1) al

Legii privind administrația publică locală nr. 436 din 28 decembrie 2006, s-a decis

de a se lua act de cererea lui Alexandru Zaharia privind abrogarea deciziei nr. 02/10

din 30 iulie 2015 de reîncadrarea sa în funcția publică exercitată anterior de a fi ales

în funcția de primar și s-a menținut în vigoare prevederile deciziei respective (f.d.7).

Conform art. 16 alin.(1) al Legii contenciosului administrativ nr. 793 din 10

februarie 2000, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut

de lege, printr-un act administrativ și nu este mulțumită de răspunsul primit la

cererea prealabilă sau nu a primit nici un răspuns în termenul prevăzut de lege, este

în drept să sesizeze instanța de contencios administrativ competentă pentru anularea,

în tot sau în parte, a actului respectiv și repararea pagubei cauzate.

În contextul prevederilor enunțate, Alexandru Zaharia s-a adresat în ordinea

contenciosului administrativ cu cerere împotriva Consiliului sătesc Lărguța, rl

Cantemir, cu concretizările ulterioare, prin care a solicitat recunoașterea ca fiind

ilegal refuzul Consiliului sătesc Lărguța, rl Cantemir privind reîncadrarea sa în

funcția de secretar al Consiliului local și al Primăriei sat. Lărguța, recunoașterea

nulității deciziei Consiliului sătesc Lărguța nr.02/10 din 30 iulie 2015 „Cu privire la

cererea dlui Zaharia Alexandru”, reîncadrarea sa în funcția de secretar al Consiliului

local și al Primăriei sat. Lărguța, începând cu 07 iulie 2015, încasarea salariului de

funcție și adaosurile suplimentare prevăzute începând cu 07 iulie 2015 până la

repunerea în funcție, încasarea prejudiciului moral în mărime de 40000 lei și

compensarea cheltuielilor de judecată (f.d.3, 29-30).

Prin hotărârea din 10 august 2016 a Judecătoriei Cantemir s-a respins cererea

de chemare în judecată depusă de Alexandru Zaharia împotriva Consiliului sătesc

Lărguța, rl Cantemir cu privire la contestarea actelor administrative, încasarea

prejudiciilor; s-a încasat de la Alexandru Zaharia în beneficiul Consiliului sătesc

Lărguța, rl Cantemir cheltuielile de judecată în sumă de 5000 lei (f.d.75,83-89).

În motivarea hotărârii sale, instanța de fond a reținut că din înscrierea nr. 8

efectuată în carnetul de muncă, rezultă că Alexandru Zaharia a fost eliberat la 16

aprilie 2009 din funcția de Primar al satului Lărguța în legătură cu încetarea

contractului individual de muncă, conform art. 82 lit. e) Codul muncii, invocând în

acest sens și prevederile art. 62 alin.(1) lit.g) al Legii cu privire la funcția publică și

statutul funcționarului public nr.158 din 04 iulie 2008.

7

Instanța de fond a reținut ca lege specială ce reglementează raporturile de

serviciu în speță - Legea cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public

nr.158 din 04 iulie 2008.

Conform art. 62 alin.(1) lit.g) al Legii cu privire la funcția publică și statutul

funcționarului public nr.158 din 04 iulie 2008, raporturile de serviciu încetează în

circumstanțe ce nu depind de voința părților ca urmare a privării de dreptul de a

ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate, ca pedeapsă de bază sau

ca pedeapsă complementară, în temeiul sentinței judecătorești definitive prin care s-

a dispus această interdicție.

În contextul normei precitate, prima instanța a menționat că prin decizia din

16 octombrie 2008 a Curții de Apel Cahul, fiind o decizie definitivă, Alexandru

Zaharia a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 328

alin.(1) Cod penal și i-a fost aplicată amendă în mărime de 400 unități convenționale,

a fost privat de dreptul de a ocupa anumite funcții în organele administrației publice

locale pe un termen de 2 ani.

Astfel, instanța de fond a reținut că încetarea raporturilor de muncă între

Alexandru Zaharia și Primăria sat. Lărguța s-a produs în temeiul art. 62 alin.(1) lit.g)

al Legii cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public nr.158 din 04

iulie 2008, ca rezultat al privării de dreptul de a ocupa anumite funcții în organele

administrației publice locale.

Prin decizia din 25 ianuarie 2017 a Curții de Apel Cahul s-a admis apelul

depus de Alexandru Zaharia și s-a casat integral hotărârea din 10 august 2016 a

Judecătoriei Cantemir și s-a pronunțat o nouă hotărâre prin care s-a respins cererea

de chemare în judecată depusă de Alexandru Zaharia împotriva Consiliului sătesc

Lărguța, rl Cantemir cu privire constatarea ilegalității refuzului de reîncadrare în

serviciu, anularea deciziei de respingere a cererii de reîncadrare, restabilirea în

funcție și repararea prejudiciului material și moral (f.d.135-140).

În motivarea deciziei sale, instanța de apel a reținut că la momentul adresării

lui Alexandru Zaharia la 07 iulie 2015 cu cerere de reîncadrare în serviciu, o instanță

de jurisdicție penală examina cauza penală intentată în privința lui Alexandru

Zaharia în baza art. 324 alin. (3) lit. a), b) Cod penal, circumstanță indicată de către

Consiliul sătesc Lărguța în decizia din 30 iulie 2015 și astfel ar fi fost justificată

existența temeiului legal de suspendare în continuare a raporturilor de muncă, ce se

încadra în prevederile art. 76 lit.g) Codul muncii. Concomitent a specificat că la 30

iulie 2015 încetase temeiul suspendării raporturilor de serviciu prevăzut de art. 52

lit. a) al Legii cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public nr.158 din

04 iulie 2008, însă exista cel prevăzut de art.76 lit. g) Codul muncii.

Conform art. 52 lit. a) al Legii cu privire la funcția publică și statutul

funcționarului public nr.158 din 04 iulie 2008, raporturile de serviciu se suspendă în

circumstanțe ce nu depind de voința părților și anume în caz de alegere sau numire

într-o funcție de demnitate publică pentru perioada respectivă.

Conform art. 76 lit. g) Codul muncii, contractul individual de muncă se

suspendă în circumstanțe ce nu depind de voința părților în caz de trimitere în

instanța de judecată a dosarului penal privind comiterea de către salariat a unei

8

infracțiuni incompatibile cu munca prestată, până la rămânerea definitivă a hotărârii

judecătorești.

În contextul celor menționate supra, Colegiul relevă că instanța de apel,

rezultând din prevederile art. 373 alin. (1) Cod de procedură civilă, verificând

temeinicia hotărârii contestate, în limitele cererii de apel, ale referințelor și

obiecțiilor înaintate, în ceea ce privește constatarea circumstanțelor de fapt și

aplicarea legii de către prima instanță, contrar prevederilor legale a modificat, din

oficiu, obiectul litigiului, prin ce se impune casarea deciziei instanței de apel, cu

restituirea pricinii la rejudecare.

Or, unele din cerințele reclamantului Alexandru Zaharia formulate inițial în

cererea de chemare în judecată, iar ulterior reiterate în cererea de apel, este

recunoașterea ilegală a refuzului Consiliului sătesc Lărguța, rl Cantemir privind

reîncadrarea sa în funcția de secretar al Consiliului local și al Primăriei sat. Lărguța

și recunoașterea nulă a deciziei Consiliului sătesc Lărguța nr.02/10 din 30 iulie 2015

„Cu privire la cererea dlui Zaharia Alexandru”.

În contextul dat, Colegiul reliefă că din cerințele reclamantului se identifică

expres contestarea refuzului Consiliului sătesc Lărguța, rl Cantemir privind

reîncadrarea sa în funcția de secretar al Consiliului local și al Primăriei sat. Lărguța

și recunoașterea nulă a deciziei Consiliului sătesc Lărguța nr.02/10 din 30 iulie 2015

„Cu privire la cererea dlui Zaharia Alexandru”, dar nicidecum nu se contestă

anumite decizii de suspendare.

Astfel, instanța de apel, examinând litigiul în fond, s-a expus sub aspectul

temeiniciei și legalității suspendării din funcție a lui Alexandru Zaharia, însă a eludat

a se expune asupra legalității refuzului de reîncadrare în funcția deținută anterior

mandatului de primar. Or, instanța de apel urma să se expună asupra legalității

deciziei emise de pârât prin prisma refuzului de încadrare în funcția și temeiurile de

refuz de reîncadrare, circumstanțe ce urmează a fi verificate și luate în considerare

la rejudecarea pricinii.

Colegiul reiterează că reclamantul nu a contestat legalitatea deciziei de

suspendare, însă a contestat legalitatea refuzului pârâtului de reîncadrare în funcție

deținută anterior mandatului de primar.

Colegiul precizează că instanța de apel, cu referire la prevederile art. 53 lit.d)

al Legii cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public nr.158 din 04

iulie 2008, reține că raporturile de serviciu se suspendă de către autoritatea publică,

însă omite un aspect important în acest sens-lipsa deciziei autorității publice locale

de suspendare. Or, prin decizia contestată se respinge cererea lui Alexandru Zaharia

de reîncadrarea în funcție, dar nicidecum nu se dispune suspendarea raporturilor de

serviciu.

Tot aici, este de menționat că în materialele pricinii nu se identifică decizia

Consiliului local Lărguța, rl Cantemir privind suspendarea lui Alexandru Zaharia

din funcția de secretar al Consiliului local și al Primăriei sat Lărguța în legătură cu

alegerea în funcția de primar al satului Lărguța, fiind doar prezentată în acest sens

înscrierea efectuată în carnetul de muncă la 06 iunie 2003, conform căreia se distinge

doar că înscrierea ar fi fost efectuată în temeiul hotărârii Judecătoriei rl Cantemir din

06 iunie 2003 (f.d.33).

9

Or, în contextul prevederilor art.42, 43 al Legii privind administrația publică

locală nr. 123 din 18 martie 2003 (în vigoare la data efectuării înscrierii în carnetul

de muncă-06 iunie 2003), secretarul consiliului local se alege în baza de concurs și

este desemnat în funcție la ședința consiliului local. De altfel, suspendarea din

funcție, la fel, se efectuează la ședința consiliului local, indiferent de temeiul ce a

dus la suspendarea din funcție a secretarului consiliului local.

De asemenea, Colegiul notează că instanța de apel a reținut că la adresarea

cererii reclamantului privind reîncadrarea în funcție la 07 iulie 2015, era în curs de

examinare cauza penală intentată în privința reclamantului Alexandru Zaharia în

baza art. 324 alin.(3) lit. a),b) Cod penal și continuarea suspendării raporturilor de

serviciu s-ar încadra în dispoziția art. 76 lit.g) Codul muncii și pârâtul anume acest

temei l-ar invoca în decizia din 30 iulie 2015.

La acest aspect, Colegiul relevă că în decizia Consiliului sătesc Lărguța

nr.02/10 din 30 iulie 2015 nu se identifică invocarea unei anumite norme din Codul

Muncii ce ar justifica respingerea cererii lui Alexandru Zaharia, pe când pârâtul în

decizia sa s-a axat doar pe prevederile Legii privind administrația publică locală nr.

436 din 28 decembrie 2006 ce țin de competențele de bază ale consiliului local și

examinarea problemelor în ședința consiliului local.

Astfel, Colegiul precizează că pârâtul în decizia contestată nu invocă anumite

prevederi legale, cu atât mai mult din Codul Muncii, ce ar justifica respingerea

cererii de reîncadrare a lui Alexandru Zaharia în funcția deținută anterior exercitării

mandatului de primar.

Or, instanța de apel invocând, din oficiu, temeiul de drept privind legalitatea

suspendării din funcție conform Codului Muncii al Republicii Moldova, a ignorat că

Legea cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public nr.158 din 04

iulie 2008, la fel, prevede temeiuri de suspendare din funcție. Or, Codul Muncii

constituie o normă generală, pe când Legea cu privire la funcția publică și statutul

funcționarului public nr.158 din 04 iulie 2008, este o normă specială.

La caz, Colegiul apreciază ca fiind raționale și argumentele recurentului

precum că instanța de apel nu ia în considerare că suspendarea sa din funcția putea

fi efectuată și în baza altor temeiuri și anume conform art. 200 Cod de procedură

penală, la demersul procurorului.

Colegiul reiterează că instanța de apel contrar normelor de drept procedural

analizează obiectul litigiului ca fiind o decizie de suspendare și se expune în raport

cu normele de drept material ce ar reglementa legalitatea suspendării raporturilor de

serviciu între Alexandru Zaharia și Consiliul sătesc Lărguța, dar nicidecum nu

analizează în raport cu normele de drept material obiectul litigiului „de facto” care

este un refuz de reîncadrare în funcția deținută. Or, instanța de apel, din oficiu, a

modificat obiectul litigiului.

La rejudecarea pricinii urmează a fi verificate aceste aspecte prin prisma

pretențiilor, normelor de drept aplicabile speței deduse judecății, argumentele și

obiecțiile participanților la proces.

Din conținutul normelor procedurale enunțate supra se deduce că, hotărârea

judecătorească trebuie să cuprindă în motivarea sa argumentele „pro” și „contra”

care au format, în fapt și în drept, convingerea instanței cu privire la soluția

10

pronunțată, argumente care, în mod necesar, trebuie sa se raporteze, pe de o parte, la

supozițiile și argumentele părților, iar, pe de altă parte, la dispozițiile legale

aplicabile raportului juridic litigios, în caz contrar hotărârea se va considera lipsită

de suport probatoriu și legal și pronunțată cu nerespectarea prevederilor legale.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că, cele descrise cert indică

la examinarea superficială a apelului, deoarece prezintă relevanță și folosirea

criteriilor pentru determinarea corectă a naturii juridice a litigiului dat, rezultând din

specificul acestui și care presupune în sine lămurirea completă și pe bază de dovezi

certe, pertinente și concludente a situației de fapt, or, concluzia instanței de apel este

rezultatul examinării superficiale, arbitrare a litigiului dedus judecății și interpretării

eronate a probatoriului administrat în cauză.

Colegiul reiterează că, instanța inferioară avea obligația rezultând din

prevederile art. 373 alin.(1) Cod de procedură civilă, de a verifică, în limitele cererii

de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate, legalitatea și temeinicia hotărârii

atacate în ceea ce privește constatarea circumstanțelor de fapt și aplicarea legii în

primă instanță.

Sub aspectul celor relatate se constată că, soluția instanței de apel nu conține

o argumentare clară din care să rezulte procesul deliberării și adoptării soluției la

care s-a ajuns, iar instanța de recurs este în imposibilitatea să exercite controlul

judiciar asupra unei asemenea soluții și să verifice temeinicia hotărârii contestate cu

privire la oricare dintre motivele prevăzute de lege.

Or, instanța de apel soluționând pricina urma a lua în considerare pretențiile

reclamantului, argumentele invocate în cererea de apel, motivele de fapt și de drept,

probele prezentate, argumentele și obiecțiile participanților la proces, dar nicidecum

să aprecieze legalitatea suspendării din funcție a reclamantului, circumstanțe ce nici

au fost invocate de reclamant. Modificarea obiectului acțiunii, din oficiu, de către

instanța de apel a dus la soluționarea greșită a pricinii, iar recurentul fiind lăsat fără

un răspuns la problema invocată în cererea sa.

Din considerentele menționate, pornind de la faptul că această eroare admisă

la judecarea pricinii în instanța ierarhic inferioară nu poate fi corectată de instanța

de recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de Alexandru

Zaharia și a casa integral decizia instanței de apel, cu restituirea pricinii civile la

rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată.

La rejudecarea pricinii, instanța de apel, pentru a concluziona sub aspectul

temeiniciei acțiunii, urmează să verifice legalitatea cerințelor, pornind de la

pretențiile înaintate, prin prisma argumentelor și probelor atât a părții reclamante,

cât și a părții pârâte, rezultând din prevederile art. 130 alin. (1) Cod de procedură

civilă, conform cărora instanța judecătorească apreciază probele după intima ei

convingere, bazată pe cercetarea multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și

nemijlocită a tuturor probelor din dosar în ansamblul și interconexiunea lor,

călăuzindu-se de lege, ca în consecință soluția adoptată să fie certă și coerentă.

Caracterul peremptoriu al concluziei instanței de judecată, urmează a fi stabilit în

coraport cu argumentele părților, circumstanțele pricinii, probele administrate și

cercetate și normele de drept material aplicabile raportului litigios.

11

În conformitate cu prevederile art. 442, art. 444, art. 445 alin. (1) lit. c) și alin.

(3) Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de Alexandru Zaharia.

Se casează decizia din 25 ianuarie 2017 a Curții de Apel Cahul, adoptată în

pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Alexandru Zaharia

împotriva Consiliului sătesc Lărguța, rl Cantemir cu privire la contestarea actelor

administrative, încasarea prejudiciului material, moral și a cheltuielilor de judecată,

cu restituirea pricinii la rejudecare în Curtea de Apel Cahul, în alt complet de

judecată.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru

Judecători Mariana Pitic

Dumitru Mardari

Nicolae Craiu

Oleg Sternioală

12