3ra-939/19 — restabilirea dreptului de acces la informatie, obligarea prezentării informatiei solicitate si repararea prejudiciului moral

3ra-939/19 — restabilirea dreptului de acces la informatie, obligarea prezentării informatiei solicitate si repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 3ra-939/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud. G. Cazacu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, V. Sîrbu, V. Mihaila)

DECIZIE

18 decembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Nina Vascan

Mariana Pitic

examinând recursul depus de către Andrei Rusnak,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă

de către Andrei Rusnak împotriva Inspectoratului General al Poliției și lui Ion

Cecîrlan cu privire la restabilirea dreptului de acces la informație, obligarea

prezentării informației solicitate și repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 10 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care au

fost admise apelurile declarate de către Ion Cecîrlan și Inspectoratul General al

Poliției, a fost casată hotărârea din 08 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani și a fost emisă o nouă hotărâre cu privire la respingerea acțiunii,

constată:

La data de 02 ianuarie 2019 Andrei Rusnak a depus cerere de chemare în

judecată Inspectoratului General al Poliției și lui Ion Cecîrlan cu privire la

restabilirea dreptului de acces la informație, obligarea prezentării informației

solicitate și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la data de 07 noiembrie 2018 a

înregistrat la Inspectoratul General al Poliției petiția nr. R-1718/18, prin care a

informat despre desfășurarea activității de antreprenoriat presupus neautorizat la mai

multe adrese din sectorul Centru și a solicitat să fie informat despre rezultatele

examinării petiției și, anume, data întocmirii procesului-verbal cu privire la

contravenție, adresa constatării contravenției, articolul din Codul contravenției și

mărimea sancțiunii aplicate și numele agentului constatator, iar în cazul lipsei

încălcărilor la adresa respectivă, să-i fie comunicate actele permisive – numărul,

termenul de valabilitate și organul emitent. De asemenea, a mai solicitat să fie

1

examinate și indicate toate adresele, iar refuzul de a-i elibera informația solicitată să

fie motivat.

A menționat că, la data de 20 noiembrie 2018 a fost semnat răspunsul

Sectorului de poliție nr. 2 al Inspectoratului de poliție Centru al Direcției de poliție

a mun. Chișinău nr. R-1718/18, executorul căruia fiind Ion Cecîrlan, funcționar

public al Inspectoratului de poliție Centru, în care, din motive necunoscute, nu i-a

fost comunicată informația solicitată în petiție.

A susținut că, la data de 06 decembrie 2018, nefiind de acord cu răspunsul

primit, a depus la Inspectoratul General al Poliției cererea nr. R-1919/18, prin care a

solicitat prezentarea informației solicitate în petiția nr. R-17181/18.

A afirmat că, prin răspunsul Sectorului de poliție nr. 2 al Inspectoratului de

poliție Centru al Direcției de poliție a mun. Chișinău nr. R-1919/18 din 21 decembrie

2018, executorul căruia fiind Ion Cecîrlan, funcționar public al Inspectoratului de

poliție Centru, i-a fost comunicat că, a fost întocmit un proces-verbal cu privire la

contravenție în temeiul art. 263 alin. (1) din Codul contravențional, cu aplicarea

sancțiunii sub formă de amendă în mărime de 1500 de lei, însă nu i-a fost comunicată

informația solicitată și, anume, data întocmirii procesului-verbal cu privire la

contravenție și numărul procesului-verbal cu privire la contravenție.

A considerat că, prin acțiunile sale, Ion Cecîrlan a încălcat prevederile

legislației în vigoare și i-a lezat dreptul la informație.

A solicitat restabilirea dreptului său de acces la informație lezat prin răspunsul

pârâtului nr. R-1718/18 din 20 noiembrie 2018 la petiția nr. R-1718/18 din 07

noiembrie 2018 și prin răspunsul nr. R-1919/18 din 21 decembrie 2018 la cererea

nr. R-1919/18 din 06 decembrie 2018, obligarea pârâtului de a-i prezinta informația

solicitată și, anume, data întocmirii procesului-verbal cu privire la contravenție și

numărul procesului-verbal cu privire la contravenție și încasarea în mod solidar de

la pârâți a sumei de 1000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral.

Prin hotărârea din 08 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani a

fost admisă acțiunea depusă de către Andrei Rusnak, a fost obligat Inspectoratul

General al Poliției să prezinte lui Andrei Rusnak informația solicitată în petiția nr.

R-1718/18 din 07 noiembrie 2018 și în cererea prealabilă nr. R-1919/18 din 06

decembrie 2018 cu privire la data întocmirii și numărul procesului-verbal cu privire

la contravenție și a fost încasată în mod solidar de la Inspectoratul General al Poliției

și Ion Cecîrlan în beneficiul lui Andrei Rusnak suma de 500 de lei, cu titlu de

prejudiciu moral. În rest acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia din 10 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău au fost admise

apelurile declarate de către Ion Cecîrlan și Inspectoratul General al Poliției, a fost

casată hotărârea primei instanțe și a fost emisă o nouă hotărâre, prin care acțiunea a

fost respinsă ca neîntemeiată.

La data de 13 iunie 2019 și 20 iunie 2019 Andrei Rusnac a depus recurs

împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală

a deciziei instanței de apel și pronunțarea unei noi decizii.

2

În motivarea recursului a indicat că, nu este de acord cu decizia instanței de

apel.

A menționat că, instanța de apel eronat a conchis că, deși el și-a bazat cerințele

pe prevederile Legii privind accesul la informație, informația solicitată de către

acesta nu reprezintă o informație de interes public, precum și nici nu reprezintă o

informație de interes personal, prin prisma art. 6 și 10 din Legea nr. 982 din 11 mai

2000 privind accesul la informație, deoarece conform Hotărârii Plenului Curții

Supreme de Justiție nr. 1 din 02 aprilie 2007 cu privire la examinarea cauzelor

privind accesul la informațiile oficiale, accesul la informațiile oficiale constituie un

drept fundamental al persoanei de a fi informat, o modalitate de control asupra

activității autorităților/instituțiilor publice, gestionării banilor publici, de stimulare a

formării opiniilor și participării active a populației la procesul de luare a deciziilor

în spirit democratic.

A susținut că, Curtea Supremă de Justiție a recunoscut că, accesul la

informație constituie o modalitate de control asupra activității

autorităților/instituțiilor publice. Prin informația furnizată el poate efectua controlul

asupra activității autorității publice (în speță, a poliției).

A afirmat că, conform art. 10 din Legea privind accesul la informație,

persoane poate (are dreptul) să solicite orice informație (cu excepțiile stabilite de

legislație) aflată în posesia furnizorului și dreptul persoanei de a avea acces la

informații nu poate fi îngrădit decât în condițiile legii.

A relevat că, instanța de apel nu a invocat legea, care i-ar îngrădi dreptul la

informație și, prin urmare, informația urmează să-i fie furnizată, deoarece lipsesc

temeiuri legale pentru îngrădirea dreptului.

A invocat că, pentru a se determina incidența Legii privind accesul la

informație, în privința raportului juridic litigios, instanța de apel urma să verifice

existența următoarelor elemente: subiecte ale raportului juridic sunt solicitantul

informației și furnizorul de informații; conținutul acestui raport implică existența

dreptului solicitantului de acces la informația solicitată concretă și a obligației

corelative a furnizorului de informație de a elibera informația solicitată; obiectul

raportului juridic litigios ține de furnizarea informației solicitate cu varietățile

aferente (ex. nerespectarea termenului de furnizare); raportul respectiv se încadrează

în una din literele art. 1 alin. (1) din Lege.

A declarat că, instanța de apel a conchis că, cerințele sale nu se încadrează în

prevederile Legii privind accesul la informație, respectiv, constatarea încălcării

prevederilor Legii enunțate la examinarea cererilor depuse de către intimat nu poate

fi imputată părții adverse, însă, ajungând la această concluzie, instanța de apel a

interpretat eronat legea.

A considerat că, concluzia instanței de apel precum că, el a depus o plângere

în sensul Codului contravențional, prin care a sesizat organele de drept cu referire la

legalitatea activității unităților de comerț și, astfel, acțiunile ulterioare ale instituției

de stat sunt guvernate de Codul contravențional, dar nu de Legea privind accesul la

informație, este în contradicție cu circumstanțele cauzei.

3

A notat că, prin petiția depusă la Inspectoratul General al Poliției a solicitat

întreprinderea măsurilor prevăzute de Codul contravențional, precum și eliberarea

informației în temeiul Legii privind accesul la informație.

A specificat că, instanța de apel nu a constatat că, Inspectoratul General al

Poliției a admis doar cerințele sale cu privire la aplicarea Codului contravențional.

A menționat că, legea aplicabilă speței este Legea privind accesul la

informație, iar instanța de apel, la examinarea cauzei, nu a aplicat Legea enunțată.

A relatat că, instanța de apel nu a luat în considerare încheierea din 08 august

2018 a Curții Supreme de Justiție, prin care s-a stabilit că, informația privind

rezultatele examinării cauzelor contravenționale, pornite în baza petiției sale

adresate organului de poliție, poate fi furnizată solicitantului.

Prin referințele depuse la data de 15 iulie 2019 și 25 iulie 2019 Inspectoratul

General al Poliției și Ion Cecîrlan au solicitat declararea recursului ca inadmisibil

sau respingerea recursului și menținerea deciziei instanței de apel.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod

intră în vigoare la 01 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în

contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la

intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

Prin urmare, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție va aprecia condițiile de admisibilitate a recursului în

conformitate cu prevederile art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, adică conform

reglementărilor anterioare intrării în vigoare a Codului administrativ.

În conformitate cu art. 247 din Codul administrativ, recursul se examinează

fără înștiințarea participanților la proces.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ, examinând

recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă una din următoarele decizii: casează

integral decizia instanței de apel și emite o nouă decizie.

Studiind materialele dosarului, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a casa decizia

instanței de apel și de a menține hotărârea primei instanțe din următoarele

considerente.

4

Pe parcursul examinării cauzei s-a constatat că, la data de 07 noiembrie 2018

Andrei Rusnak s-a adresat la Inspectoratul de poliție Centru cu o petiție, înregistrată

cu nr. R-1718/18, prin care a informat despre desfășurarea activității de

antreprenoriat neautorizate pe str. Gh. Asachi,29, 77 și 79, mun. Chișinău și a

solicitat informația referitor la rezultatul examinării petiției sale și, anume, data

întocmirii procesului-verbal cu privire la contravenție, numărul procesului-verbal cu

privire la contravenție, adresa contravenției, articolul din Codul contravențional și

mărimea sancțiunii aplicate, numele agentului constatator, iar în cazul lipsei

încălcărilor la adresa respectivă, comunicarea faptului prezenței actelor permisive –

numărul, termenul valabilității, organul emitent.

Prin răspunsul nr. R-1718/18 din 20 noiembrie 2018 Sectorul de poliție nr. 2

al Inspectoratului de poliție Centru a făcut trimitere la art. 5 din Legea nr. 982-XIV

din 11 mai 2000 privind accesul la informație și i-a comunicat că, pe faptul

comerțului ilicit stradal pe străzile deservite de Sectorul de poliție nr. 2 al

Inspectoratului de poliție Centru vor fi petrecute măsurile necesare cu sancționarea

persoanelor, care încalcă legislația în vigoare.

La data de 06 decembrie 2018 Andrei Rusnak, nefiind de acord cu răspunsul

primit, a depus la Inspectoratul de poliție Centru cererea nr. R-1919/18, prin care a

solicitat prezentarea informației solicitate în petiția nr. R-17181/18.

Prin răspunsul Sectorului de poliție nr. 2 al Inspectoratului de poliție Centru

nr. R-1919/18 din 21 decembrie 2018, executorul căruia fiind Ion Cecîrlan, i-a fost

comunicat că, a fost întocmit un proces-verbal cu privire la contravenție în temeiul

art. 263 alin. (1) din Codul contravențional, cu aplicarea sancțiunii sub formă de

amendă în mărime de 1500 de lei. Totodată, i-a mai comunicat că, agenții economici,

care activează la intersecția străzilor Hîncești cu Academia, mun. Chișinău, nu se

află pe teritoriul deservit de Sectorul de poliție nr. 2 al Inspectoratului de poliție

Centru.

Înaintând prezenta cerere de chemare în judecată, Andrei Rusnak a solicitat

restabilirea dreptului său de acces la informație lezat prin răspunsul Sectorului de

poliție nr. 2 al Inspectoratului de poliție Centru nr. R-1718/18 din 20 noiembrie 2018

la petiția nr. R-1718/18 din 07 noiembrie 2018 și prin răspunsul nr. R-1919/18 din

21 decembrie 2018 la cererea nr. R-1919/18 din 06 decembrie 2018, obligarea

Inspectoratului General al Poliției de a-i prezinta informația solicitată și, anume, data

întocmirii procesului-verbal cu privire la contravenție și numărul procesului-verbal

cu privire la contravenție și încasarea în mod solidar de la Inspectoratul General al

Poliției și Ion Cecîrlan a sumei de 1000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral.

Prima instanță, fiind învestită cu judecarea prezentei cauze, a ajuns la

concluzia temeiniciei parțiale a acțiunii, obligând Inspectoratul General al Poliției să

prezinte lui Andrei Rusnak informația solicitată în petiția nr. R-1718/18 din 07

noiembrie 2018 și în cererea prealabilă nr. R-1919/18 din 06 decembrie 2018 cu

privire la data întocmirii și numărul procesului-verbal cu privire la contravenție și

încasând în mod solidar de la Inspectoratul General al Poliției și Ion Cecîrlan în

beneficiul lui Andrei Rusnak suma de 500 de lei, cu titlu de prejudiciu moral, în rest

5

respingând acțiunea ca neîntemeiată.

Ulterior, instanța de apel, fiind învestită cu judecarea apelurilor declarate de

către Ion Cecîrlan și Inspectoratul General al Poliției, a ajuns la concluzia temeiniciei

acestora, casând hotărârea primei instanțe și pronunțând o nouă hotărâre, prin care a

respins acțiunea ca neîntemeiată.

La caz, se reține că, instanța de apel, ajungând la această concluzie, a reținut

că, informația solicitată de către Andrei Rusnak nu reprezintă o informație de interes

public, precum și nici nu reprezintă o informație de interes personal și, ca urmare,

cerințele acestuia nu se încadrează în prevederile Legii nr. 982-XIV din 11 mai 2000

privind accesul la informație.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție, analizând materialele anexate la dosar, în coraport cu

legislația în vigoare ce guvernează raportul juridic litigios, a ajuns la concluzia că,

soluția dată de către instanța de apel este greșită.

Conform art. 4 alin. (1) din Legea nr. 982-XIV din 11 mai 2000 privind

accesul la informație, oricine, în condițiile prezentei legi, are dreptul de a căuta, de

a primi și de a face cunoscute informațiile oficiale.

Art. 5 alin. (1) și (2) din Legea enunțată prevede că, subiecți sunt furnizorul

de informații și solicitantul informației. Furnizori de informații, adică posesori ai

informațiilor oficiale, obligați să le furnizeze solicitanților în condițiile prezentei

legi, sunt autoritățile publice centrale și locale - autoritățile administrației de stat,

prevăzute în Constituția Republicii Moldova și anume: Parlamentul, Președintele

Republicii Moldova, Guvernul, administrația publică, autoritatea judecătorească;

instituțiile publice centrale și locale - organizațiile fondate de către stat în persoana

autorităților publice și finanțate de la bugetul de stat, care au ca scop efectuarea

atribuțiilor de administrare, social-culturale și altor atribuții cu caracter necomercial;

persoanele fizice și juridice care, în baza legii sau a contractului cu autoritatea

publică ori instituția publică, sunt abilitate cu gestionarea unor servicii publice și

culeg, selectează, posedă, păstrează, dispun de informații oficiale, inclusiv de

informații cu caracter personal.

Conform art. 6 din Legea enunțată, informații oficiale sunt considerate toate

informațiile aflate în posesia și la dispoziția furnizorilor de informații, care au fost

elaborate, selectate, prelucrate, sistematizate și/sau adoptate de organe ori persoane

oficiale sau puse la dispoziția lor în condițiile legii de către alți subiecți de drept.

Drept documente purtătoare de informații sunt considerate orice hârtie sau alt

material pe care există un înscris; o hartă, un plan, un desen, o fotografie; orice hârtie

sau alt material pe care sunt marcaje, figuri, simboluri sau perforări care au un sens

pentru persoanele calificate să le interpreteze; orice obiect sau material din care pot

fi reproduse sunete, imagini sau înscrisuri cu sau fără ajutorul unui alt articol sau

mecanism; orice alt înregistrator de informație apărut ca rezultat al progresului

tehnic; orice copie sau reproducere a purtătorilor de informații menționați.

Informațiile oficiale nedocumentate, care se află în posesia furnizorilor (persoanelor

responsabile ale acestora), vor fi puse la dispoziția solicitanților în ordine generală.

6

Ținând cont de prevederile legale enunțate, se reține că, Inspectoratul General

al Poliției este deținătorul informației solicitate de către Andrei Rusnak, or, aceasta

a fost rezultatul prelucrării, sistematizării și adoptării în baza petiției de ilegalitate,

la care autoritatea a fost obligată să reacționeze.

Conform art. 10 din Legea privind accesul la informație, persoana are dreptul

de a solicita furnizorilor de informații, personal sau prin reprezentanții săi, orice

informații aflate în posesia acestora, cu excepțiile stabilite de legislație. Dreptul

persoanei de a avea acces la informații, inclusiv la informațiile cu caracter personal,

nu poate fi îngrădit decît în condițiile legii. Orice persoană care solicită acces la

informații este absolvită de obligația de a-și justifica interesul pentru informațiile

oficiale.

Conform art. 11 alin. (1) pct. 2)-4) din aceeași Lege, furnizorul de informații,

în conformitate cu competențele care îi revin, este obligat să garanteze liberul acces

la informație, să respecte limitările accesului la informație, prevăzute de legislație,

în scopul protejării informației confidențiale, vieții private a persoanei și securității

naționale și să respecte termenele de furnizare a informației, prevăzute de lege.

Având în susținere prevederile normelor enunțate și reieșind din conținutul

răspunsului acordat lui Andrei Rusnak la petiția acestuia, se constată că, intimații nu

au furnizat informația solicitată de către recurent în modalitatea revendicată de

acesta, ci s-au limitat doar la o redare succintă a activității desfășurate enunțată

generic.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție ține să menționeze că, intimații nu au avut nici un temei

legal de a nu-l informa pe recurent despre deținerea informațiilor cerute prin petiția

din 07 noiembrie 2018, cu atât mai mult că, informațiile solicitate erau în posesia

intimaților și, astfel, nu au avut nici un temei legal de a nu le prezenta recurentului

pe suport de hîrtie. Or, obligația de a prezenta informația solicitată de recurent derivă

din prevederile art. 5 alin. (2) lit. a) și b) și (3), 6, 10 și 11 alin. (1) pct. 1) și 2) din

Legea privind accesul la informație.

De asemenea, instanța de recurs ține să menționeze că, prezentarea unor

răspunsuri evazive din partea intimaților și necomunicarea informației concrete

solicitate de către recurent în petiția nr. R-1718/18 din 07 noiembrie 2018 și,

respectiv, cererea prealabilă nr. R-1919/18 din 06 decembrie 2018 nu poate servi

motiv de a constata informarea adecvată a ultimului.

La caz, se mai reține că, informația despre deținerea sau nedeținerea unor

documente de către o autoritate publică, precum cele solicitate de către recurent de

la Sectorul de poliție nr. 2 al Inspectoratului de poliție Centru reprezintă anume

informația reglementată de art. 6 din Legea privind accesul la informație, astfel că,

aceasta fiind deținută, impune prezentarea ei solicitantului.

În asemenea circumstanțe, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că, prima instanță corect

a concluzionat că, intimații nu și-au onorat obligația, prevăzută de art. 11 alin. (1)

7

pct. 1) și 2) din Legea privind accesul la informație, de a asigura informarea „activă”

a solicitantului și, prin urmare, temeinic și legal a admis parțial acțiunea, a obligat

Inspectoratul General al Poliției să prezinte lui Andrei Rusnak informația solicitată

în petiția nr. R-1718/18 din 07 noiembrie 2018 și în cererea prealabilă nr. R-1919/18

din 06 decembrie 2018 cu privire la data întocmirii și numărul procesului-verbal cu

privire la contravenție și a încasat în mod solidar de la Inspectoratul General al

Poliției și Ion Cecîrlan în beneficiul lui Andrei Rusnak suma de 500 de lei, cu titlu

de prejudiciu moral, în rest respingând acțiunea ca neîntemeiată.

Astfel, din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

admite recursul, de a casa integral decizia instanței de apel și de a menține hotărârea

primei instanțe.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ, Completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se admite recursul depus de către Andrei Rusnak.

Se casează integral decizia din 10 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău și se

menține hotărârea din 08 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, în

cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de către

Andrei Rusnak împotriva Inspectoratului General al Poliției și lui Ion Cecîrlan cu

privire la restabilirea dreptului de acces la informație, obligarea prezentării

informației solicitate și repararea prejudiciului moral.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Nina Vascan

Mariana Pitic

8