2ra-744/19 — decaderea din drepturile parintesti

Dosarul nr. 2ra-744/19 Prima instanță: Jud. Anenii Noi, sediul Central (jud. A. Mocanu) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Guzun, V. Buhnaci, L. Pruteanu) Î N C H E I E R E 15 mai 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă judecătorii Tamara Chișca-Doneva Nicolae Craiu examinând admisibilitatea recursului declarat de către Oxana Morozan, reprezentată de avocatul Tatiana Maștalin, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Oxana Morozan împotriva lui Victor Morozan, intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială Tineret și Protecție a Familiei Anenii Noi cu privire la decăderea din drepturile părintești, împotriva deciziei din 11 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul declarat de avocatul Iuliana Pascal în interesele Oxanei Morozan și s-a menținut hotărârea din 14 iunie 2018 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central, c o n s t a t ă : La 20 decembrie 2017, Oxana Morozan a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Victor Morozan, intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială Tineret și Protecție a Familiei Anenii Noi cu privire la decăderea din drepturile părintești.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, împreună cu pârâtul Victor Morozan au constituit un cuplu familial. Din căsătoria cu acesta au un copil minor – XXXXX, născută la data de XXXXX. A menționat că, ulterior, prin hotărârea din 26 aprilie 2016 a Judecătoriei Anenii Noi, căsătoria a fost desfăcută și s-a stabilit domiciliul copilului minor XXXXX cu mama Oxana Morozan. Reclamanta a explicat că, după desfacerea căsătoriei și până la momentul actual copilul minor se află la educarea și întreținerea exclusivă a sa, iar pârâtul manifestă atitudine neglijentă, indolentă față de creșterea și educarea copilului. Totodată, a mai adăugat că, conform hotărârii sus enunțate, pârâtul a fost obligat să achite pensie pentru întreținerea copilului minor – XXXXX în mărime de 1 200 de lei/lunar, însă acesta nu a efectuat careva achitări.

Mai mult, ultimul nici la momentul de față nu-și onorează obligațiunile părintești, nu acordă sprijin material copilului minor, a pierdut orice legături cu copilul, duce o viață desfrânată și are un comportament amoral. 1 Reclamanta Oxana Morozan a solicitat decăderea din drepturile părintești a lui Victor Morozan față de copilul minor XXXXX. Prin hotărârea din 14 iunie 2018 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central acțiunea depusă de către Oxana Morozan a fost respinsă, ca fiind neîntemeiată. Prin decizia din 11 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul declarat de avocatul Iuliana Pascal în interesele Oxanei Morozan și s-a menținut hotărârea din 14 iunie 2018 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central.

Pentru a decide astfel, instanțele ierarhic inferioare au reținut prevederile art. 67 din Codul familiei, care statuează expres că părinții pot fi decăzuți din drepturile părintești dacă: a) se eschivează de la exercitarea obligațiilor părintești, inclusiv de la plata pensiei de întreținere; b) refuză să ia copilul din maternitate sau dintr-o altă instituție curativă, educativă, dintr-o instituție de asistență socială sau alta similară; c) fac abuz de drepturile părintești; d) se comportă cu cruzime față de copil, aplicând violența fizică sau psihică, atentează la inviolabilitatea sexuală a copilului; e) prin comportare amorală, influențează negativ asupra copilului; f) suferă de alcoolism cronic sau de narcomanie; g) au săvârșit infracțiuni premeditate contra vieții și sănătății copiilor sau a soțului; precum și h) în alte cazuri când aceasta o cer interesele copilului.

În speță, însă instanțele de judecată au stabilit că, Oxana Morozan nu a prezentat careva probe concludente și pertinente ce ar demonstra cu certitudine faptul că, într- adevăr Victor Morozan se eschivează de la îndeplinirea obligațiilor părintești, iar încheierea din 24 ianuarie 2018 a executorului judecătoresc Sergiu Catanoi nu constituie temei suficient pentru decăderea pârâtului din drepturile părintești, or, prin încheierea dată a fost stabilită doar restanța la pensia alimentară a lui Victor Morozan, însă nicidecum nu confirmă că acesta se eschivează cu rea credință. La 8 februarie 2019, prin intermediul oficiului poștal, Oxana Morozan, reprezentată de avocatul Tatiana Maștalin a declarat recurs împotriva deciziei din 11 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău.

În motivarea recursului a indicat că, nu este de acord cu decizia instanței de apel, o consideră ilegală și neîntemeiată din considerentele ce urmează. La emiterea deciziei, instanța de apel a apreciat eronat faptul precum că restanța lui Victor Morozan la pensia pentru întreținere a copilului minor în mărime de 27 600 de lei nu constituie un argument în vederea probării neexecutării obligațiilor părintești față de copil. A explicat că, instanțele de judecată nu au apreciat obiectiv circumstanțele speței, și anume că, Victor Morozan a fost notificat despre existența restanței la plata pensiei de întreținere, însă acesta nu este de găsit, fiind plecat peste hotarele țării. Totodată, a menționat că, la adoptarea soluției instanțele inferioare au interpretat eronat dispozițiile art. 67 din Codul familiei.

Mai mult, instanțele de judecată nu au luat în considerare avizul pozitiv al Direcției Asistență Socială și Protecția Familiei, prin care s-a optat asupra admiterii cererii de chemare în judecată. În opinia recurentei argumentul instanței precum că nu a fost constată eschivarea cu rea credință a debitorului de la obligațiile de plată a pensiei de întreținere, este formal și eronat, deoarece însăși existența datoriei confirmată de executorul judecătoresc, demonstrează rea-credința intimatului, care a ignorat nu doar obligațiile sale părintești și morale, ci și notificările, citațiile executorului judecătoresc. 2 Oxana Morozan a afirmat că comportamentul lui Victor Morozan poate fi calificat ca nedemn, deoarece acesta a dispărut de mult timp, nu întreține legătura nici cu copilul, precum și ignoră obligațiile de întreținere, educare a copilului minor.

În drept, recurenta și-a întemeiat recursul în baza art. 429, 432 alin.(1), (2) lit. c), alin. (4), (5), 445 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă. A solicitat admiterea cererii de recurs, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care acțiunea depusă să fie admisă. În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 11 decembrie 2018, dar date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurentă, la dosar lipsesc.

Respectiv, recursul declarat la 8 februarie 2019, este în termen. La 19 martie 2019, în conformitate cu art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, în adresa intimatului a fost expediată copia recursului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței. Intimatul Victor Morozan nu și-a valorificat dreptul procedural și nu a depus referință în termenul stabilit. Examinând temeiurile recursului declarat de către Oxana Morozan, reprezentată de avocatul Tatiana Maștalin, în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil. În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat de către Oxana Morozan, reprezentată de avocatul Tatiana Maștalin, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. Or, argumentele invocate în recurs se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. 3 Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În contextul dat, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. În această ordine de idei, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII din Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera inadmisibil recursul declarat de către Oxana Morozan, reprezentată de avocatul Tatiana Maștalin.

În conformitate cu art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Recursul declarat de către Oxana Morozan, reprezentată de avocatul Tatiana Maștalin, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă judecătorii Tamara Chișca Doneva Nicolae Craiu 4