2ds-7/20 — cu privire la apărarea drepturilor de consumator si repararea prejudiciului moral

Dosar nr. 2ds-7/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Central (jud:. R. Pulbere)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud:. E. Palanciuc, A. Malîi, V. Clima)

Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (jud:. G. Stratulat, I. Bejenaru, D. Mardari, M.

Pitic, V. Doagă)

DECIZIE

suplimentară

22 ianuarie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Nina Vascan

judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

Dumitru Mardari

Mariana Pitic

examinând cererea Elenei Ceban cu privire la emiterea deciziei suplimentare

la decizia din 20 februarie 2019 a Curții Supreme de Justiție,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Elena Ceban

împotriva Întreprinderii Municipale de Gestionare a Fondului Locativ nr.1,

Întreprinderii Municipale „Infocom” și a Societății pe Acțiuni „Termoelectrica”

cu privire la apărarea drepturilor de consumator și repararea prejudiciului moral,

c o n s t a t ă:

La 16 martie 2017 Elena Ceban a depus cerere de chemare în judecată

împotriva ÎMGFL nr. 1, ÎM „Infocom” și SA „Termoelectrica” cu privire la

obligarea excluderii din factura pentru energia termică (încălzire) eliberată pe

numele său a sumei restante de 10171,46 de lei, pentru apartamentul nr. xxxxx din

str. xxxxx, mun. Chișinău, acumulată până la 09 noiembrie 2013, repararea

prejudiciului moral cauzat și încasarea cheltuielilor de judecată (f.d. 5).

Prin hotărârea din 08 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central,

acțiunea depusă de Ceban Elena, a fost respinsă ca tardivă (f.d. 93, 97-99 recto-

verso).

Prin decizia din 26 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis

apelul declarat de Elena Ceban, a fost casată integral hotărârea din 08 februarie

2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul central și a fost emisă o nouă hotărâre prin

care a fost respinsă ca fiind neîntemeiată acțiunea depusă de Elena Ceban (f.d.

125, 126-134).

Prin decizia din 20 februarie 2019 a Curții Suprem de Justiție, a fost admis

recursul declarat Elena Ceban, reprezentată de avocatul Oleg Popovici, a fost

casată integral decizia din 26 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău și

hotărârea din 08 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central și a fost

pronunțată o nouă hotărâre de admitere parțială a acțiunii depusă de Elena Ceban.

Astfel, a fost obligată ÎMGFL nr. 1 și ÎM „Infocom” să excludă din factura pentru

energia termică (încălzire) eliberată pe numele Elenei Ceban suma restantă de

1

10171,46 de lei, pentru apartamentul nr. xxxxx din str. xxxxx, mun. Chișinău,

acumulată până la 09 noiembrie 2013. În rest, acțiunea depusă de Elena Ceban a

fost respinsă ca fiind neîntemeiată (f.d. 159-165).

La 13 decembrie 2019 Elena Ceban a depus cerere cu privire la emiterea

deciziei suplimentare la decizia din 20 februarie 2019 a Curții Suprem de Justiție,

în temeiul art. 250 alin. (1) lit. c) Cod de procedură civilă (f.d. 192-193).

În motivarea cererii, Elena Ceban a indicat că instanța de recurs a omis să se

expună asupra cererii sale cu privire la încasarea de la pârâți/intimați ÎMGFL nr.

1, ÎM „Infocom” și SA „Termoelectrica” în beneficiul său a cheltuielilor de

asistență juridică în mărime de 3500 de lei.

Studiind cererea în raport cu materialele dosarului, Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

consideră că aceasta urmează a fi admisă, cu emiterea unei decizii suplimentare,

din următoarele motive.

În conformitate cu art. 250 alin. (1) lit. c) Cod de procedură civilă, instanța

care a pronunțat hotărîrea emite, din oficiu sau la cererea participanților la proces,

o hotărîre suplimentară dacă nu a rezolvat problema repartizării între părți a

cheltuielilor de judecată ori a omis să se pronunțe asupra cererilor martorilor,

experților, specialiștilor, interpreților sau reprezentanților cu privire la cheltuielile

de judecată a căror compensare li se cuvine.

Articolul 82 Cod de procedură civilă prevede că cheltuielile de judecată se

compun din taxa de stat și din cheltuielile de judecare a cauzei.

Conform art. 90 lit. i) Cod de procedură civilă, din cheltuielile de judecare a

cauzei fac parte cheltuielile de asistență juridică.

În conformitate cu art. 94 din același Cod, instanța judecătorească obligă

partea care a pierdut procesul să plătească, la cererea părții care a avut cîștig de

cauză cheltuielile de judecată. Dacă acțiunea reclamantului a fost admisă parțial,

acestuia i se compensează cheltuielile de judecată proporțional părții admise din

pretenții, iar pîrîtului – proporțional părții respinse din pretențiile reclamantului.

În cazul mai multor reclamanți sau pîrîți, aceștia sînt obligați să compenseze

cheltuielile de judecată în mod egal, proporțional sau solidar, în funcție de

interesul fiecăruia ori de caracterul litigiului dintre ei. Dacă unul dintre

coparticipanți a utilizat mijloace speciale de apărare judiciară, ceilalți nu sînt

responsabili de cheltuielile lui.

Prevederile alin.(1) și (2) se aplică și la repartizarea între părți a cheltuielilor

de judecată în instanță de apel, în instanță de recurs și în cadrul revizuirii.

Dacă, fără a trimite cauza spre rejudecare, modifică hotărîrea atacată sau

pronunță o nouă hotărîre, instanța ierarhic superioară poate schimba corespunzător

repartizarea cheltuielilor de judecată.

În contextul acestor reglementări, în speță, se constată că prin decizia din

20 februarie 2019 a Curții Suprem de Justiție, a fost admis recursul declarat Elena

Ceban, reprezentată de avocatul Oleg Popovici, a fost casată integral decizia din

26 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 08 februarie 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Central și a fost pronunțată o nouă hotărâre de

admitere parțială a acțiunii depusă de Elena Ceban. Astfel, a fost obligată ÎMGFL

nr. 1 și ÎM „Infocom” să excludă din factura pentru energia termică (încălzire)

eliberată pe numele Elenei Ceban suma restantă de 10171,46 de lei, pentru

apartamentul nr. xxxxx din str. xxxxx, mun. Chișinău, acumulată până la 09

noiembrie 2013. În rest, acțiunea depusă de Elena Ceban a fost respinsă ca fiind

neîntemeiată (f.d. 159-165).

2

De altfel, se mai constată că la adoptarea deciziei din 20 februarie 2019,

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție a omis să soluționeze problema compensării cheltuielilor de asistență

juridică suportate de Elena Ceban în cadrul examinării prezentei cauze, deși

această cerință a fost înaintată în cererea de chemare în judecată.

Conform art. 96 alin. (1) și (11) Cod de procedură civilă, instanța

judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să compenseze părții care a

avut câștig de cauză cheltuielile ei de asistență juridică, în măsura în care acestea

au fost reale, necesare și rezonabile.

Cheltuielile menționate la alin.(1) se compensează părții care a avut câștig de

cauză dacă aceasta a fost reprezentată în judecată de un avocat.

Astfel, în interpretarea corectă a normelor enunțate, se menționează că

instanța de judecată, obligă partea care a pierdut procesul să plătească cheltuielile

de judecată, doar la cererea părții care a avut câștig de cauză.

La determinarea cuantumului compensației acordate, instanța de judecată,

pentru a face o apreciere corectă, va ține cont de: complexitatea cauzei, noutatea și

dificultatea problemelor juridice ridicate de speță, aportul avocatului la

soluționarea cauzei, timpul și munca depusă de avocat, aptitudinile speciale

necesare pentru a acorda asistența (cunoștințe tehnice speciale, cunoașterea

profundă a unor reglementări de profil, cunoașterea limbilor străine, a altor

procedee de comunicare cu clienți specifici etc.), faptul în ce măsură munca

avocatului în cauza respectivă îi limitează capacitatea de a lucra în alte dosare,

rezultatul obținut, restricțiile de timp impuse de client și de circumstanțele cauzei,

natura și durata relației dintre avocat și client, experiența, reputația și abilitatea

avocatului, justificarea și ponderea mijloacelor de apărare utilizate în cauză, suma

despăgubirilor pretinse/obținute în cauză, alți factori, la discreția instanței.

Colegiul relevă că, la actele și lucrările cauzei este anexat mandatul

avocatului Oleg Popovici, bonul de plată seria EZ nr. 309584 din 08 decembrie

2016, prin care se confirmă că Elena Ceban a achitat avocatului Oleg Popovici

pentru asistență juridică acordate suma în mărime de 3500 de lei și borderoul de

calcul a serviciilor de asistență juridică acordate Elenei Ceban în baza contractului

de asistență juridică nr. 49 din 08 decembrie 2016 (f.d. 4, 82- 83).

Analizând, prin prisma art. 96 Codul de procedură civilă înscrisurile

enunțate, instanța de recurs conchide că acestea acordă dreptul

recurentei/reclamantei Elena Ceban la compensarea cheltuielilor de asistență

juridică.

În același timp, reieșind din criteriile privind determinarea cuantumului

compensației pentru asistență juridică acordată efectiv, măsura în care aceste

cheltuieli au fost reale, necesare și rezonabile, se constată că suma de 3500 de lei

solicitată de Elena Ceban este proporțională și în raport cu obiectul acțiunii,

complexitatea cauzei, circumstanțele cauzei, dificultatea întrebărilor juridice

ridicate în speță, aportul, timpul și munca real efectuată de către avocat.

Așadar, pornind de la practica Curții Europene a drepturilor Omului, potrivit

căreia cheltuielile pentru asistență juridică trebuie să fie necesare, realmente

angajate și rezonabile ca mărime, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție conchide că suma de 3500 de lei,

este una echitabilă și rezonabilă ca mărime și urmează a fi încasată doar din contul

ÎMGFL nr. 1 și ÎM „Infocom” în beneficiul Elenei Ceban cu titlu de cheltuieli de

judecată suportate pentru acordarea asistenței juridice, or acțiunea Elenei Ceban a

fost satisfăcută doar împotriva acestor pârâți/intimați.

3

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că la emiterea

deciziei din 20 februarie 2019 a Curții Suprem de Justiție, instanța de recurs a

omis să se expună asupra cerinței reclamantei Elena Ceban cu privire la încasarea

cheltuielilor de judecată, Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a emite o decizie

suplimentară la decizia din 20 februarie 2019 a Curții Suprem de Justiție, prin care

va admite cererea Elenei Ceban și va dispune încasarea în mod solidar de la

ÎMGFL nr. 1 și ÎM „Infocom” în beneficiul Elenei Ceban suma de 3500 de lei, cu

titlu de cheltuieli de judecată suportate pentru acordarea asistenței juridice.

În conformitate cu art. 96, art. 250 Cod de procedură civilă, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite cererea Elenei Ceban cu privire la emiterea deciziei suplimentare

la decizia din 20 februarie 2019 a Curții Supreme de Justiție.

Se încasează în mod solidar de la Întreprinderea Municipală de Gestionare a

Fondului Locativ nr. 1 și Întreprinderea Municipală „Infocom” în beneficiul

Elenei Ceban suma de 3500 (trei mii cinci sute) de lei, cu titlu de cheltuieli de

asistență juridică.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Nina Vascan

judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

Dumitru Mardari

Mariana Pitic

4