2ra-992/23 — cu privire la stabilirea domiciliului copilului minor cu tata

2ra-992/23 — cu privire la stabilirea domiciliului copilului minor cu tata (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 2ra-992/23

2-21183140-01-2ra-17072023

Prima instanță: Judecătoria Anenii Noi, sediul Central – A. Mocanu

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – A. Bostan, G. Dașchevici, N. Budăi

DECIZIE

14 august 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Ion Malanciuc

Mariana Ursachi

examinând recursul declarat de Radu Tichin,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată reconvențională

depusă de Radu Tichin împotriva Rodicăi Tichin, intervenient accesoriu Direcția

asistență socială tineret și protecție a familiei Anenii Noi, cu privire la stabilirea

domiciliului copilului minor cu tata și anularea hotărârii judecătorești privind

încasarea pensiei de întreținere,

împotriva deciziei din 13 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

admis apelul declarat de către Rodica Tichin, s-a casat hotărârea din 11 octombrie

2022 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central și s-a adoptat o nouă hotărâre,

a c o n s t a t a t:

La 10 decembrie 2021, Rodica Tichin a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Radu Tichin, prin care a solicitat modificarea cuantumului pensiei de

întreținere a copilului minor XXXXX, anul nașterii XXXXXX, începând cu 09

decembrie 2021 a câte 2 000 lei lunar.

La 14 martie 2022, Radu Tichin a depus cerere reconvențională împotriva

Rodicăi Tichin, intervenient accesoriu Direcția asistență socială tineret și protecție a

familiei Anenii Noi, prin care a solicitat stabilirea domiciliului copilului minor cu

tata și anularea hotărârii judecătorești privind încasarea pensiei de întreținere.

În motivarea acțiunii reclamantul Radu Tichin a invocat că din conversațiile

cu fiica XXXXX, ea și-a manifestat dorința de a locui împreună cu tata, bunica și

sora Lina, deoarece comportamentul mamei sale este agresiv, violent și neadecvat.

Rodica Tichin folosește cuvinte necenzurate în prezența fiicei și în discuția cu ea.

Aceste acțiuni influențează negativ asupra educației corecte și are un puternic impact

emoțional asupra fiicei XXXXX.

Reclamantul a mai menționat că pe parcursul anilor Rodica Tichin a aplicat

violență față de toate trei fiice, atât psihologică, cât și fizică. Din acest motiv, fiicele

mai mari Laura și Lina au dorit sa locuiască cu el după divorț. Fiica mai mica

XXXXX din cauza vârstei nu a avut dreptul la părere.

1

La moment XXXXX a împlinit zece ani, iar instanța este obligată să țină cont

de părerea copilului. Relațiile și atașamentul copilului față de tata și de surori este

net superior decât față de mama sa, chiar dacă ultima peste cinci ani a locuit cu mama

sa, care la rândul său în toate formele posibile și imposibile a împiedicat orice

contact cu tata și surorile ei. Copilul pe parcursul anilor a dorit să frecventeze unele

cercuri (dans, vocal, pian etc.) însă mama nu i-a permis din principiu.

Mama copiilor întotdeauna a făcut tot posibilul să limiteze la maxim contactul

cu tata, chiar dacă copilul a rugat-o de nenumărate ori să-i permită. În pofida faptului

exista o hotărâre judecătorească cu privire la obligarea mamei să permită Deliei să

meargă cu tata în vacanță, de-a lungul anilor întotdeauna a creat impedimente în

acest sens. De trei ori vacanta a fost anulată din cauza mamei care nu i-a permis

fiicei să meargă.

În prezent, locuiește împreuna cu mama Vera Tichin și fiica mijlocie Lina

Tichin într-o casă cu două nivele cu suprafața totală de 153 m.p. asigurată cu toate

comoditățile pentru un trai decent, în care copilul se simte bine și este asigurat cu tot

necesarul. Dânsul are un regim de lucru lejer și flexibil.

Reclamantul Radu Tichin a solicitat stabilirea locului de trai a copilului minor

XXXXX, anul nașterii XXXXX împreună cu tata, anularea hotărârii din 26 mai 2020

a Judecătoriei Anenii Noi, prin care Radu Tichin s-a obligat să achite pensie de

întreținere pentru copilul XXXXX în beneficiul Rodicăi Tichin.

Prin încheierea din 29 martie 2022 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central,

s-a admis renunțul reclamantei Rodica Tichin la acțiune și s-a dispus încetarea

procesului în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Rodica

Tichin împotriva lui Radu Tichin cu privire la modificarea cuantumului pensiei de

întreținere a copilului minor, precum și continuarea examinării cererii de chemare în

judecată reconvențională.

Prin hotărârea din 11 octombrie 2022 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul

Central, s-a admis parțial cererea de chemare în judecată reconvențională depusă de

Radu Tichin.

S-a determinat locul de trai al copilului minor XXXXX, anul nașterii

XXXXX, cu tata Radu Tichin.

La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, hotărârea Judecătoriei Anenii

Noi nr. 2-1438/19 din 26 mai 2020 în partea în care s-a încasat de la Radu Tichin în

beneficiul Rodicăi Tichin pensia pentru întreținerea copilului minor XXXXX, anul

nașterii XXXXX în mărime de ¼ din salariu și alte venituri lunare, își încetează

efectele juridice.

În rest s-a respins cererea ca fiind neîntemeiată.

La 18 octombrie 2022, în interiorul termenului prevăzut la art. 362 din Codul

de procedură civilă, Rodica Tichin a declarat apel împotriva hotărârii din 11

octombrie 2022 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central.

Prin decizia din 13 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis apelul

declarat de Rodica Tichin.

S-a casat hotărârea din 11 octombrie 2022 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul

Central și s-a adoptat o nouă hotărâre, prin care:

S-a respins cererea de chemare în judecată reconvențională înaintată de Radu

Tichin împotriva Rodicăi Tichin, intervenient accesoriu Direcția asistență socială

2

tineret și protecție a familiei Anenii Noi cu privire la stabilirea domiciliului copilului

minor cu tata și anularea hotărârii judecătorești privind încasarea pensiei de

întreținere ca fiind neîntemeiată.

La 12 iunie 2023, Radu Tichin, a declarat recurs, solicitând admiterea

acestuia, casarea deciziei din 13 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău și menținerea

hotărârii din 11 octombrie 2022 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central.

În motivarea recursului recurentul a reiterat circumstanțele cauzei invocate în

acțiune și susținute în instanța de apel. Totodată, a invocat că instanța de apel a

examinat superficial circumstanțele cauzei, nefiind luate în considerare argumentele

importante și constatările primei instanțe.

Recurentul a menționat că instanța de apel a examinat cauza în lipsa

reprezentantului DASTPF Anenii Noi, precum și nu a luat în considerare avizul

acesteia, în care este indicat că fiica dorește să fie stabilită cu traiul cu tata.

La 18 iulie 2023, Curtea Supremă de Justiție, prin intermediul oficiului poștal,

a expediat în adresa participanților la proces copia recursului declarat de către Radu

Tochin, împotriva deciziei din 13 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău, creând

astfel participanților la proces condiții egale de a cunoaște modul de derulare a

procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru asigurarea respectării principiilor

contradictorialității și disponibilității în drepturi, posibilitatea de depunere a

referinței (f.d.173).

Deși, la 21 iulie 2023 și 03 august 2023, Direcția asistență socială tineret și

protecție a familiei Anenii Noi și Rodica Tichin, au recepționat copia recursului,

fapt confirmat prin avizele de recepție DS801010192967AS și DS8010192988AS

(f.d. 175, 176), aceștia nu și-au valorificat dreptul procedural respectiv și nu au

depus referință, prin care să-și expună opinia referitor la recursul declarat de Radu

Tichin, împotriva deciziei din 13 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestate la data de 13 aprilie

2023 și expediată prin intermediul poștei terestre lui Radu Tichin la 25 mai 2023

(f.d. 154).

Cererea de recurs a fost depusă de către Radu Tichin la 12 iunie 2023.

Astfel, recursul este declarat în termen.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră oportun de a

învedera că, prin Legea pentru modificarea unor acte normative (modificarea

cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie

2023, în vigoare din 18 august 2023, cu excepția art. IV, V pct. 1-9 și 11-16 și art.

VII – 01 septembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.

318-321 art. 570 din 18 august 2023, au fost introduse modificări în Codul de

procedură civilă, inclusiv la capitolul XXXVIII – Recursul, secțiunea a 2-a, recursul

împotriva actelor de dispoziție ale curților de apel.

Conform art. XI alin. (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246

din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data

3

intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la

data depunerii recursurilor.

Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția

temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de

Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Respectiv, recursul declarate de către Radu Tichin a fost depus până la data

intrării în vigoare a Legii pentru modificarea unor acte normative (modificarea

cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie

2023 și vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Totodată, având în vedere că legea procedural civilă, care impune obligații noi

anulează sau reduce drepturile procedurale ale participanților la proces, limitează

exercitarea unor drepturi ori stabilește sancțiuni procedurale noi sau suplimentare,

nu are putere retroactivă recursul se va examina conform procedurii de judecare a

recursului în vigoare la data depunerii acestuia, deoarece după sensul său norma

referitoare la temeiuri cuprinde și procedura, or, temeiurile nu pot fi separate de

procedura de examinare și soluționare, ele fiind un tot întreg organic.

În conformitate cu prevederile art. 431 din Codul de procedură civilă,

examinarea recursului împotriva deciziilor instanțelor de apel ține de competența

Curții Supreme de Justiție. Asupra admisibilității recursului decide un complet din

3 judecători. Recursul considerat admisibil se examinează într-un complet din 3, 5

sau 9 judecători ai Curții Supreme de Justiție. Judecătorii care au examinat

admisibilitatea recursului pot participa și la examinarea recursului în cauză.

Examinând admisibilitatea recursului, fără prezența participanților la proces, în

acord cu procedura specificată la art. 440 din Codul de procedură civilă, Completul

de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Radu

Tichin, este admisibil.

În conformitate cu art. 440 alin. (3) din Codul de procedură civilă (în redacția

Legii nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative, în vigoare

de la 01 septembrie 2023), dacă este considerat admisibil, Completul examinează

recursul în fond.

În speță, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție nu a considerat

oportun de a cita participanții la proces pentru a se pronunța cu privire la problemele

invocate în cererea de recurs, deoarece criticele recurentului au fost expuse cu

suficientă claritate.

Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recurs, în

coroborare cu normele de drept aplicabile speței, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție concluzionează asupra admiterii recursului declarat de către

Radu Tichin, cu casarea deciziei din 13 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău și

remiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) din Codul de procedură civilă, instanța,

după ce judecă recursul, este în drept: c) să admită recursul, să caseze integral decizia

instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură dată

dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Având în vedere că în sistemul legislației procesuale naționale instanța de

judecată este obligată să soluționeze procesul limitându-se la obiectul acestuia în

4

sensul formulat prin acțiune și, după caz, concretizat de către partea reclamantă,

subsecvent, instanța de recurs se află în situația de a verifica dacă la caz a fost

îndeplinită condiția unei examinări efective și a oferit un răspuns specific și explicit

mijloacelor hotărâtoare pentru rezultatul procesului, a examinat toate pretențiile și

argumentele înaintate.

Curtea Europeană a reiterat că efectul articolului 6 § 1 este, inter alia, de a

impune unei instanțe o obligația de a efectua o examinare adecvată a argumentelor

și probelor aduse de către părți (a se vedea Perez c. Franței [GC], nr. 47287/99, § 80,

ECHR 2004-I). O parte indispensabilă a acestei obligații a instanțelor judecătorești

este datoria lor de a-și motiva hotărârile (a se vedea, printre altele, Hirvisaari c.

Finlandei, nr. 49684/99, § 30, 27 septembrie 2001).

De altfel, în cazul garanțiilor acordate de art. 6 § 1 din Convenția pentru

apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, include printre altele

dreptul părților de a fi în mod real „auzite”, adică în mod corect examinate de către

instanța sesizată. Aceasta implică mai ales în sarcina instanței obligația de a proceda

la un examen efectiv, real și consistent al mijloacelor, argumentelor și elementelor

de probă ale părților, cel puțin pentru a le aprecia pertinența în determinarea situației

de fapt. Obligația de motivare impune o apreciere întotdeauna atașată de natura

cauzei, de circumstanțele acesteia, de probele prezentate. Motivarea unei hotărâri

este înțeleasă ca o explicare inteligibilă a hotărârii luate, ceea ce nu înseamnă un

răspuns exhaustiv tuturor argumentelor aduse de parte, dar nici ignorarea lor, însă

un răspuns al argumentelor fundamentale, care sunt susceptibile, prin conținutul lor,

să influențeze soluția.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că din actele cauzei

rezultă că la 14 martie 2022, Radu Tichin s-a adresat în judecată cu prezenta cerere

reconvențională împotriva Rodicăi Tichin, intervenient accesoriu Direcția asistență

socială tineret și protecție a familiei Anenii Noi, solicitând stabilirea locului de trai

a copilului minor XXXXX, anul nașterii XXXXX împreună cu tata, anularea

hotărârii din 26 mai 2020 a Judecătoriei Anenii Noi, prin care Radu Tichin s-a

obligat să achite pensie de întreținere pentru copilul minor XXXXX în beneficiul

Rodicăi Tichin.

Prima instanță a judecând cauza în fond, a admis parțial cererea

reconvențională depusă de Radu Tichin stabilind că la momentul actual copilul

minor XXXXX, anul nașterii XXXXX, se află cu traiul la domiciliul mamei Rodica

Tichin, fapt confirmat prin Avizul concluzie al reprezentantului Direcției asistență

socială tineret și protecție a familiei Anenii Noi.

Potrivit Avizului concluzie, relațiile dintre copilul XXXXX și mama sa

Rodica Tichin sunt tensionate, nu se împacă cu mama sa și preferă să locuiască cu

tatăl său Radu Tichin, din care considerente Direcția asistență socială tineret și

protecție a familiei Anenii Noi a optat pentru stabilirea locului de trai al minorei

XXXXX, anul nașterii XXXXX cu tatăl acesteia Radu Tichin.

De asemenea, prima instanță a subliniat că în cadrul ședinței de judecată Laura

Tichin a explicat că locuiește separat, iar sora XXXXX locuiește cu mama lor.

Relațiile între XXXX și mama sa nu este calmă, este rece. Mama îi interzicea să se

vadă cu XXXX. Relațiile sale cu mama sunt reci. Nu comunică cu mama pentru a

evita conflicte. E de părere ca sora XXXX să locuiască cu tata, ori ea a trăit greu cu

5

mama. Pe motiv că a fost alungată de acasă a plecat la tata. De asemenea și sora Lina

a plecat cu traiul la tatăl lor. A mai declarat că XXXX dorea să plece la cercuri de

dansuri, însă mama nu i-a permis.

Declarațiile Laurei Tichin, s-au confirmat prin declarațiile Linei Tichin care

în ședință de judecată a comuncat că, locuiește cu tata și bunica de la 13 ani. Sora

XXXX trăiește cu mama, dar i-a comunicat că dorește să locuiască cu tata din cauza

caracterului mamei, agresivitatea, tonul permanent ridicat. Relațiile cu mama sa sunt

bune datorită faptului că nu locuiește cu ea. A menționat că nu-i place cum crește

XXXX alături de mama, deoarece inventează și spune minciuni, devine agresivă.

Consideră că nu e bine să locuiască la mama, deoarece folosește cuvinte necenzurate

în comunicare.

Instanța de judecată a remarcat că potrivit anchetei sociale din 20 martie 2020

s-a stabilit că Radu Tichin locuiește cu mama sa Vera Tichin și fiica Lina Tichin, iar

familia întrunește condițiile necesare de trai.

În acest sens, instanța de judecată, luând în considerare avizul concluzie al

reprezentantului Direcției asistență socială tineret și protecție a familiei Anenii Noi

și în interesul superior al copilului minor XXXXX, a ajuns la concluzia că este

oportun ca domiciliul copilului să fie stabilit cu tata Radu Tichin.

Totodată, instanța de judecată a considerat că pretenția lui Radu Tichin privind

anularea hotărârii judecătorești nr. 2-1438/19 din 26 mai 2020 de încasare a pensiei

de întreținere pentru copilul XXXX în folosul Rodicăi Tichin, urmează a fi respinsă

ca inadmisibilă din motiv că nu ține de competența instanței de fond de a anula o

altă hotărâre de judecată, care în virtutea faptului admiterii pretenției cu privire la

schimbarea domiciliului copilului minor XXXX cu tatăl acesteia Radu Tichin,

pensia pentru întreținerea copilului minor XXXX născută la XXXX în mărime de ¼

din salariu și alte venituri lunare, ce a fost dispusă anterior a fi încasată de la Radu

Tichin în beneficiul Rodicăi Tichin prin hotărârea Judecătoriei Anenii Noi nr. 2-

1438/19 din 26 mai 2020 își încetează efectele juridice.

La 18 octombrie 2022, Rodica Tichin a declarat apel împotriva hotărârii din 11

octombrie 2022 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central.

Curtea de Apel Chișinău, fiind învestită cu judecarea cauzei în apel, prin

decizia din 13 aprilie 2023 a admis apelul declarat de Rodica Tichin, a casat

hotărârea din 11 octombrie 2022 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central și a

pronunțat o hotărâre nouă de respingere a cererii de chemare în judecată

reconvențională înaintată de Radu Tichin împotriva Rodicăi Tichin, intervenient

accesoriu Direcția asistență socială tineret și protecție a familiei Anenii Noi cu

privire la stabilirea domiciliului copilului minor cu tata și anularea hotărârii

judecătorești privind încasarea pensiei de întreținere ca fiind neîntemeiată.

Instanța de apel a reținut că, prin hotărârea nr. 2-410/14 din 18 martie 2014 a

Judecătoriei Anenii Noi, căsătoria dintre Rodica Tichin și Radu Tichin a fost

desfăcută, iar copiii minori Laura Tichin, Lina Tichin și XXXX au fost stabilite cu

domiciliul la mama Rodica Tichin.

Prin hotărârea nr. 2-640/16 din 16 februarie 2017 a Judecătoriei Anenii Noi,

s-a admis parțial cererea de chemare în judecată înaintată de Rodica Tichin, s-a

încasat de la Radu Tichin în beneficiul Rodicăi Tichin pensia de întreținere a copiilor

minori XXXX, anul nașterii XXXX și Lina Tichin, anul nașterii 19 decembrie 2002,

6

în mărime de 1 000 lei lunar pentru fiecare, începând cu data de 23 iunie 2016, până

la atingerea majoratului de către copii. Cererea reconvențională înaintată de Radu

Tichin cu privire la stabilirea domiciliului copiilor minori, s-a respins ca fiind

neîntemeiată. Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 20 septembrie 2017 a casat

hotărârea din 16 februarie 2017 a Judecătoriei Anenii Noi în partea încasării de la

Radu Tichin a pensiei de întreținere a copilului minor Lina Tichin și în această parte

s-a adoptat o nouă hotărâre, prin care a respins această cerință.

Potrivit avizului concluzie al reprezentantului DASPF Anenii Noi copilul

minor XXXX, anul nașterii XXXX se află cu traiul la domiciliul mamei Rodica

Tichin.

Radu Tichin în susținerea cerinței privind stabilirea domiciliului copilului

minor a indicat că copilul are 11 ani și poate să-și expună poziția, precum și faptul

că mama Rodica Tichin este agresivă și aplică violența față de copil, iar instanța de

apel a reținut că circumstanțele indicate nu constituie temei de admitere a cererii, or

declarațiile cu privire la agresivitatea și aplicarea violenței față de copil sunt

declarative, nefiind prezentate careva probe în acest sens.

Totodată, din declarațiile mamei Rodica Tichin, ea a avut cerințe față de copil,

să facă anumite lucruri prin casă, în legătură cu starea de sănătate a sa, ceea ce nu

este pe placul copilul, iar instanța de apel a reținut că acest fapt nu constituie temei

de schimbare a domiciliului copilului, având în vedere că părintele este în drept să-

și educe copilul după propriile convingeri, iar careva acte de violență nu au fost

stabilite.

Prin urmare, instanța de apel a constatat că domiciliul copilului minor XXXX,

ținând cont de vârsta minorei, care la moment avea împlinită vârsta de 11 ani și întru

respectarea interesului suprem al copilului, urmează a fi stabilit cu mama, ori

argumentele precum că copilul nu se împacă cu mama nu sunt convingătoare pentru

instanță, având în vedere vârsta și necesitățile copilului.

Mai mult, minora XXXX locuiește în apropierea domiciliului tatălui, iar

careva impedimente la întrevederile cu tatăl, sau deplasarea copilului la acesta nu

sunt.

Din criticile recurentului Radu Tichin aduse în recursul formulat, Completul

de judecată al Curții Supreme de Justiție identifică, în esență, dezacordul cu decizia

instanței de apel, prin prisma temeiurilor prevăzute de art. 432 alin. (2) lit. a), c) din

Codul de procedură civilă, exprimând poziția în favoarea casării acesteia cu

menținerea hotărârii prime instanțe.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) din Codul de procedură civilă, se consideră

că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care

instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; c) a

interpretat în mod eronat legea.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că instanța de apel

avea obligația de a verifica circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărârea

primei instanțe, precum și cele care nu au fost stabilite, dar care au importanță pentru

soluționarea cauzei.

De altfel, această obligație a instanței de apel este inserată în art. 373 alin. (1),

(2), (3), (5) din Codul de procedură civilă, care stipulează că instanța de apel verifică,

în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate, legalitatea și

7

temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea circumstanțelor de fapt și

aplicarea legii în primă instanță. În limitele apelului, instanța de apel verifică

circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanțe, precum și

cele care nu au fost stabilite, dar care au importanță pentru soluționarea cauzei,

apreciază probele din dosar și cele prezentate suplimentar în instanță de apel de către

participanții la proces. În cazul în care motivarea apelului nu cuprinde argumente

sau dovezi noi, instanța de apel se pronunță în fond, numai în temeiul celor invocate

în primă instanță. Instanța de apel este obligată să se pronunțe asupra tuturor

motivelor invocate în apel.

Efectuând o retrospectivă a esenței litigiului, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție precizează că prin hotărârea din 18 martie 2014 a Judecătoriei

Anenii Noi, dosar nr. 2-410/14, căsătoria dintre Rodica Tichin și Radu Tichin a fost

desfăcută, iar copiii minori Laura Tichin, Lina Tichin și XXXX au fost stabilite cu

domiciliul la mama lor Rodica Tichin.

Conform certificatului de naștere a copilului XXXX se confirmă că părinții

acesteia sunt Radu Tichin și Rodica Tichin.

Prin hotărârea din 16 februarie 2017 a Judecătoriei Anenii Noi nr. 2-640/16,

s-a admis parțial cererea de chemare în judecată înaintată de către Rodica Tichin

împotriva lui Radu Tichin cu privire la încasarea pensiei alimentare de întreținere a

copiilor minori, ca fiind întemeiată. S-a încasat de la Radu Tichin în beneficiul

Rodicăi Tichin pensia de întreținere a copiilor minori XXXX, anul nașterii XXXX

și Lina Tichin, anul nașterii 19 decembrie 2002, în mărime de 1 000 lei lunar

pentru fiecare, începând cu data de 23 iunie 2016, până la atingerea majoratului de

către copii. Cererea de chemare în judecată reconvențională înaintată de către Radu

Tichin împotriva Rodicăi Tichin cu privire la stabilirea domiciliului copiilor minori,

s-a respins ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia din 20 septembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, s-a casat

hotărârea din 16 februarie 2017 a Judecătoriei Anenii Noi nr. 2-640/16 în partea

încasării de la Radu Tichin a pensiei de întreținere a copilului minor Lina Tichin, cu

respingerea acestei pretenții.

Prin Avizul Concluzie al reprezentantului DASPF Anenii Noi nr. 1531 din 10

octombrie 2022 copilul minor XXXXn, anul nașterii XXXX se află cu traiul la

domiciliul mamei Rodica Tichin.

Efectuând controlul judiciar al deciziei contestate, în raport cu materialele

dosarului, argumentele invocate în recurs în coroborare cu legislația în vigoare ce

guvernează raportul juridic litigios, completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție consideră că soluția și concluziile instanței de apel sunt pripite, nefiind

elucidate cu suficientă claritate toate circumstanțele importante ale cauzei, cu

aplicarea și interpretarea eronată a normelor de drept material și procedural, din

motivele ce succed.

Conform art.130 alin. (1) și (3) din Codul de procedură civilă, instanța

judecătorească apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe cercetarea

multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din dosar

în ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege. Fiecare probă se

apreciază de instanță privitor la pertinența, admisibilitatea, veridicitatea ei, iar toate

8

probele în ansamblu, privitor la legătura lor reciprocă și suficiența pentru

soluționarea cauzei.

Potrivit 239 din Codul de procedură civilă, hotărârea judecătorească trebuie să

fie legală și întemeiată. Instanța își întemeiază hotărârea numai pe circumstanțele

constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în ședință de judecată.

Completul de judecată constată că soluția instanței de apel rezultă din

nedeterminarea exactă a naturii juridice a litigiului, criteriu, care presupune prin sine

elucidarea completă și certă a situației de fapt sub toate aspectele, iar concluziile

instanței de apel sunt bazate pe o apreciere unilaterală și arbitrară a materialului

probator, fapt ce vine în contradicție cu normele de drept procedural.

Potrivit recomandărilor avizului nr. 11 din 2008 al Consiliului Consultativ al

Judecătorilor Europeni (CCJE) în atenția Comitetului de Miniștri al Consiliului

Europei privind calitatea hotărârilor judecătorești, o motivație și o analiză clară sunt

cerințele fundamentale ale hotărârilor judecătorești și un aspect important al

dreptului la un proces echitabil. Pentru a răspunde cerințelor procesului echitabil,

motivarea ar trebui să evidențieze, că judecătorul a examinat cu adevărat chestiunile

esențiale ce iau fost prezentate.

Conform art. 5 alin. (1) din Codul de procedură civilă, orice persoană

interesată este în drept să se adreseze în instanță judecătorească, în modul stabilit de

lege, pentru a-și apăra drepturile încălcate sau contestate, libertățile și interesele

legitime.

Articolul 16 din Legea nr. 338 din 15 decembrie 1994 privind drepturile

copilului statuează că, fiecare copil are dreptul să locuiască în familie, să-și cunoască

părinții, să beneficieze de grija lor, să coabiteze cu aceștia, cu excepția cazurilor în

care despărțirea de un părinte sau de ambii părinți este necesară în interesul copilului.

Familia este o instituție protejată de art. 8 din Convenția Europeană pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Totodată, art. 9 din Convenția internațională cu privire la drepturile copilului

din 20 noiembrie 1989 indică că, statele părți vor veghea ca nici un copil să nu fie

separat de părinții săi împotriva voinței acestora, exceptând situația în care

autoritățile competente decid, sub rezerva revizuirii judiciare și cu respectarea

legilor și a procedurilor aplicabile, că această separare este în interesul suprem al

copilului. O astfel de decizie poate deveni necesară în cazuri particulare cum ar fi,

de exemplu, în cazul copiilor maltratați sau neglijați de părinți sau în cazul în care

părinții trăiesc separat și se impune luarea unei hotărâri cu privire la locul de

reședință a copilului. În cazul examinării litigiilor cu privire la stabilirea domiciliului

copilului minor în cazul în care părinții locuiesc separat, să se țină cont exclusiv de

interesul superior al copilului.

Examinând superioritatea unuia dintre drepturi, instanța de judecată urmează

să țină cont și de art. 18 din Convenția cu privire la drepturile copilului, care prevede

că, statele părți vor depune eforturi pentru asigurarea recunoașterii principiului

potrivit căruia ambii părinți au responsabilități comune pentru creșterea și

dezvoltarea copilului. Părinții sau, după caz, reprezentanții săi legali sunt principalii

responsabili de creșterea și dezvoltarea copilului. Aceștia trebuie sa acționeze, în

primul rând, în interesul suprem al copilului.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat principiul bine

9

stabilit în jurisprudența sa conform căruia scopul Convenției nu este de a proteja

drepturile teoretice sau iluzorii ci cele concrete și efective (Cauza Artico împotriva

Italiei).

Prin urmare, la încredințarea copiilor minori, condiția esențială de care

instanțele judecătorești au îndatorirea să se pronunțe, constă în interesul superior al

copilului, interes ce urmează a fi stabilit prin examinarea tuturor criteriilor

consacrate în acest domeniu.

Aceste criterii, stabilite de practica Curții Europene a Drepturilor Omului, dar

și de legislația națională sunt vârsta copilului, posibilitățile părintelui de a-i asigura

o bună dezvoltare fizică, intelectuală și morală, atașamentul față de copilul minor,

precum și al minorului față de părinte, grija manifestată de părinți în timpul

conviețuirii și după despărțirea lor în fapt, precum și altele asemenea.

Totodată, criteriile de apreciere a interesului superior al minorului formează

un ansamblu guvernat de principiul egalității, ceea ce înseamnă că nu poate reține

caracterul primordial sau determinant al unuia sau altuia dintre criteriile respective.

Conform art. 51 alin. (1), (3) din Codul familiei, se consideră copil persoana

care nu a atins vârsta de 18 ani (majoratul). Fiecare copil are dreptul să locuiască în

familie, să-și cunoască părinții, să beneficieze de grija lor, să coabiteze cu ei, cu

excepția cazurilor când aceasta contravine intereselor copilului. Copilul are dreptul

la educație din partea părinților, la dezvoltarea capacităților intelectuale, la libertatea

gândirii și conștiinței, la apărarea demnității și onoarei.

În conformitate cu art. 53 alin. (4) din Codul de procedură civilă copilul are

dreptul la protecție contra abuzurilor, inclusiv contra pedepsei corporale din partea

părinților sau a persoanelor care îi înlocuiesc.

Prevederile art. 63 alin. (1), (3)-(5) din Codului familiei indică că, în cazul

când părinții locuiesc separat, domiciliul copilului care nu a atins vârsta de 14 ani se

determină prin acordul părinților. La determinarea domiciliului copilului minor,

instanța judecătoreasă va cere și avizul autorității tutelare teritoriale în a cărei rază

teritorială se află domiciliul fiecăruia dintre părinți, care va conține, după caz, și

informația disponibilă privind actele de violență în această familie și persoana

agresorului familial. În cazul în care lipsește acordul părinților cu privire la stabilirea

domiciliului copilului, până la stabilirea acestuia de către instanța de judecată,

domiciliul copilului este considerat domiciliul părintelui cu care acesta locuiește

permanent. În cazul indicat la alin. (4), părintele care locuiește separat de copil are

dreptul să petreacă timpul cu copilul la domiciliul său, dacă aceasta nu contravine

interesului superior al copilului, luându-se în considerație vârsta copilului,

proximitatea domiciliului părintelui care locuiește separat, frecventarea

studiilor/participarea la activități extrașcolare, conform unui program stabilit de

autoritatea tutelară teritorială.

Articolul 3 alin. (1) din Convenția internațională cu privire la drepturile

copilului din 20 noiembrie 1989 indică că în toate deciziile care îi privesc pe copii,

fie că sunt luate de instituții publice sau private de ocrotire socială, de către tribunale,

autorități administrative sau de organe legislative, interesele superioare ale copilului

trebuie să fie luate în considerare cu prioritate.

La caz, la examinarea cauzei în prima instanță, copiii comuni ai Rodicăi

Tichin și Radu Tichin, și anume, fiicele Laura Tichin, Lina Tichin și XXXX, fiind

10

audiate în ședința de judecată, au declarat că XXXX, care la moment este stabilită

cu traiul cu mama, este supusă violenței în familie, prin faptul manifestării acțiunilor

agresive față de aceasta. Totodată, fiicele Laura și Lina în ședința de judecată au

declarat că acest comportament agresiv a mamei lor a fost și față de ele până a trece

cu traiul la tatăl lor.

Materialele cauzei atestă că Direcția asistență socială, tineret și protecție a

familiei Anenii Noi prin demersul nr. 932 din 13 iunie 2022, a solicitat Centrului

Național de prevenire a abuzului față de copii efectuarea evaluării psihologice a

copilului XXXX, anul nașterii XXXX, comunicând că după divorțul părinților

locuiește cu mama Rodica Tichin în satul Floreni, raionul Anenii Noi. Totodată, s-a

menționat în solicitare că în prezent în Judecătoria Anenii Noi se examinează litigiu

referitor la schimbarea locului de trai al copilului cu tata. Astfel, evaluarea

psihologică este necesară pentru identificarea atașamentului copilului față de tată și

mamă și prezenței/lipsei semnelor abuzului din partea părinților față de copil.

Din procesul-verbal al instanței de apel din 13 aprilie 2023 rezultă că

reprezentantul intervenientului accesoriu DASPF Anenii Noi în ședința instanței de

apel nu s-a prezentat, fiind înștiințat în mod legal prin intermediul poștei electronice

și prin poșta terestră.

Prin urmare, instanța de apel a considerat posibilă examinarea cauzei în

absența intervenientului accesoriu și a examinat cauza în fond, fără a ține cont de

prevederile art. 63 alin. (3) din Codul familie, care este o normă imperativă și care

prevede că o condiție obligatorie pentru determinarea domiciliului copilului minor

este necesară informația privind actele de violență în această familie și persoana

agresorului familial, la caz asemenea, informație nu a fost prezentată de către

Direcția asistență socială și protecție a familiei Anenii Noi.

Mai mult, în cadru dezbaterilor judiciare în instanța de apel, Radu Tichin a

indicat că a fost sesizat organul de rigoare pentru evaluarea psihologică a copilului

XXXX, însă asemenea verificări nu au avut loc.

În circumstanțele expuse, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

conchide că instanța de apel a emis o decizie nemotivată și pripită, fapt ce indică

incontestabil la încălcarea de către instanță a normelor de drept procedural, precum

și la examinarea superficială atât a apelului, cât și a cauzei deduse judecării.

Prin urmare, Completul de judecată reține că actul judecătoresc trebuie să fie

clar, înțeles de părțile implicate în litigiu și să răspundă în mod sigur și expres la

toate cererile și obiecțiile formulate de către părți, condiții legale ce nu au fost

respectate în speță de către instanța de apel.

În atare circumstanțe, instanța de apel urma să verifice dacă s-a efectuat

evaluarea psihologică a copilului XXXX, anul nașterii XXXX, iar în cazul

neefectuării acestuia, să stabilească motivul și să revină asupra acestui aspect, or

efectuarea evaluării s-a dispus anume cu scopul stabilirii dacă copilul este sau nu

supus violenței fapt determinat în prezența speță.

Deși, în sensul art. 118 alin. (1) din Codul de procedură civilă, fiecare parte

trebuie să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al pretențiilor și

obiecțiilor sale dacă legea nu dispune altfel, nu urmează a fi ignorant nici faptul că

alineatul 3 al aceleiași norme procesuale stipulează că circumstanțele care au

importanță pentru soluționarea justă a cauzei sunt determinate definitiv de instanța

11

judecătorească pornind de la pretențiile și obiecțiile părților și ale altor participanți

la proces, precum și de la normele de drept material și procedural ce urmează a fi

aplicate.

Totodată, în temeiul art. 118 alin. (5) din Codul de procedură civilă, instanța

judecătorească (judecătorul) este în drept să propună părților și altor participanți la

proces, după caz, să prezinte probe suplimentare și să dovedească faptele ce

constituie obiectul probațiunii pentru a se convinge de veridicitatea lor.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reiterează că în virtutea

caracterului devolutiv al apelului, instanța de apel la examinarea cauzei în ordine de

apel, având în vedere natura litigiului, era în drept de a propune părților de a prezenta

probe suplimentare în confirmarea circumstanțelor invocate, însă instanța de apel s-

a limitat la aprecierea probelor existente, deși, era evident că acestea nu sunt

suficiente pentru soluționarea obiectivă și corectă a litigiului, în special că s-a pretins

că față de copilul minor XXXX care este stabilit cu mama este aplicată violență.

În atare situație, declarațiile lui Radu Tichin, confirmate prin demersul Direcției

asistență socială, tineret și protecția a familiei Anenii Noi, privind sesizarea

Centrului național de prevenire a abuzului față de copii pentru a efectua evaluarea

psihologică a copilului XXXX, precum și a violenței aplicate față de copil nu au

putut fi examinate formal, însă presupunea o verificare a pretinselor circumstanțe

care ridică întrebări de fapt și de drept suficient de serioase, încât de aprecierea lor

depinde examinarea fondului.

Sintetizând cele conturate anterior, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia că examinarea cauzei în instanța de apel s-a realizat pripit

și evaziv, fiind ignorate și neelucidate circumstanțele determinante soluționării

corecte și obiective a litigiului, ceea ce impune casarea integrală a deciziei instanței

de apel cu trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel, în alt complet de

judecată.

Instanța are obligația de a soluționa litigiul conform regulilor de drept

aplicabile și prin toate mijloacele legale să prevină orice greșeală privind aflarea

adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor și prin aplicarea corectă a legii, în

scopul pronunțării unei hotărâri temeinice și legale.

Însă, la caz, instanța de apel nu și-a executat în deplină măsură obligația legală

de a examina cauza cu prezentarea obligatorie a rezultatului psihologic a copilului

de către autorității tutelare, circumstanțele constatate fiind apreciate drept o eroare

judiciară, care nu poate fi corectată de instanța de recurs.

În ceea ce vizează declararea cererii de apel de către Rodica Tichin, împotriva

hotărârii din 11 octombrie 2022 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central, Completul

de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că, apelul nemotivat a fost

depus de către apelantă la 18 octombrie 2022, solicitând admiterea acestuia, casarea

hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri de încetare a procesului în

temeiul art. 265 lit. b) din Codul de procedură civilă și compensarea cheltuielilor de

judecată.

Potrivit fișei de repartizare a dosarului, la 13 ianuarie 2023, cauza civilă a fost

repartizată spre examinare în ordine de apel, în mod-automat aleatoriu prin

intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor, judecătorului raportor

Nelea Budăi.

12

Prin încheierea din 17 ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, nu s-a dat curs

cererii de apel declarată de Rodica Tichin, împotriva hotărârii din 11 octombrie 2022

a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central și s-a acordat apelantei un termen până la

01 februarie 2023 pentru prezentarea în secția civilă din cadrul Direcției de evidență

și documentare procesuală a Curții de Apel Chișinău a apelului motivat, cu indicarea

motivelor de fapt și de drept pe care își întemeiază apelul, a probelor invocate în

susținerea apelului și a dovezii de plată a taxei de stat în mărime de 75 lei.

Materialele cauzei atestă că la Curtea de Apel Chișinău a înregistrat la 02

februarie 2023, ora 09:00, cu nr. 1120 cererea de apel motivată prezentată de Rodica

Tichin, fiind anexat și ordinul de încasare a numerarului nr. QSG496*201762/A din

30 ianuarie 2023, care confirmă achitarea taxei de stat în mărime de 75 lei.

Prin încheierea din 07 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a acceptat

spre examinare cererea de apel declarată de Rodica Tichin, fiind numită ședința

pentru examinarea apelului pentru data de 16 februarie 2023, ora 10:00.

În conformitate cu art. 115 din Codul de procedură civilă la cererea

participanților la proces interesați, instanța de judecată poate prelungi termenul de

procedură stabilit de instanța de judecată. Termenul poate fi prelungit pentru același

temei o singură dată. Termenul de procedură stabilit de lege nu poate fi prelungit,

fiind aplicabil art. 116.

Articolul 116 alin. (1) din Codul de procedură civilă indică că persoanele care,

din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot

fi repuse în termen de către instanță.

(2) Cererea de repunere în termen se depune la instanța judecătorească care

efectuează actul de procedură și se examinează în ședință de judecată. Participanților

la proces li se comunică locul, data și ora ședinței. Neprezentarea lor însă nu

împiedică soluționarea repunerii în termen.

(3) La cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc

imposibilitatea îndeplinirii actului. Totodată, trebuie efectuat actul de procedură care

nu a fost îndeplinit în termen (să fie depusă cererea, să fie prezentate documentele

respective etc.).

(4) Repunerea în termen nu poate fi dispusă decât în cazul în care partea și-a

exercitat dreptul la acțiune înainte de împlinirea termenului de 30 de zile, calculat

din ziua în care a cunoscut sau trebuia să cunoască încetarea motivelor care justifică

depășirea termenului de procedură.

Completul de judecată reține că în situația din speță, instanța de apel urmează

să clarifice dacă apelanta Rodica Tichin a îndeplinit în termen indicațiile instanței

din încheierea din 17 ianuarie 2023, dacă a solicitat un termen suplimentar pentru

înlăturarea neajunsurilor, sau a depus o cerere de repunere în termen pentru

îndeplinirea unui act de procedură, sau dacă, eventual, s-ar fi încadrat în termenul

legal pentru efectuarea actului de procedură.

Din perspectiva postulatelor legale, la examinarea cauzelor, instanțele urmează

să se conducă nemijlocit de principiul adevărului obiectiv, care se manifestă prin

stabilirea multilaterală, completă și obiectivă a tuturor circumstanțelor care au

importanță pentru justa soluționare a cauzei. De altfel, o hotărâre judecătorească

motivată în sensul respectării cerințelor 6 § 1 din CEDO, presupune o examinare

reală a problemelor esențiale relevate în speță, cel puțin pentru a le aprecia

13

pertinența. Pentru a răspunde cerințelor procesului echitabil, motivarea ar trebui să

evidențieze că judecătorul a examinat cu adevărat chestiunile esențiale ce i-au fost

prezentate (Boldea împotriva României din 15 februarie 2007, paragraful 29; Helle

împotriva Finlandei din 19 februarie 1997, paragraful 60).

Subsecvent, la rejudecarea cauzei civile, adoptarea soluției la caz urmează a fi

precedată de toate aceste etape, luând în considerare momentele conturate supra,

ignorate anterior, precum și motivarea să fie efectuată atât prin prisma poziției părții

reclamante, cât și obiecțiilor părții oponente pe marginea acțiunii formulate în raport

cu probele prezentate și normele de drept pertinente litigiului, rezultând din

prevederile art. 130 din Codul de procedură civilă, ca, în consecință, soluția adoptată

să fie certă și coerentă și să răspundă standardelor unui proces echitabil garantat de

art. 6 § 1 CEDO.

Coroborând circumstanțele ce preced, Completul de judecată al Curții Supreme

de Justiție va admite recursul declarat și va casa integral decizia instanței de apel cu

trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată.

În conformitate cu art. 442, art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură

civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se admite recursul declarat de Radu Tichin.

Se casează integral decizia din 13 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău, în

cauza civilă, la cererea de chemare în judecată reconvențională depusă de Radu

Tichin împotriva Rodicăi Tichin, intervenient accesoriu Direcția asistență socială

tineret și protecție a familiei Anenii Noi, cu privire la stabilirea domiciliului

copilului minor cu tata și anularea hotărârii judecătorești privind încasarea pensiei

de întreținere și se trimite cauza spre rejudecare în Curtea de Apel Chișinău, în alt

complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Ion Malanciuc

Mariana Ursachi

14