3ra-59/20 — obligarea radierii intabulării, încasarea prejudiciului moral si a cheltuielilor de judecată

Dosarul nr. 3ra-59/20

Î N C H E I E R E

29 ianuarie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Nina Vascan

Judecătorii Victor Burduh

Iurie Bejenaru

examinând cererea de recuzare înaintată de Ghenadie Petcu judecătorilor

Nicolae Craiu și Maria Ghervas de la judecarea cererii de recurs depusă de către

Ghenadie Petcu împotriva deciziei din 17 septembrie 2019 a Curții Supreme de

Justiție,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de către Ghenadie Petcu împotriva Instituției Publice „Agenția Servicii Publice”,

intervenient accesoriu Natalia Petcu, Gheorghe Speianu, Lidia Speianu cu privire la

obligarea radierii intabulării din Registrul bunurilor imobile, repararea prejudiciului

moral și compensarea cheltuielilor de judecată,

c o n s t a t ă:

La 1 aprilie 2015, Ghenadie Petcu a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Instituției Publice „Agenția Servicii Publice”, intervenient accesoriu

Natalia Petcu, Gheorghe Speianu, Lidia Speianu cu privire la obligarea radierii

intabulării din Registrul bunurilor imobile, repararea prejudiciului moral și

compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 8 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a

fost respinsă ca fiind tardivă și neîntemeiată acțiunea depusă de către Ghenadie

Petcu.

Prin decizia din 17 septembrie 2019 corectată prin încheierea din 24 octombrie

2019 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul declarat de Ghenadie Petcu și s-

a menținut hotărârea din 8 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

La data de 31 octombrie 2019, Ghenadie Petcu a depus recurs împotriva

deciziei din 17 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

După parvenirea cauzei în Curtea Supremă de Justiție, prin intermediul

Programului integrat de gestionare a dosarelor, cauza de contencios administrativ nr.

3ra-59/20, la cererea de chemare în judecată depusă de către Ghenadie Petcu

împotriva Instituției Publice „Agenția Servicii Publice”, intervenient accesoriu

Natalia Petcu, Gheorghe Speianu, Lidia Speianu cu privire la obligarea radierii

intabulării din Registrul bunurilor imobile, repararea prejudiciului moral și

compensarea cheltuielilor de judecată, a fost repartizată în mod aleatoriu

judecătorului Nicolae Craiu.

1

La data de 28 ianuarie 2020, Ghenadie Petcu a depus cerere privind recuzarea

judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Nicolae Craiu și Maria Ghervas.

În motivarea cererii de recuzare a indicat că, judecătorul Curții de Apel

Chișinău, Nicolae Craiu, participând la examinarea cauzei civile, la cererea de

chemare în judecată depusă de Ghenadie Petcu împotriva Serviciului Stare Civilă,

persoană interesată Natalia Petcu cu privire la constatarea inexactității în actul de

stare civilă, a emis o încheiere vădit ilegală și a acceptat spre examinare cererea de

apel depusă de Natalia Petcu peste termenul limită acordat de instanța de apel.

În legătură cu aceste încălcări a depus mai multe sesizări la Colegiul disciplinar

și la Procuratura Generală.

A mai adăugat că, tot, la examinarea cauzei sus indicate a participat și

judecătorul Maria Ghervas – membrul completului de judecată care au declarat

inadmisibil recursul prin încheierea nr. 2ra-1062/17.

Ghenadie Petcu a menționat că pentru excluderea oricăror dubii a părților la

proces în obiectivitatea și imparțialitatea judecătorilor și asigurarea desfășurării

normale a unui proces echitabil se impune recuzarea judecătorilor Nicolae Craiu și

Maria Ghervas.

Examinând cererea de recuzare, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite cererea de

recuzare înaintată judecătorului Maria Ghervas de la examinarea recursului, și de a

respinge cererea în partea recuzării judecătorului Nicolae Craiu de la examinarea

recursului depus de către Ghenadie Petcu împotriva deciziei din 17 septembrie 2019

a Curții de Apel Chișinău, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 202 alin. (1) și (4) din Codul administrativ, judecătorul

care examinează acțiunea în contencios administrativ trebuie să se abțină sau poate

fi recuzat în baza temeiurilor prevăzute la art.49 și 50. Recuzarea sau abținerea

judecătorului se examinează în ordinea prevăzută în Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 52 Cod administrativ, în temeiurile prevăzute la art.49 și

50, participanții la procedura administrativă pot recuza persoanele care acționează

pentru autoritatea publică în această procedură până la finalizarea ei. Cererea de

recuzare se depune în scris sau verbal prin consemnarea ei într-un proces-verbal.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție constată că, Ghenadie Petcu a înaintat cerere de recuzare judecătorului Curții

Supreme de Justiție, Maria Ghervas în temeiul art. 50, art. 52 – 54 din Codul de

procedură civilă, pe motiv că, în calitate de membru a completului de judecată a

participat la examinarea recursului în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată

depusă de Ghenadie Petcu împotriva Serviciului Stare Civilă, persoană interesată

Natalia Petcu cu privire la constatarea inexactității înscrierii în actul de divorț nr.

327 din 6 decembrie 2014 emis de Oficiul Stării Civile.

Din materialele cauzei se denotă că, în prezenta acțiune Ghenadie Petcu solicită

obligarea Instituției Publice „Agenția Servicii Publice” de a radia intabularea din

Registrul bunurilor imobile asupra apartamentului nr. 45 din str. Trandafirilor 31/7

(proprietar Natalia Petcu), deoarece apartamentul a fost procurat în afara căsătoriei.

În conformitate cu art. 202 alin. (1) din Codul administrativ, legiuitorul a

stabilit expres că, poate fi recuzat în baza temeiurilor prevăzute la art. 49 și 50, doar

judecătorul care examinează nemijlocit acțiunea în contencios administrativ.

2

Conform art. 50 alin. (1) Cod administrativ, pentru o autoritate publică într-o

procedură administrativă nu pot acționa, de asemenea, persoanele în privința cărora

există un motiv de justificare a neîncrederii față de o exercitare imparțială a funcției.

Conform art. 50 alin. (2) din Codul administrativ, motivul indicat la alin.(1)

poate exista, în special, atunci când persoana care acționează pentru autoritatea

publică:

a) întreține relații personale strînse cu un participant la procedura

administrativă ori cu reprezentantul legal sau împuternicit al acestuia;

b) și-a expus părerea în public în mod depreciativ sau într-un alt mod ce poate

fi contestat în privința unui participant la această procedură;

c) și-a expus părerea în public cu privire la finalitatea procedurii sau la

aprecierea probelor pînă la încheierea procedurii;

d) are un interes economic sau personal față de rezultatul procedurii

administrative.

Prevederile art. 50 alin. (2) din Codul administrativ prevede de o manieră care

nu este exhaustivă motivele de justificare a neîncrederii față de o exercitare

imparțială a funcției de judecător în procedura contenciosului administrativ.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține că legiuitorul prin expresia „în special” din conținutul normei art. 50

alin. (2) din Codul administrativ a indicat că, motivele de justificare a neîncrederii

față de o exercitare imparțială a funcției de judecător în procedura contenciosului

administrativ nu poartă un caracter exhaustiv, respectiv, pot fi reglementate și alte

astfel de motive.

În continuare, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că potrivit art. 202 alin. (4) din

Codul administrativ, recuzarea sau abținerea judecătorului se examinează în ordinea

prevăzută în Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 52 alin. (2) și (4) din Codul de procedură civilă,

propunerea de recuzare și de abținere de la judecată se face oral sau în scris pentru

fiecare în parte, trebuie să fie motivată și prezentată până la începerea dezbaterii

cauzei în fond. Cererea de recuzare și cererea de abținere de la judecată pot fi

înaintate mai târziu doar dacă autorul lor a aflat de existența temeiului recuzării sau

abținerii după ce a început judecarea cauzei în fond.

Procedura soluționării cererii de recuzare și efectele admiterii ei se determină

conform prevederilor art. 53 și 54.

În conformitate cu art. 53 alin. (5) din Codul de procedură civilă, instanța

decide asupra recuzării în camera de deliberare printr-o încheiere motivată, care nu

se supune niciunei căi de atac decât o dată cu fondul hotărârii sau al deciziei.

Având în vedere normele legale sus invocate cât și motivele specificate în

cererea de recuzare, Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție concluzionează despre necesitatea admiterii acesteia în

partea recuzării judecătorului Curții Supreme de Justiție, Maria Ghervas de la

judecarea prezentei cauze în ordine de recurs, întru evitarea cărorva împrejurări care

ar pune la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea judecătorului.

Or, în speță, și în argumentarea soluției sale instanța de apel face referire și la

cele invocate în încheierea din 24 mai 2017 a Curții Supreme de Justiție, la

adoptarea căreia a participat membrul completului – judecătorul Maria Ghervas.

3

Cât privește cererea depusă de Ghenadie Petcu în partea recuzării judecătorului

Nicolae Craiu se menționează următoarele.

Anterior, la data de 17 decembrie 2019 Ghenadie Petcu a depus cerere cu

privire la recuzarea judecătorului Nicolae Craiu, fiind indicate aceleași motive ca în

prezenta cerere.

Prin încheierea nr. 3ra-1424/19 din 24 decembrie 2019 a Curții Supreme de

Justiție a fost respinsă cererea depusă de Ghenadie Petcu privind recuzarea

judecătorului Nicolae Craiu.

Drept urmare, se notează că, motivele de recuzare a judecătorului Nicolae

Craiu deja a constituit obiect de examinare, în privința căruia instanța s-a expus.

Subsidiar, se reține că prin încheierea din 29 ianuarie 2020 a Curții Supreme de

Justiție a fost admisă declarația de abținere a judecătorului Nicolae Craiu de la

judecarea recursului depus de Ghenadie Petcu, însă pe alte motive decât cele

indicate în prezenta cerere de recuzare.

Astfel, raportând circumstanțele constatate la prevederile legale ce guvernează

speța, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție conchide că, motivele invocate în cererea de recuzare înaintată

de Ghenadie Petcu judecătorului Curții Supreme de Justiție, Maria Ghervas cad sub

incidența art. 49 și 50 din Codul administrativ, cât privește cererea de recuzare în

partea judecătorului Nicolae Craiu se reține că acesta este neîntemeiată.

În conformitate cu art. 52, art. 202 alin. (1) și alin. (4) și art. 230 din Codul

administrativ

d i s p u n e:

Se admite cererea înaintată de Ghenadie Petcu în partea recuzării judecătorului

Curții Supreme de Justiție, Maria Ghervas, în cauza de contencios administrativ, la

cererea de chemare în judecată depusă de către Ghenadie Petcu împotriva Instituției

Publice „Agenția Servicii Publice”, intervenient accesoriu Natalia Petcu, Gheorghe

Speianu, Lidia Speianu cu privire la obligarea radierii intabulării din Registrul

bunurilor imobile, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de

judecată.

Se respinge cererea înaintată de Ghenadie Petcu în partea recuzării

judecătorului Curții Supreme de Justiție, Nicolae Craiu.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

Judecătorul Nina Vascan

Judecătorii Victor Burduh

Iurie Bejenaru

4