2ra-174/20 — anularea deciziei privind graficul de intrevederi cu copilul minor, stabilirea unui nou grafic de intrevederi cu copilul minor, obligarea mamei sa permita copilului minor sa mearga cu tata si sau surorile in vacanta, eliberarea pasaportului strain sau permiterea perfectarii unui nou pasaport, obligarea mamei sa coordoneze cu tatal alegerea institutiei de invatamint

Dosarul nr. 2ra-174/20

Prima instanță: Judecătoria Anenii Noi sediul central (jud. I. Brai)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.I. Țurcanu, Iu. Cotruță. I. Secrieru)

ÎNCHEIERE

15 ianuarie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Radu

Tichin

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Radu Tichin împotriva

Rodicăi Tichin și Direcției Asistență Socială, Tineret și Protecție a Familiei Anenii

Noi cu privire la anularea deciziei privind graficul de întrevederi cu copilul minor,

stabilirea unui nou grafic de întrevederi cu copilul minor, obligarea mamei să permită

copilului minor să meargă cu tata și/sau surorile în vacanță, eliberarea pașaportului

străin sau permiterea perfectării unui nou pașaport de către tată, obligarea mamei să

coordoneze cu tatăl alegerea instituției de învățământ și forma de instruire a copilului

minor

împotriva deciziei din 1 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul declarat de Radu Tichin și menținută hotărârea din 21 martie 2019

a Judecătoriei Anenii Noi sediul central, prin care a fost admisă parțial acțiunea

constată:

La 25 ianuarie 2019, Radu Tichin a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Rodicăi Tichin și Direcției Asistență Socială, Tineret și Protecție a Familiei

Anenii Noi cu privire la anularea deciziei privind graficul de întrevederi cu copilul

minor, stabilirea unui nou grafic de întrevederi cu copilul minor, obligarea mamei să

permită copilului minor să meargă cu tata și/sau surorile în vacanță, eliberarea

pașaportului străin sau permiterea perfectării unui nou pașaport de către tată, obligarea

mamei să coordoneze cu tatăl alegerea instituției de învățământ și forma de instruire a

copilului minor.

În motivarea acțiunii a indicat că la data de 17 noiembrie 2017 Direcția Asistență

Socială, Tineret și Protecție a Familiei Anenii Noi a emis o decizie referitor la

stabilirea graficului de întrevedere și participare la creșterea și educarea copilului

1

minor XXXXX, născută la XXXXX, prin care a stabilit că tata poate lua fiica numai

în ziua de vineri la ora 18.00 până duminică la ora 20.00 peste un weekend.

Chiar dacă dânsul a solicitat ca timpul petrecut cu copilul minor să fie egal cu

cel stabilit cu mama, fiindcă legislația prevede drepturi egale pentru părinți, decizia a

fost luată la cererea exactă din partea mamei Rodica Tichin, fiind ignorate totalmente

poziția și argumentele sale, raportul de evaluare psihologică a copilului minor

XXXXX și legislația în vigoare.

A susținut că în atare condiții, nu poate participa la creșterea și educarea

copilului în mod egal ca și mama, având întrevederi numai sâmbăta și duminica peste

un weekend, mai ales că fiicele mai mari XXXXX și XXXXX, precum și bunica, care

locuiesc cu dânsul, la fel doresc să aibă întrevederi cu XXXXX.

Nefiind de acord cu un astfel de grafic de întrevederi, a solicitat Direcției

Asistență Socială, Tineret și Protecție a Familiei Anenii Noi revizuirea acestuia, și

după o adunare cu dezbateri, Rodica Tichin a acceptat să dea un acord prin care s-a

obligat să transmită pentru întrevederi cu tata, surorile și bunica, suplimentar graficului

stabilit anterior, o dată sau de două ori în săptămână.

Însă, Rodica Tichin încalcă graficul stabilit și obligațiile luate, astfel acordând

întrevederi cu fiica XXXXX mai puțin decât s-a obligat prin acordul dat.

Având în vedere că Rodica Tichin încalcă graficul de întrevederi, s-a adresat de

mai multe ori instanței de judecată, fiindcă Inspectoratul de poliție Anenii Noi a refuzat

să o sancționeze pe Rodica Tichin conform art. 64 Cod contravențional.

A mai susținut că în ultimii doi ani, a scris mai multe cereri adresate Direcției

Asistență Socială, Tineret și Protecție a Familiei Anenii Noi în vederea modificării

graficului de întrevederi, astfel încât copilul minor să petreacă mai mult timp cu tatăl,

surorile și bunica, însă care nu au fost acceptate.

La fel, a menționat că Rodica Tichin nu-i permite fiicei XXXXX să plece cu

dânsul și surorile mai mari în vacanță peste hotarele țării.

A mai relevat că pârâta a înscris copilul XXXXX în instituțiile de învățământ

preșcolar și școlar fără acordul, voința și înțelegerea sa, astfel ignorând prevederile art.

60 alin. (3) Codul familiei.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 51, 52 (1), 53, 58, 60, 61, 62,

64, 65 Codul familiei, art. 6, 7, 38, 123 (2), 166, 167, 182/5 CPC.

A solicitat admiterea acțiunii, anularea deciziei Direcției Asistență Socială,

Tineret și Protecție a Familiei Anenii Noi privind graficul de întrevederi nr. 2026 din

17 noiembrie 2017 și stabilirea unui nou grafic de întrevederi în care copilul minor

XXXXX să aibă întrevederi în mod egal atât cu mama, cât și cu tatăl, surorile și bunica,

obligarea Rodicări Tichin să permită copilului minor XXXXX să meargă cu tata și/sau

surorile în vacanță și să elibereze pașaportul străin sau să permită perfectarea unui nou

pașaport de către tatăl, obligarea Rodicăi Tichin să coordoneze întrebările privind

alegerea instituției de învățământ și forma de instruire a fiicei XXXXX cu tatăl

copilului și să țină cont de părerea sa.

Prin hotărârea din 21 martie 2019 a Judecătoriei Anenii Noi sediul central, a fost

admisă parțial acțiunea, fiind obligată Rodica Tichin să permită fiicei minore XXXXX

născută la XXXXX să meargă cu tata Radu Tichin și/sau surorile sale în vacanță și să

2

elibereze tatălui, pe perioada vacanței, pașaportul străin al copilului, cu condiția că

vacanța va fi coordonată din timp cu mama și nu va fi în detrimentul stării sănătății

sau a interesului major al copilului.

A fost obligată Rodica Tichin să coordoneze întrebările privind alegerea

instituției de învățământ și forma de instruire a fiicei XXXXX cu tatăl copilului Radu

Tichin și să țină cont de părerea lui.

În rest pretențiile lui Radu Tichin au fost respinse ca fiind neîntemeiate.

Prin decizia din 1 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de Radu Tichin și menținută hotărârea din 21 martie 2019 a Judecătoriei

Anenii Noi sediul central.

Pentru a decide astfel, instanțele de judecată ierarhic inferioare au stabilit că pe

lângă graficul Direcției Asistență Socială, Tineret și Protecție a Familiei Anenii Noi,

cu care nu este de acord Radu Tichin, la 15 decembrie 2017 a fost semnat un alt acord,

prin care Rodica Tichin s-a obligat să-i permită lui Radu Tichin să aibă întrevederi cu

fiica XXXXX în afara graficului stabilit anterior.

Astfel, instanțele nu au stabilit careva impedimente create tatălui de a avea

întrevederi cu copilul minor, care să dovedească necesitatea emiterii unui alt grafic de

întrevederi.

La 29 noiembrie 2019, Radu Tichin a declarat recurs împotriva deciziei din 1

octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea

integrală a deciziei instanței de apel și parțială a hotărârii primei instanțe, cu emiterea

unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului a indicat că la emiterea deciziei, instanța de apel nu a

ținut cont de prevederile art. 58 alin. (1) Codul familiei, potrivit cărora părinții au

drepturi și obligații egale față de copii, indiferent de faptul dacă copiii sunt născuți în

căsătorie sau în afara ei, dacă locuiesc împreună cu părinții sau separat.

La fel, a menționat că instanța de apel a desconsiderat invocările sale privind

art. 3 alin. (1) din Convenția ONU internațională cu privire la protecția drepturilor

copilului.

A susținut că dreptul copilului de a avea relații directe cu ambii părinți și de a

beneficia de îngrijirea lor este garantată prin Legea privind drepturile copilului, iar

elaborarea unui grafic micșorat de întrevederi pentru mamă sau tată nu servește

interesul superior al copilului. Indiferent care din părinți locuiește separat de copil,

mama sau tata, acestora trebuie să le fie asigurată șansa egală de a menține relații

directe cu copilul său.

Instanța de apel a neglijat și nu a examinat argumentele aduse privind

micșorarea neîntemeiată a numărului de ore de întrevederi a copilului cu părintele

necustodiat, mai ales că acesta locuiește cu surorile mai mari ale acestuia, care tot au

dreptul de a avea întrevederi cu sora lor.

La fel, a precizat că instanța de apel nu a ținut cont de concluziile expuse de

psihologul-psihoterapeut în raportul de evaluare psihologică a fiicei XXXXX, a cărui

domiciliu este stabilit cu mama.

A mai susținut că instanța de apel a neglijat declarațiile surorilor XXXXX și

XXXXX, expuse în procesul-verbal de audiere a minorilor din 2 decembrie 2016,

3

conform căruia sora lor XXXXX este atașată mai mult de tatăl și mai puțin de mama

sa.

A conchis că situația în care se află XXXXX o consideră una dificilă și

complicată, având în vedere faptul că probele din materialele dosarului atestă că

copilul este atașat mai mult de tata și de surorile sale, iar mama Rodica Tichin are un

comportament diferit de cel normal pentru care a fost sancționată și contravențional

de mai multe ori. Acest fapt are un impact negativ asupra stării psihologice și morale

a minorei XXXXX.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni

de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în

adresa părților la 31 octombrie 2019, fapt confirmat prin scrisoarea de însoțire

(f. d. 105), însă careva date care ar confirma recepționarea copiei deciziei de către

recurentă la materialele dosarului lipsesc.

Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recursul în termenul legal.

Examinând temeiurile recursului declarat de Radu Tichin, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră

recursul drept inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt

în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Radu Tichin nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

4

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII CPC, instanța de recurs

nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța

atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și

concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia

probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a

apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a

probelor stabilite în art. 130 CPC, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul

privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de

o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr. 26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat de

Radu Tichin urmează a fi considerat ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Radu Tichin.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

5