3ra-54/20 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-54/20

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (Liudmila Holevițcaia)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (Ecaterina Palanciuc, Ala Malîi, Vladislav Clima)

ÎNCHEIERE

15 ianuarie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nina Vascan

Sveatoslav Moldovan

examinând admisibilitatea recursului depus de Petru Zmuncila, reprezentat de

avocatul Taisia Cernit,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Petru Zmuncila, reprezentat de avocatul Ghenadie Tatarciuc

împotriva Instituției Publice „Agenția Servicii Publice” cu privire la contestarea

actului administrativ,

împotriva deciziei din 22 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

respins apelul depus de Petru Zmuncila, reprezentat de avocatul Ghenadie

Tatarciuc împotriva hotărârii din 10 septembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Rîșcani, prin care s-a respins acțiunea,

constată:

La 14 decembrie 2017, Petru Zmuncila, reprezentat de avocatul Ghenadie

Tatarciuc a depus cerere de chemare în judecată în procedura contenciosului

administrativ împotriva Instituției Publice „Agenția Servicii Publice” (în

continuare IP „ASP”) cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii a invocat că, prin ordinul nr. 228 din 19 mai 2017 emis

de Întreprinderea de Stat „Centrul Resurselor Informaționale de Stat „Registru”

(succedat în drepturi de IP „ASP”) s-au anulat actele întocmite pe numele Petru

Zmuncila, și anume: buletinul de identitate seria xxx nr. xxx cu fișa de însoțire

XXX, eliberat la xxx de către BEDP Telenești, pașaportul cetățeanului Republicii

Moldova seria xxx nr. xxx, eliberat la xxx de către BEDP Telenești, buletinul de

identitate seria xxx nr. xxx cu fișa de însoțire XXX, eliberat la xxx de către

BPEDL nr. 1 mun. Chișinău.

Ordinul nominalizat este ilegal și pasibil de a fi anulat, deoarece a fost emis în

lipsa cererii titularului, în lipsa vreunui act judecătoresc de dispoziție privind

anularea actelor, menționând că actele anulate anterior au fost declarate pierdute,

iar actele anulate nu au fost retrase de către autorități.

Petru Zmuncila este și cetățean român, iar pentru apărarea drepturilor și

libertăților, pentru pregătirea apărării, este necesară o intervenție de urgență

impusă de limitarea libertății de circulație, situație reglementată în special de

1

Tratatul din 06 iulie 1996 între Republica Moldova și România privind asistența

juridică în materie civilă și penală.

La 09 noiembrie 2017, a fost înregistrată cererea prealabilă nr. T-310, prin

care s-a solicitat revocarea totală a ordinului, însă, nu a primit răspuns.

Anularea actelor afectează grav interesele legitime ale lui Petru Zmuncila ce

vizează identitatea persoanei, inclusiv în contextul în care lipsește o hotărâre

judecătorească privind constatarea nulității actelor de identitate, deși sarcina

probațiunii aparține autorității publice.

Nulitatea actelor de identitate nu a fost constatată de către autoritatea

competentă, deoarece anularea acestora ține de competența exclusivă a instanței de

judecată și este necesară o cercetare judecătorească amplă, ce presupune

administrarea probelor și respectarea dreptului de a fi asistat de un apărător.

Autoritatea publică nu a notificat ordinul nr. 228 din 19 mai 2017, nu a cerut

explicații.

Prin emiterea ordinului contestat a fost lezat dreptul lui Petru Zmuncila la

libera circulație, la muncă, la învățătură și alte drepturi și interese garantate de

lege.

Petru Zmuncila, reprezentat de avocatul Ghenadie Tatarciuc a solicitat

instanței de judecată admiterea acțiunii, anularea ordinului nr. 228 din 19 mai 2017

emis de Întreprinderea de Stat „Centrul Resurselor Informaționale de Stat

„Registru” (succedat în drepturi de IP „ASP”).

Prin hotărârea din 10 septembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani

s-a respins acțiunea depusă de Petru Zmuncila, ca nefondată (f.d. 85, 90-93 recto-

verso).

Prin decizia din 22 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul

depus de Petru Zmuncila, reprezentat de avocatul Ghenadie Tatarciuc împotriva

hotărârii din 10 septembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (f.d. 166,

167-172, 173-178).

La 22 august 2019, ora 10.53, Petru Zmuncila, reprezentat de avocatul Taisia

Cernit a depus la Curtea de Apel Chișinău recurs motivat împotriva deciziei din 22

mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, repunerea în

termen a cererii de recurs, casarea deciziei din 22 mai 2019 a Curții de Apel

Chișinău și a hotărârii din 10 septembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani, cu restituirea cauzei la instanța de apel (f.d. 182-186 recto-verso).

Argumentele motivării cererii de repunere în termen a recursului se rezumă la

faptul că, decizia Curții de Apel Chișinău a fost notificată recurentului, la 23 iulie

2019, prin intermediul ex-reprezentantului său.

Recurentul nu a participat la ședințele de judecată și nici nu putea, deoarece

instanța de judecată din România a aplicat în privința sa măsura asiguratorie sub

formă de control judiciar.

Respectiv, culpa în omiterea termenului de contestare a deciziei instanței de

apel nu aparține recursului, dar reprezentantului său care nu i-a comunicat despre

emiterea deciziei din 22 mai 2019.

Examinând cererea cu privire la repunerea în termen a recursului și

admisibilitatea recursului depus de Petru Zmuncila, reprezentat de avocatul Taisia

Cernit, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

2

Supreme de Justiție consideră că, cererea cu privire la repunerea în termen urmează

a fi respinsă, iar recursul declarat inadmisibil, din următoarele motive.

Conform articolului 245 din Codul administrativ, (1) recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat

Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. (2) Motivarea

recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la

notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de

recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Potrivit articolului 246 alin. (1) și (2) lit. e) din Cod administrativ, Curtea

Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă

este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere. Recursul se declară

inadmisibil în special când motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă

după expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (2).

Din materialele dosarului rezultă că, decizia din 22 mai 2019 a Curții de Apel

Chișinău a fost pronunțată public la 22 mai 2019, în prezența reprezentantului lui

Petru Zmuncila, avocatului Ghenadie Tatarciuc (f.d. 165, 166, 167-172).

Prin scrisoarea de însoțire nr. 6803 se atestă indutabilis că, la 04 iulie 2019,

copia deciziei motivate din 22 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost expediată

în adresa participanților la proces, inclusiv reprezentantului lui Petru Zmuncila,

avocatului Ghenadie Tatarciuc la adresa indicată de acesta (f.d. 177).

Avizul de recepție DS2035557667AS atestă că, decizia motivată din 22 mai

2019 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată avocatului Ghenadie Tatarciuc,

contra semnătură olografă, la 16 iulie 2019 (f.d. 178).

La capitolul dat completul notează că, prin prisma articolului 97 alin.(3) lit. c)

din Codul administrativ, autoritatea publică poate notifica prin poștă cu scrisoare

recomandată.

Această opțiune de notificare este definită în Regulile privind prestarea

serviciilor poștale, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1457 din 30 decembrie

2016 ca „trimitere poștală înregistrată”, adică trimitere poștală care face obiectul

unui serviciu ce are următoarele particularități: eliberarea de către furnizorul de

servicii poștale expeditorului a unui document care atestă data depunerii trimiterii,

precum și, de regulă, plata tarifului și înmânarea trimiterii poștale destinatarului

contra semnătură cu indicarea datei înmânării;

Completul consideră că, temeiurile invocate de reprezentantul recurentului în

susținerea cererii privind repunerea în termen a recursului sunt lipsite de suport

juridic.

Conform articolului 65 alin. (1) din Codul administrativ, dacă o persoană, din

motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal, atunci, la

cerere, ea poate fi repusă în termen. Culpa unui reprezentant legal sau împuternicit

se atribuie reprezentatului.

Astfel, faptul că avocatul Ghenadie Tatarciuc nu a comunicat/notificat

reprezentatului său Petru Zmuncila despre emiterea deciziei din 22 mai 2019 a

Curții de Apel Chișinău, nu constituie temei viabil, în sensul articolului 65 alin. (1)

din Codul administrativ, de repunere în termenul ce nu a fost respectat la

depunerea recursului.

Or, însăși textul legal al normei precitate stipulează că culpa unui reprezentant

legal sau împuternicit se atribuie reprezentatului.

3

În circumstanțele date nu pot fi acceptate argumentele avocatului Taisia

Cernit că, decizia din 22 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată lui

Petru Zmuncila la 23 iulie 2019.

Potrivit articolului 63 din Codul administrativ, calcularea termenelor în

procedura administrativă se efectuează în conformitate cu prevederile art. 259-266

din Codul civil. Dacă o autoritate publică trebuie să efectueze prestații doar pentru

o anumită perioadă de timp, atunci această perioadă expiră în ultima zi a ei, chiar și

atunci cînd aceasta este o zi de sâmbătă, duminică sau o zi liberă stabilită prin lege.

La rândul său, articolul 261 din Codul civil (articolul 385 în redacția actuală a

Codului civil) prescrie în alin. (1) că, dacă începutul curgerii termenului este

determinat de un eveniment sau moment în timp care va surveni pe parcursul zilei,

atunci ziua survenirii evenimentului sau momentului nu se ia în considerare la

calcularea termenului.

Coroborând normele legale precitate se constată că, începutul curgerii

termenului de depunere a motivării recursului este ziua imediat următoare datei

calendaristice notificării deciziei, adică ziua de 17 iulie 2019, iar ultima zi fiind

data de 15 august 2019, ora 24.00.

Mai mult decât atât, din informația plasată pe portalul instanțelor naționale de

judecată se atestă că, decizia motivată din 22 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău a

fost plasată și publicată la 02 iulie 2019 [https://cac.instante.justice.md/ro/court-

decisions?dossier_number=02-3a-22605-05112018&type=Any&apply_filter=1].

În ceea ce privește plasarea hotărârilor judecătorești pe pagina web

menționată supra, urmează a fi precizat că această modalitate este prevăzută expres

în punctele 7-8 din Regulamentul privind modul de publicare a hotărârilor

judecătorești pe portalul național al instanțelor de judecată și pe pagina web a

Curții Supreme de Justiție, aprobat prin hotărârea nr. 658/30 din 10 octombrie

2017 a Consiliului Superior al Magistraturii.

Potrivit acestor prevederi, scopul existenței portalului național al instanțelor

de judecată îl constituie susținerea unui mediu informațional virtual și accesibil

pentru cetățeni. Informațiile publicate pe portalul național al instanțelor de judecată

și pe pagina web a Curții Supreme de Justiție includ lista cauzelor fixate pentru

judecare, hotărârile instanței de judecată, citațiile în fața instanței și alte informații

relevante pentru justițiabili.

Punctul 17 din același Regulament stipulează că, hotărârile judecătorești,

pronunțate de judecătorii și de curțile de apel, sunt transferate din Programul

Integrat de Gestionare a Dosarelor pe portalul unic al instanțelor de judecată, în

regim real.

Astfel, este în afara oricărui dubiu că, de la momentul notificării deciziei

motivate din 22 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău pe portalul instanțelor

naționale de judecată – de la 02 iulie 2019, Petru Zmuncila a dispus de timp

suficient și rezonabil pentru a face uz de dreptul său procedural de a contesta acest

act judecătoresc de dispoziție în interiorul termenului legal.

Circumstanțele descrise supra evidențiază caracterul echivoc al recursului,

deoarece Petru Zmuncila fiind interesată în soarta soluționării prezentului litigiu,

urma să întreprindă măsurile necesare de a proteja dreptul său de acces la instanță

prin depunerea în termen a unui recurs, care să corespundă exigențelor impuse de

legiuitor, în caz contrar intervenind uno ictu aplicarea, cu titlu de sancțiune

4

procedurală, declararea recursului inadmisibil în temeiul articolului 246 alin. (2)

lit. e) din Codul administrativ.

În acest sens este imperioasă jurisprudența CtEDO în care Înalta Curte a

reiterat că, ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protecția

drepturilor sale de acces la justiție (cauza Ponomaryov v. Ucraina, 3236, hotărârea

din 03 aprilie 2008).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

respinge cererea privind repunerea în termen a recursului și a declara inadmisibil

recursul depus de Petru Zmuncila, reprezentat de avocatul Taisia Cernit.

Conform articolelor 65, 193, 211 alin. (1), 230, 233 alin. (1) și (2), 244, 245,

246 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrativ, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se respinge cererea cu privire la repunerea în termen a recursului.

Recursul depus de Petru Zmuncila, reprezentat de avocatul Taisia Cernit se

declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nina Vascan

Sveatoslav Moldovan

5