3ra-59/20 — obligarea radierii intabulării, încasarea prejudiciului moral si a cheltuielilor de judecată

Dosarul nr. 3ra-59/20 Î N C H E I E R E 29 ianuarie 2020 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele ședinței, judecătorul Nina Vascan Judecătorii Victor Burduh Iurie Bejenaru examinând cererea de recuzare înaintată de Ghenadie Petcu judecătorilor Nicolae Craiu și Maria Ghervas de la judecarea cererii de recurs depusă de către Ghenadie Petcu împotriva deciziei din 17 septembrie 2019 a Curții Supreme de Justiție, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de către Ghenadie Petcu împotriva Instituției Publice „Agenția Servicii Publice”, intervenient accesoriu Natalia Petcu, Gheorghe Speianu, Lidia Speianu cu privire la obligarea radierii intabulării din Registrul bunurilor imobile, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată, c o n s t a t ă: La 1 aprilie 2015, Ghenadie Petcu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Instituției Publice „Agenția Servicii Publice”, intervenient accesoriu Natalia Petcu, Gheorghe Speianu, Lidia Speianu cu privire la obligarea radierii intabulării din Registrul bunurilor imobile, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 8 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost respinsă ca fiind tardivă și neîntemeiată acțiunea depusă de către Ghenadie Petcu. Prin decizia din 17 septembrie 2019 corectată prin încheierea din 24 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul declarat de Ghenadie Petcu și s- a menținut hotărârea din 8 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani. La data de 31 octombrie 2019, Ghenadie Petcu a depus recurs împotriva deciziei din 17 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

După parvenirea cauzei în Curtea Supremă de Justiție, prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor, cauza de contencios administrativ nr. 3ra-59/20, la cererea de chemare în judecată depusă de către Ghenadie Petcu împotriva Instituției Publice „Agenția Servicii Publice”, intervenient accesoriu Natalia Petcu, Gheorghe Speianu, Lidia Speianu cu privire la obligarea radierii intabulării din Registrul bunurilor imobile, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată, a fost repartizată în mod aleatoriu judecătorului Nicolae Craiu. 1 La data de 28 ianuarie 2020, Ghenadie Petcu a depus cerere privind recuzarea judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Nicolae Craiu și Maria Ghervas.

În motivarea cererii de recuzare a indicat că, judecătorul Curții de Apel Chișinău, Nicolae Craiu, participând la examinarea cauzei civile, la cererea de chemare în judecată depusă de Ghenadie Petcu împotriva Serviciului Stare Civilă, persoană interesată Natalia Petcu cu privire la constatarea inexactității în actul de stare civilă, a emis o încheiere vădit ilegală și a acceptat spre examinare cererea de apel depusă de Natalia Petcu peste termenul limită acordat de instanța de apel. În legătură cu aceste încălcări a depus mai multe sesizări la Colegiul disciplinar și la Procuratura Generală. A mai adăugat că, tot, la examinarea cauzei sus indicate a participat și judecătorul Maria Ghervas – membrul completului de judecată care au declarat inadmisibil recursul prin încheierea nr. 2ra-1062/17.

Ghenadie Petcu a menționat că pentru excluderea oricăror dubii a părților la proces în obiectivitatea și imparțialitatea judecătorilor și asigurarea desfășurării normale a unui proces echitabil se impune recuzarea judecătorilor Nicolae Craiu și Maria Ghervas. Examinând cererea de recuzare, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite cererea de recuzare înaintată judecătorului Maria Ghervas de la examinarea recursului, și de a respinge cererea în partea recuzării judecătorului Nicolae Craiu de la examinarea recursului depus de către Ghenadie Petcu împotriva deciziei din 17 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 202 alin. (1) și (4) din Codul administrativ, judecătorul care examinează acțiunea în contencios administrativ trebuie să se abțină sau poate fi recuzat în baza temeiurilor prevăzute la art.49 și 50. Recuzarea sau abținerea judecătorului se examinează în ordinea prevăzută în Codul de procedură civilă. În conformitate cu art. 52 Cod administrativ, în temeiurile prevăzute la art.49 și 50, participanții la procedura administrativă pot recuza persoanele care acționează pentru autoritatea publică în această procedură până la finalizarea ei. Cererea de recuzare se depune în scris sau verbal prin consemnarea ei într-un proces-verbal.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată că, Ghenadie Petcu a înaintat cerere de recuzare judecătorului Curții Supreme de Justiție, Maria Ghervas în temeiul art. 50, art. 52 – 54 din Codul de procedură civilă, pe motiv că, în calitate de membru a completului de judecată a participat la examinarea recursului în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Ghenadie Petcu împotriva Serviciului Stare Civilă, persoană interesată Natalia Petcu cu privire la constatarea inexactității înscrierii în actul de divorț nr. 327 din 6 decembrie 2014 emis de Oficiul Stării Civile. Din materialele cauzei se denotă că, în prezenta acțiune Ghenadie Petcu solicită obligarea Instituției Publice „Agenția Servicii Publice” de a radia intabularea din Registrul bunurilor imobile asupra apartamentului nr. 45 din str. Trandafirilor 31/7 (proprietar Natalia Petcu), deoarece apartamentul a fost procurat în afara căsătoriei.

În conformitate cu art. 202 alin. (1) din Codul administrativ, legiuitorul a stabilit expres că, poate fi recuzat în baza temeiurilor prevăzute la art. 49 și 50, doar judecătorul care examinează nemijlocit acțiunea în contencios administrativ. 2 Conform art. 50 alin. (1) Cod administrativ, pentru o autoritate publică într-o procedură administrativă nu pot acționa, de asemenea, persoanele în privința cărora există un motiv de justificare a neîncrederii față de o exercitare imparțială a funcției.

Conform art. 50 alin. (2) din Codul administrativ, motivul indicat la alin.(1) poate exista, în special, atunci când persoana care acționează pentru autoritatea publică: a) întreține relații personale strînse cu un participant la procedura administrativă ori cu reprezentantul legal sau împuternicit al acestuia; b) și-a expus părerea în public în mod depreciativ sau într-un alt mod ce poate fi contestat în privința unui participant la această procedură; c) și-a expus părerea în public cu privire la finalitatea procedurii sau la aprecierea probelor pînă la încheierea procedurii; d) are un interes economic sau personal față de rezultatul procedurii administrative. Prevederile art. 50 alin. (2) din Codul administrativ prevede de o manieră care nu este exhaustivă motivele de justificare a neîncrederii față de o exercitare imparțială a funcției de judecător în procedura contenciosului administrativ.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că legiuitorul prin expresia „în special” din conținutul normei art. 50 alin. (2) din Codul administrativ a indicat că, motivele de justificare a neîncrederii față de o exercitare imparțială a funcției de judecător în procedura contenciosului administrativ nu poartă un caracter exhaustiv, respectiv, pot fi reglementate și alte astfel de motive. În continuare, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că potrivit art. 202 alin. (4) din Codul administrativ, recuzarea sau abținerea judecătorului se examinează în ordinea prevăzută în Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 52 alin. (2) și (4) din Codul de procedură civilă, propunerea de recuzare și de abținere de la judecată se face oral sau în scris pentru fiecare în parte, trebuie să fie motivată și prezentată până la începerea dezbaterii cauzei în fond. Cererea de recuzare și cererea de abținere de la judecată pot fi înaintate mai târziu doar dacă autorul lor a aflat de existența temeiului recuzării sau abținerii după ce a început judecarea cauzei în fond. Procedura soluționării cererii de recuzare și efectele admiterii ei se determină conform prevederilor art. 53 și 54. În conformitate cu art. 53 alin. (5) din Codul de procedură civilă, instanța decide asupra recuzării în camera de deliberare printr-o încheiere motivată, care nu se supune niciunei căi de atac decât o dată cu fondul hotărârii sau al deciziei.

Având în vedere normele legale sus invocate cât și motivele specificate în cererea de recuzare, Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție concluzionează despre necesitatea admiterii acesteia în partea recuzării judecătorului Curții Supreme de Justiție, Maria Ghervas de la judecarea prezentei cauze în ordine de recurs, întru evitarea cărorva împrejurări care ar pune la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea judecătorului. Or, în speță, și în argumentarea soluției sale instanța de apel face referire și la cele invocate în încheierea din 24 mai 2017 a Curții Supreme de Justiție, la adoptarea căreia a participat membrul completului – judecătorul Maria Ghervas.

3 Cât privește cererea depusă de Ghenadie Petcu în partea recuzării judecătorului Nicolae Craiu se menționează următoarele. Anterior, la data de 17 decembrie 2019 Ghenadie Petcu a depus cerere cu privire la recuzarea judecătorului Nicolae Craiu, fiind indicate aceleași motive ca în prezenta cerere. Prin încheierea nr. 3ra-1424/19 din 24 decembrie 2019 a Curții Supreme de Justiție a fost respinsă cererea depusă de Ghenadie Petcu privind recuzarea judecătorului Nicolae Craiu. Drept urmare, se notează că, motivele de recuzare a judecătorului Nicolae Craiu deja a constituit obiect de examinare, în privința căruia instanța s-a expus. Subsidiar, se reține că prin încheierea din 29 ianuarie 2020 a Curții Supreme de Justiție a fost admisă declarația de abținere a judecătorului Nicolae Craiu de la judecarea recursului depus de Ghenadie Petcu, însă pe alte motive decât cele indicate în prezenta cerere de recuzare.

Astfel, raportând circumstanțele constatate la prevederile legale ce guvernează speța, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că, motivele invocate în cererea de recuzare înaintată de Ghenadie Petcu judecătorului Curții Supreme de Justiție, Maria Ghervas cad sub incidența art. 49 și 50 din Codul administrativ, cât privește cererea de recuzare în partea judecătorului Nicolae Craiu se reține că acesta este neîntemeiată.

În conformitate cu art. 52, art. 202 alin. (1) și alin. (4) și art. 230 din Codul administrativ d i s p u n e: Se admite cererea înaintată de Ghenadie Petcu în partea recuzării judecătorului Curții Supreme de Justiție, Maria Ghervas, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de către Ghenadie Petcu împotriva Instituției Publice „Agenția Servicii Publice”, intervenient accesoriu Natalia Petcu, Gheorghe Speianu, Lidia Speianu cu privire la obligarea radierii intabulării din Registrul bunurilor imobile, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată. Se respinge cererea înaintată de Ghenadie Petcu în partea recuzării judecătorului Curții Supreme de Justiție, Nicolae Craiu.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, Judecătorul Nina Vascan Judecătorii Victor Burduh Iurie Bejenaru 4