2ra-174/20 — anularea deciziei privind graficul de intrevederi cu copilul minor, stabilirea unui nou grafic de intrevederi cu copilul minor, obligarea mamei sa permita copilului minor sa mearga cu tata si sau surorile in vacanta, eliberarea pasaportului strain sau permiterea perfectarii unui nou pasaport, obligarea mamei sa coordoneze cu tatal alegerea institutiei de invatamint

Dosarul nr. 2ra-174/20 Prima instanță: Judecătoria Anenii Noi sediul central (jud. I. Brai) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.I. Țurcanu, Iu. Cotruță. I. Secrieru) ÎNCHEIERE 15 ianuarie 2020 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Iurie Bejenaru Mariana Pitic examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Radu Tichin în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Radu Tichin împotriva Rodicăi Tichin și Direcției Asistență Socială, Tineret și Protecție a Familiei Anenii Noi cu privire la anularea deciziei privind graficul de întrevederi cu copilul minor, stabilirea unui nou grafic de întrevederi cu copilul minor, obligarea mamei să permită copilului minor să meargă cu tata și/sau surorile în vacanță, eliberarea pașaportului străin sau permiterea perfectării unui nou pașaport de către tată, obligarea mamei să coordoneze cu tatăl alegerea instituției de învățământ și forma de instruire a copilului minor împotriva deciziei din 1 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul declarat de Radu Tichin și menținută hotărârea din 21 martie 2019 a Judecătoriei Anenii Noi sediul central, prin care a fost admisă parțial acțiunea constată: La 25 ianuarie 2019, Radu Tichin a depus cerere de chemare în judecată împotriva Rodicăi Tichin și Direcției Asistență Socială, Tineret și Protecție a Familiei Anenii Noi cu privire la anularea deciziei privind graficul de întrevederi cu copilul minor,

stabilirea unui nou grafic de întrevederi cu copilul minor, obligarea mamei să permită copilului minor să meargă cu tata și/sau surorile în vacanță, eliberarea pașaportului străin sau permiterea perfectării unui nou pașaport de către tată, obligarea mamei să coordoneze cu tatăl alegerea instituției de învățământ și forma de instruire a copilului minor. În motivarea acțiunii a indicat că la data de 17 noiembrie 2017 Direcția Asistență Socială, Tineret și Protecție a Familiei Anenii Noi a emis o decizie referitor la stabilirea graficului de întrevedere și participare la creșterea și educarea copilului 1 minor XXXXX, născută la XXXXX, prin care a stabilit că tata poate lua fiica numai în ziua de vineri la ora 18.00 până duminică la ora 20.00 peste un weekend.

Chiar dacă dânsul a solicitat ca timpul petrecut cu copilul minor să fie egal cu cel stabilit cu mama, fiindcă legislația prevede drepturi egale pentru părinți, decizia a fost luată la cererea exactă din partea mamei Rodica Tichin, fiind ignorate totalmente poziția și argumentele sale, raportul de evaluare psihologică a copilului minor XXXXX și legislația în vigoare. A susținut că în atare condiții, nu poate participa la creșterea și educarea copilului în mod egal ca și mama, având întrevederi numai sâmbăta și duminica peste un weekend, mai ales că fiicele mai mari XXXXX și XXXXX, precum și bunica, care locuiesc cu dânsul, la fel doresc să aibă întrevederi cu XXXXX.

Nefiind de acord cu un astfel de grafic de întrevederi, a solicitat Direcției Asistență Socială, Tineret și Protecție a Familiei Anenii Noi revizuirea acestuia, și după o adunare cu dezbateri, Rodica Tichin a acceptat să dea un acord prin care s-a obligat să transmită pentru întrevederi cu tata, surorile și bunica, suplimentar graficului stabilit anterior, o dată sau de două ori în săptămână. Însă, Rodica Tichin încalcă graficul stabilit și obligațiile luate, astfel acordând întrevederi cu fiica XXXXX mai puțin decât s-a obligat prin acordul dat. Având în vedere că Rodica Tichin încalcă graficul de întrevederi, s-a adresat de mai multe ori instanței de judecată, fiindcă Inspectoratul de poliție Anenii Noi a refuzat să o sancționeze pe Rodica Tichin conform art. 64 Cod contravențional.

A mai susținut că în ultimii doi ani, a scris mai multe cereri adresate Direcției Asistență Socială, Tineret și Protecție a Familiei Anenii Noi în vederea modificării graficului de întrevederi, astfel încât copilul minor să petreacă mai mult timp cu tatăl, surorile și bunica, însă care nu au fost acceptate. La fel, a menționat că Rodica Tichin nu-i permite fiicei XXXXX să plece cu dânsul și surorile mai mari în vacanță peste hotarele țării. A mai relevat că pârâta a înscris copilul XXXXX în instituțiile de învățământ preșcolar și școlar fără acordul, voința și înțelegerea sa, astfel ignorând prevederile art. 60 alin. (3) Codul familiei. Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 51, 52 (1), 53, 58, 60, 61, 62, 64, 65 Codul familiei, art. 6, 7, 38, 123 (2), 166, 167, 182/5 CPC.

A solicitat admiterea acțiunii, anularea deciziei Direcției Asistență Socială, Tineret și Protecție a Familiei Anenii Noi privind graficul de întrevederi nr. 2026 din 17 noiembrie 2017 și stabilirea unui nou grafic de întrevederi în care copilul minor XXXXX să aibă întrevederi în mod egal atât cu mama, cât și cu tatăl, surorile și bunica, obligarea Rodicări Tichin să permită copilului minor XXXXX să meargă cu tata și/sau surorile în vacanță și să elibereze pașaportul străin sau să permită perfectarea unui nou pașaport de către tatăl, obligarea Rodicăi Tichin să coordoneze întrebările privind alegerea instituției de învățământ și forma de instruire a fiicei XXXXX cu tatăl copilului și să țină cont de părerea sa.

Prin hotărârea din 21 martie 2019 a Judecătoriei Anenii Noi sediul central, a fost admisă parțial acțiunea, fiind obligată Rodica Tichin să permită fiicei minore XXXXX născută la XXXXX să meargă cu tata Radu Tichin și/sau surorile sale în vacanță și să 2 elibereze tatălui, pe perioada vacanței, pașaportul străin al copilului, cu condiția că vacanța va fi coordonată din timp cu mama și nu va fi în detrimentul stării sănătății sau a interesului major al copilului. A fost obligată Rodica Tichin să coordoneze întrebările privind alegerea instituției de învățământ și forma de instruire a fiicei XXXXX cu tatăl copilului Radu Tichin și să țină cont de părerea lui. În rest pretențiile lui Radu Tichin au fost respinse ca fiind neîntemeiate.

Prin decizia din 1 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul declarat de Radu Tichin și menținută hotărârea din 21 martie 2019 a Judecătoriei Anenii Noi sediul central. Pentru a decide astfel, instanțele de judecată ierarhic inferioare au stabilit că pe lângă graficul Direcției Asistență Socială, Tineret și Protecție a Familiei Anenii Noi, cu care nu este de acord Radu Tichin, la 15 decembrie 2017 a fost semnat un alt acord, prin care Rodica Tichin s-a obligat să-i permită lui Radu Tichin să aibă întrevederi cu fiica XXXXX în afara graficului stabilit anterior. Astfel, instanțele nu au stabilit careva impedimente create tatălui de a avea întrevederi cu copilul minor, care să dovedească necesitatea emiterii unui alt grafic de întrevederi.

La 29 noiembrie 2019, Radu Tichin a declarat recurs împotriva deciziei din 1 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanței de apel și parțială a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii. În motivarea recursului a indicat că la emiterea deciziei, instanța de apel nu a ținut cont de prevederile art. 58 alin. (1) Codul familiei, potrivit cărora părinții au drepturi și obligații egale față de copii, indiferent de faptul dacă copiii sunt născuți în căsătorie sau în afara ei, dacă locuiesc împreună cu părinții sau separat. La fel, a menționat că instanța de apel a desconsiderat invocările sale privind art. 3 alin. (1) din Convenția ONU internațională cu privire la protecția drepturilor copilului.

A susținut că dreptul copilului de a avea relații directe cu ambii părinți și de a beneficia de îngrijirea lor este garantată prin Legea privind drepturile copilului, iar elaborarea unui grafic micșorat de întrevederi pentru mamă sau tată nu servește interesul superior al copilului. Indiferent care din părinți locuiește separat de copil, mama sau tata, acestora trebuie să le fie asigurată șansa egală de a menține relații directe cu copilul său. Instanța de apel a neglijat și nu a examinat argumentele aduse privind micșorarea neîntemeiată a numărului de ore de întrevederi a copilului cu părintele necustodiat, mai ales că acesta locuiește cu surorile mai mari ale acestuia, care tot au dreptul de a avea întrevederi cu sora lor.

La fel, a precizat că instanța de apel nu a ținut cont de concluziile expuse de psihologul-psihoterapeut în raportul de evaluare psihologică a fiicei XXXXX, a cărui domiciliu este stabilit cu mama. A mai susținut că instanța de apel a neglijat declarațiile surorilor XXXXX și XXXXX, expuse în procesul-verbal de audiere a minorilor din 2 decembrie 2016, 3 conform căruia sora lor XXXXX este atașată mai mult de tatăl și mai puțin de mama sa. A conchis că situația în care se află XXXXX o consideră una dificilă și complicată, având în vedere faptul că probele din materialele dosarului atestă că copilul este atașat mai mult de tata și de surorile sale, iar mama Rodica Tichin are un comportament diferit de cel normal pentru care a fost sancționată și contravențional de mai multe ori.

Acest fapt are un impact negativ asupra stării psihologice și morale a minorei XXXXX. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în adresa părților la 31 octombrie 2019, fapt confirmat prin scrisoarea de însoțire (f. d. 105), însă careva date care ar confirma recepționarea copiei deciziei de către recurentă la materialele dosarului lipsesc. Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul în termenul legal. Examinând temeiurile recursului declarat de Radu Tichin, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Radu Tichin nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. 4 În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII CPC, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 CPC, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr. 26561/1995). În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat de Radu Tichin urmează a fi considerat ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Se consideră inadmisibil recursul declarat de Radu Tichin. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Iurie Bejenaru Mariana Pitic 5