3ra-54/20 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-54/20 prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (Liudmila Holevițcaia) instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (Ecaterina Palanciuc, Ala Malîi, Vladislav Clima) ÎNCHEIERE 15 ianuarie 2020 mun.

Chișinău Colegiul civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Nina Vascan Sveatoslav Moldovan examinând admisibilitatea recursului depus de Petru Zmuncila, reprezentat de avocatul Taisia Cernit, în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Petru Zmuncila, reprezentat de avocatul Ghenadie Tatarciuc împotriva Instituției Publice „Agenția Servicii Publice” cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei din 22 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins apelul depus de Petru Zmuncila, reprezentat de avocatul Ghenadie Tatarciuc împotriva hotărârii din 10 septembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, prin care s-a respins acțiunea, constată: La 14 decembrie 2017, Petru Zmuncila, reprezentat de avocatul Ghenadie Tatarciuc a depus cerere de chemare în judecată în procedura contenciosului administrativ împotriva Instituției Publice „Agenția Servicii Publice” (în continuare IP „ASP”) cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii a invocat că, prin ordinul nr. 228 din 19 mai 2017 emis de Întreprinderea de Stat „Centrul Resurselor Informaționale de Stat „Registru” (succedat în drepturi de IP „ASP”) s-au anulat actele întocmite pe numele Petru Zmuncila, și anume: buletinul de identitate seria xxx nr. xxx cu fișa de însoțire XXX, eliberat la xxx de către BEDP Telenești, pașaportul cetățeanului Republicii Moldova seria xxx nr. xxx, eliberat la xxx de către BEDP Telenești, buletinul de identitate seria xxx nr. xxx cu fișa de însoțire XXX, eliberat la xxx de către BPEDL nr. 1 mun. Chișinău. Ordinul nominalizat este ilegal și pasibil de a fi anulat, deoarece a fost emis în lipsa cererii titularului, în lipsa vreunui act judecătoresc de dispoziție privind anularea actelor, menționând că actele anulate anterior au fost declarate pierdute, iar actele anulate nu au fost retrase de către autorități.

Petru Zmuncila este și cetățean român, iar pentru apărarea drepturilor și libertăților, pentru pregătirea apărării, este necesară o intervenție de urgență impusă de limitarea libertății de circulație, situație reglementată în special de 1 Tratatul din 06 iulie 1996 între Republica Moldova și România privind asistența juridică în materie civilă și penală. La 09 noiembrie 2017, a fost înregistrată cererea prealabilă nr. T-310, prin care s-a solicitat revocarea totală a ordinului, însă, nu a primit răspuns. Anularea actelor afectează grav interesele legitime ale lui Petru Zmuncila ce vizează identitatea persoanei, inclusiv în contextul în care lipsește o hotărâre judecătorească privind constatarea nulității actelor de identitate, deși sarcina probațiunii aparține autorității publice.

Nulitatea actelor de identitate nu a fost constatată de către autoritatea competentă, deoarece anularea acestora ține de competența exclusivă a instanței de judecată și este necesară o cercetare judecătorească amplă, ce presupune administrarea probelor și respectarea dreptului de a fi asistat de un apărător. Autoritatea publică nu a notificat ordinul nr. 228 din 19 mai 2017, nu a cerut explicații. Prin emiterea ordinului contestat a fost lezat dreptul lui Petru Zmuncila la libera circulație, la muncă, la învățătură și alte drepturi și interese garantate de lege. Petru Zmuncila, reprezentat de avocatul Ghenadie Tatarciuc a solicitat instanței de judecată admiterea acțiunii, anularea ordinului nr. 228 din 19 mai 2017 emis de Întreprinderea de Stat „Centrul Resurselor Informaționale de Stat „Registru” (succedat în drepturi de IP „ASP”).

Prin hotărârea din 10 septembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani s-a respins acțiunea depusă de Petru Zmuncila, ca nefondată (f.d. 85, 90-93 recto- verso). Prin decizia din 22 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul depus de Petru Zmuncila, reprezentat de avocatul Ghenadie Tatarciuc împotriva hotărârii din 10 septembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (f.d. 166, 167-172, 173-178). La 22 august 2019, ora 10.53, Petru Zmuncila, reprezentat de avocatul Taisia Cernit a depus la Curtea de Apel Chișinău recurs motivat împotriva deciziei din 22 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, repunerea în termen a cererii de recurs, casarea deciziei din 22 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 10 septembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, cu restituirea cauzei la instanța de apel (f.d.

182-186 recto-verso). Argumentele motivării cererii de repunere în termen a recursului se rezumă la faptul că, decizia Curții de Apel Chișinău a fost notificată recurentului, la 23 iulie 2019, prin intermediul ex-reprezentantului său. Recurentul nu a participat la ședințele de judecată și nici nu putea, deoarece instanța de judecată din România a aplicat în privința sa măsura asiguratorie sub formă de control judiciar.

Respectiv, culpa în omiterea termenului de contestare a deciziei instanței de apel nu aparține recursului, dar reprezentantului său care nu i-a comunicat despre emiterea deciziei din 22 mai 2019. Examinând cererea cu privire la repunerea în termen a recursului și admisibilitatea recursului depus de Petru Zmuncila, reprezentat de avocatul Taisia Cernit, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții 2 Supreme de Justiție consideră că, cererea cu privire la repunerea în termen urmează a fi respinsă, iar recursul declarat inadmisibil, din următoarele motive. Conform articolului 245 din Codul administrativ, (1) recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. (2) Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Potrivit articolului 246 alin. (1) și (2) lit. e) din Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere. Recursul se declară inadmisibil în special când motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (2). Din materialele dosarului rezultă că, decizia din 22 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată public la 22 mai 2019, în prezența reprezentantului lui Petru Zmuncila, avocatului Ghenadie Tatarciuc (f.d.

165, 166, 167-172). Prin scrisoarea de însoțire nr. 6803 se atestă indutabilis că, la 04 iulie 2019, copia deciziei motivate din 22 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost expediată în adresa participanților la proces, inclusiv reprezentantului lui Petru Zmuncila, avocatului Ghenadie Tatarciuc la adresa indicată de acesta (f.d. 177). Avizul de recepție DS2035557667AS atestă că, decizia motivată din 22 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată avocatului Ghenadie Tatarciuc, contra semnătură olografă, la 16 iulie 2019 (f.d. 178). La capitolul dat completul notează că, prin prisma articolului 97 alin.(3) lit. c) din Codul administrativ, autoritatea publică poate notifica prin poștă cu scrisoare recomandată.

Această opțiune de notificare este definită în Regulile privind prestarea serviciilor poștale, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1457 din 30 decembrie 2016 ca „trimitere poștală înregistrată”, adică trimitere poștală care face obiectul unui serviciu ce are următoarele particularități: eliberarea de către furnizorul de servicii poștale expeditorului a unui document care atestă data depunerii trimiterii, precum și, de regulă, plata tarifului și înmânarea trimiterii poștale destinatarului contra semnătură cu indicarea datei înmânării; Completul consideră că, temeiurile invocate de reprezentantul recurentului în susținerea cererii privind repunerea în termen a recursului sunt lipsite de suport juridic.

Conform articolului 65 alin. (1) din Codul administrativ, dacă o persoană, din motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal, atunci, la cerere, ea poate fi repusă în termen. Culpa unui reprezentant legal sau împuternicit se atribuie reprezentatului. Astfel, faptul că avocatul Ghenadie Tatarciuc nu a comunicat/notificat reprezentatului său Petru Zmuncila despre emiterea deciziei din 22 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, nu constituie temei viabil, în sensul articolului 65 alin. (1) din Codul administrativ, de repunere în termenul ce nu a fost respectat la depunerea recursului. Or, însăși textul legal al normei precitate stipulează că culpa unui reprezentant legal sau împuternicit se atribuie reprezentatului.

3 În circumstanțele date nu pot fi acceptate argumentele avocatului Taisia Cernit că, decizia din 22 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată lui Petru Zmuncila la 23 iulie 2019. Potrivit articolului 63 din Codul administrativ, calcularea termenelor în procedura administrativă se efectuează în conformitate cu prevederile art. 259-266 din Codul civil. Dacă o autoritate publică trebuie să efectueze prestații doar pentru o anumită perioadă de timp, atunci această perioadă expiră în ultima zi a ei, chiar și atunci cînd aceasta este o zi de sâmbătă, duminică sau o zi liberă stabilită prin lege. La rândul său, articolul 261 din Codul civil (articolul 385 în redacția actuală a Codului civil) prescrie în alin. (1) că, dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, atunci ziua survenirii evenimentului sau momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului.

Coroborând normele legale precitate se constată că, începutul curgerii termenului de depunere a motivării recursului este ziua imediat următoare datei calendaristice notificării deciziei, adică ziua de 17 iulie 2019, iar ultima zi fiind data de 15 august 2019, ora 24.00. Mai mult decât atât, din informația plasată pe portalul instanțelor naționale de judecată se atestă că, decizia motivată din 22 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost plasată și publicată la 02 iulie 2019 [https://cac.instante.justice.md/ro/court- decisions?dossier_number=02-3a-22605-05112018&type=Any&apply_filter=1].

În ceea ce privește plasarea hotărârilor judecătorești pe pagina web menționată supra, urmează a fi precizat că această modalitate este prevăzută expres în punctele 7-8 din Regulamentul privind modul de publicare a hotărârilor judecătorești pe portalul național al instanțelor de judecată și pe pagina web a Curții Supreme de Justiție, aprobat prin hotărârea nr. 658/30 din 10 octombrie 2017 a Consiliului Superior al Magistraturii. Potrivit acestor prevederi, scopul existenței portalului național al instanțelor de judecată îl constituie susținerea unui mediu informațional virtual și accesibil pentru cetățeni. Informațiile publicate pe portalul național al instanțelor de judecată și pe pagina web a Curții Supreme de Justiție includ lista cauzelor fixate pentru judecare, hotărârile instanței de judecată, citațiile în fața instanței și alte informații relevante pentru justițiabili.

Punctul 17 din același Regulament stipulează că, hotărârile judecătorești, pronunțate de judecătorii și de curțile de apel, sunt transferate din Programul Integrat de Gestionare a Dosarelor pe portalul unic al instanțelor de judecată, în regim real. Astfel, este în afara oricărui dubiu că, de la momentul notificării deciziei motivate din 22 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău pe portalul instanțelor naționale de judecată – de la 02 iulie 2019, Petru Zmuncila a dispus de timp suficient și rezonabil pentru a face uz de dreptul său procedural de a contesta acest act judecătoresc de dispoziție în interiorul termenului legal.

Circumstanțele descrise supra evidențiază caracterul echivoc al recursului, deoarece Petru Zmuncila fiind interesată în soarta soluționării prezentului litigiu, urma să întreprindă măsurile necesare de a proteja dreptul său de acces la instanță prin depunerea în termen a unui recurs, care să corespundă exigențelor impuse de legiuitor, în caz contrar intervenind uno ictu aplicarea, cu titlu de sancțiune 4 procedurală, declararea recursului inadmisibil în temeiul articolului 246 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ.

În acest sens este imperioasă jurisprudența CtEDO în care Înalta Curte a reiterat că, ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protecția drepturilor sale de acces la justiție (cauza Ponomaryov v. Ucraina, 3236, hotărârea din 03 aprilie 2008). În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea privind repunerea în termen a recursului și a declara inadmisibil recursul depus de Petru Zmuncila, reprezentat de avocatul Taisia Cernit.

Conform articolelor 65, 193, 211 alin. (1), 230, 233 alin. (1) și (2), 244, 245, 246 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Se respinge cererea cu privire la repunerea în termen a recursului. Recursul depus de Petru Zmuncila, reprezentat de avocatul Taisia Cernit se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Nina Vascan Sveatoslav Moldovan 5