3ra-1136/19 — constatarea încălcării dreptului de acces la informatie, obligarea examinării cererii si furnizării informatiei, repararea prejudiciului moral

3ra-1136/19 — constatarea încălcării dreptului de acces la informatie, obligarea examinării cererii si furnizării informatiei, repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 3ra-1136/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. O. Parfeni)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Bostan, A. Pahopol, V. Negru)

D E C I Z I E

24 decembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul: Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii: Sveatoslav Moldovan

Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

Nicolae Craiu

examinând recursul depus de către Gheorghe Străisteanu,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de către Gheorghe Străisteanu împotriva Inspectoratului General al Poliției cu

privire la constatarea încălcării dreptului de acces la informație, obligarea

examinării cererii și furnizării informației, repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 21 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

admisă cererea de apel depusă de către Inspectoratul General al Poliției, a fost casată

hotărârea din 21 ianuarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și a fost

pronunțată o nouă hotărâre de respingere a acțiunii,

c o n s t a t ă:

La 5 noiembrie 2018, Gheorghe Străisteanu a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Inspectoratului General al Poliției cu privire la constatarea

încălcării dreptului de acces la informație, obligarea examinării cererii și furnizării

informației, repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la data de 30 septembrie 2018

Andrei Iordache contra semnătură în Registru de evidentă a persoanelor care

închiriază mesele, asumându-și responsabilitatea pentru respectarea ordinii publice,

pentru bunurile închiriate, inclusiv și pentru persoanele aflate cu el, a închiriat masa

nr. 19 de pe teritoriul „Terasei de Vară” din parcul „La Izvor” din sectorul Buiucani,

mun. Chișinău care aparține Societății cu Răspundere Limitată „Inima Codrului”,

pentru a sărbători un eveniment.

A menționat că, pentru serviciile acordate Andrei Iordache urma să achite suma

de 990 de lei, însă a achitat doar suma de 600 de lei, restul sumei de 390 de lei a

1

refuzat să o achite inventând diferite motive, precum că careva persoane de la alte

mese au stat la masa lor. Pe lângă aceasta împreună cu o doamnă utilizau cuvinte

umilitoare față de administrator și reclamant.

Reclamantul a afirmat că, la data de 1 octombrie 2018 a depus plângere la

Inspectoratul de Poliție Buiucani, mun. Chișinău prin care a solicitat tragerea la

răspundere a persoanelor vinovate și repararea prejudiciului cauzat. Iar, ulterior,

când s-a prezentat la sectorul de poliție nr.2 de pe str. Calea Ieșilor la invitația

agentului constatator Oleg Dodon, în birou se aflau, Andrei Iordache și Elena

Popescu, care a fost cea mai agresivă în ziua de 30 septembrie 2018, la „Terasa de

Vară”.

A comunicat că, Elena Popescu l-a dat afară din biroul agentului constatator și

s-a comportat ca un șef de poliție, dând indicații polițistului de sector ce trebuie să

scrie, ce documente să întocmească.

Astfel, reclamantul a considerat că Elena Popescu activează în organele

afacerilor interne și prin urmare a depus la Ministerul Afacerilor Interne cerere prin

care a solicitat în termenul stabilit de lege, să-l informeze: dacă Elena Popescu este

angajată al ministerului, iar dacă da, în ce funcție, grad și în care subdiviziune. Prin

răspunsul din 2 noiembrie 2018 Inspectoratul General al Poliției i-a fost refuzat în

eliberarea informației solicitate, făcând trimitere eronat la Legea privind protecția

datelor cu caracter personal.

Gheorghe Străisteanu a specificat că, cererea din 11 octombrie 2018 a fost

depusă în baza Legii privind accesul la informație, și prin urmare, inspectoratul era

obligat să-i furnizeze informația solicitată despre funcția unei persoane publice, iar,

prin neeliberarea informației solicitate Inspectoratul General al Poliției i s-a încălcat

grav dreptul de acces la informație, un drept fundamental prevăzut de Constituția

Republicii Moldova și Convenția Europeană.

De asemenea, în opinia reclamantului, Inspectoratul General al Poliției

urmează să-i achite prejudiciul moral în mărime de 3 100 de lei, deoarece din cauza

acțiunilor ilegale a angajaților inspectoratului nu a avut posibilitatea de a prezenta

informația în instanța de judecată.

Gheorghe Străisteanu a solicitat constatarea încălcării dreptului de acces la

informație, obligarea Inspectoratului General al Poliției să examineze cererea din 11

octombrie 2018 în strictă conformitate cu prevederile legislației în vigoare și să-i

prezinte informația solicitată, încasarea din contul pârâtului a sumei de 3 100 de lei

cu titlu de prejudiciu moral.

Prin hotărârea din 21 ianuarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a

fost admisă parțial acțiunea depusă de către Gheorghe Străisteanu. A fost constatată

încălcarea de către Inspectoratul General al Poliției a dreptului lui Gheorghe

Străisteanu la acces la informație la examinarea cererii din 11 octombrie 2018. A

fost obligat Inspectoratul General al Poliției să examineze cererea lui Gheorghe

Străisteanu din 11 octombrie 2018 potrivit prevederilor Legii nr.190 din 19 iulie

1994 coroborată cu Legea nr. 982 din 11 mai 2000 și să-i prezinte informația

solicitată. A fost dispusă încasarea din contul Inspectoratului General al Poliției în

2

beneficiul lui Gheorghe Străisteanu cu titlu de prejudiciu moral suma 200,00 lei. În

rest acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia din 21 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost admis apelul

declarat de Inspectoratul General al Poliției, a fost casată hotărârea din 21 ianuarie

2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și a fost emisă o nouă decizie prin care a

fost respinsă ca fiind neîntemeiată acțiunea depusă de către Gheorghe Străisteanu.

La data de 16 iulie 2019, Gheorghe Străisteanu prin intermediul oficiului poștal

a depus recurs împotriva deciziei din 21 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău.

În motivarea recursului cu reiterarea motivelor de fapt și de drept expuse

anterior, a invocat că la adoptarea deciziei instanța de apel nu a analizat multilateral

actele normative și legislația în vigoare ce reglementează astfel de litigii.

A menționat că, la materialele cauzei nu este anexată nici o probă care să ateste

că a primit răspuns și informația solicitată.

Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel,

cu pronunțarea unei noi decizii, prin care să fie menținută hotărârea primei instanțe.

Prin referința depusă la data de 16 august 2019, Inspectoratul General al

Poliției a solicitat respingerea recursului ca fiind neîntemeiat cu menținerea deciziei

instanței de apel.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

Conform art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios

administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în

continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor

prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul

administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a

prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru

procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, însă rezultând din

aceeași normă legală, completul specializat va examina admisibilitatea cererii de

recurs prin prisma prevederilor Codului de procedură civilă, având în vedere că

prezenta procedură de contencios administrativ a fost inițiată până la intrarea în

vigoare a Codului administrativ.

În conformitate cu prevederile art. 244 alin. (1), 245 alin. (1) din Codul

administrativ al Republicii Moldova, hotărârile curții de apel ca instanță de fond,

precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Potrivit art. 245 alin. (1) din Codul administrativ al Republicii Moldova,

recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 zile de la notificarea deciziei

instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel

transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul

judiciar.

Decizia instanței de apel a fost adoptată la 21 mai 2019, iar conform avizului

de recepție/livrare recurentul a recepționat-o la 11 iulie 2019.

3

Prin urmare, recursul depus de către Gheorghe Străisteanu prin intermediul

oficiului poștal la data de 16 iulie 2019 este în termen.

În conformitate cu art. 247 din Codul administrativ, recursul se examinează

fără înștiințarea participanților la proces.

Studiind materialele dosarului, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a casa decizia

instanței de apel și de a menține hotărârea primei instanțe din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ, examinând

recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă una din următoarele decizii: casează

integral decizia instanței de apel și emite o nouă decizie.

În conformitate cu prevederile art. 194 alin. (2) din Codul administrativ, în

procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se

examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte

a dreptului material.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ,

reține că prezentul litigiu este guvernat de prevederile Legii contenciosului

administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000 (în vigoare până la 1 aprilie 2019),

precum și ale Legii privind accesul la informație nr. 982 din 11 mai 2000.

În temeiul art. 1 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV

din 10 februarie 2000 (în vigoare până la 1 aprilie 2019), orice persoană care se

consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, de către o autoritate

publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei

cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente pentru a

obține anularea actului, recunoașterea dreptului pretins și repararea pagubei ce i-a

fost cauzată.

Conform art. 3 din aceeași lege, obiect al acțiunii în contenciosul administrativ

îl constituie actele administrative, cu caracter normativ și individual, prin care este

vătămat un drept recunoscut de lege al unei persoane, inclusiv al unui terț, emise de:

autoritățile publice și autoritățile asimilate acestora în sensul prezentei legi;

subdiviziunile autorităților publice; funcționarii din structurile specificate la lit. a) și

b). Obiect al acțiunii în contenciosul administrativ poate fi și nesoluționarea în

termenul legal a unei cereri referitoare la un drept recunoscut de lege.

În conformitate cu art. 21 alin. (1) din Legea privind accesul la informație nr.

982 din 11 mai 2000, persoana care se consideră lezată într-un drept sau interes

legitim de către furnizorul de informații poate ataca acțiunile acestuia atât pe cale

extrajudiciară, cât și direct în instanța de contencios administrativ competentă.

Din materialele cauzei se denotă cu certitudine că, înaintând prezenta cerere de

chemare în judecată împotriva Inspectoratului General al Poliției, Gheorghe

Străisteanu a solicitat constatarea încălcării dreptului de acces la informație,

obligarea examinării cererii din 11 octombrie 2018 și furnizării informației

solicitate, precum și încasarea sumei de 3 100 de lei cu titlu de prejudiciu moral.

4

Fiind învestită cu judecarea cauzei, prima instanța a concluzionat asupra

temeiniciei parțiale a acțiunii. A constatat încălcarea de către Inspectoratul General

al Poliției a dreptului lui Gheorghe Străisteanu la acces la informație la examinarea

cererii din 11 octombrie 2018. A obligat Inspectoratul General al Poliției să

examineze cererea lui Gheorghe Străisteanu din 11 octombrie 2018 potrivit

prevederilor Legii nr.190 din 19 iulie 1994 coroborată cu Legea nr. 982 din 11 mai

2000 și să-i prezinte informația solicitată. A încasat din contul Inspectoratului

General al Poliției în beneficiul lui Gheorghe Străisteanu cu titlu de prejudiciu moral

suma 200,00 lei. În rest, a respins ca neîntemeiată acțiunea.

Judecând cauza în ordine de apel, Curtea de Apel Chișinău a casat hotărârea

primei instanțe și a emis o nouă decizie prin care a respins ca neîntemeiată acțiunea

depusă de către Gheorghe Străisteanu.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că, la caz Gheorghe Străisteanu

prin cererea din 11 octombrie 2018 înaintată Ministerului Afacerilor Interne a

solicitat prezentarea unor informații care se atribuie categoriei informațiilor privind

datele cu caracter personal și pentru prezentarea acesteia este necesar

consimțământul subiectului datelor cu caracter personal, or cazului din speță nu-i

pot fi atribuite prevederile art. 5 alin. (2) din Legea nr. 133 din 8 iulie 2011 privind

protecția datelor cu caracter personal.

Instanța de apel a notat că, în cererea din 11 octombrie 2018 Gheorghe

Străisteanu nu a motivat necesitatea informației solicitate or, argumentul ultimului

precum că informația solicitată cu privire la funcția si locul de muncă a cet. Elena

Popescu sunt necesare pentru a fi prezentate instanței de judecată, de către instanța

de apel nu a fost reținut, informația solicitată fiind excesivă deoarece ultimul

cunoscând numele, prenumele și patronimicul persoanei este de ajuns pentru a le

prezenta instanței, care la necesitate în conformitate cu prevederile art. 119 din

Codul de procedură civilă poate solicita și alte informații necesare.

Instanța inferioară a concluzionat că în cazul din speță dreptul lui Străisteanu

Gheorghe privind accesul la informație nu a fost încălcat, or Inspectoratul General al

Poliției în calitate de furnizor de informație a întreprins toate măsurile stabilite de

lege, reieșind din atribuțiile acestuia, în limitele competențelor stabilite, și a acordat

răspuns detaliat reclamantului/intimatului.

Cât privește pretenția de încasare a prejudiciului moral, instanța de apel a notat

că, așa cum aceasta reprezintă o pretenție subsecventă pretenției privind constatarea

încălcării dreptului de acces la informație, pretenție care este respinsă, pe cale de

consecință, urmează a fi respinsă și cerința reclamantului cu privire la încasarea

prejudiciului moral.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție consideră concluzia instanței de apel contradictorie circumstanțelor

cauzei, fiind rezultată din interpretarea eronată a normelor de drept material, pe când

concluzia primei instanțe despre necesitatea admiterii parțiale a acțiunii este justă,

aceasta având la bază cumulul dovezilor administrate în coraport cu normele

juridice aplicabile raportului juridic litigios.

5

În favoarea concluziei date se menționează următoarele.

Regimul juridic și modul de realizare a accesului la informațiile oficiale aflate

în posesia furnizorilor de informații, este reglementat de Legea privind accesul la

informație nr. 982-XIV din 11 mai 2000.

În conformitate cu prevederile art. 4 alin. (1) din Legea privind accesul la

informație nr. 982-XIV din 11 mai 2000, oricine, în condițiile prezentei legi, are

dreptul de a căuta, de a primi și de a face cunoscute informațiile oficiale.

Articolul 6 alin. (1) din legea menționată prevede că, în sensul prezentei legi,

informații oficiale sunt considerate toate informațiile aflate în posesia și la dispoziția

furnizorilor de informații, care au fost elaborate, selectate, prelucrate, sistematizate

și/sau adoptate de organe ori persoane oficiale sau puse la dispoziția lor în condițiile

legii de către alți subiecți de drept.

Conform art. 5 alin. (2) lit. b) din aceeași lege, furnizori de informații, adică

posesori ai informațiilor oficiale, obligați să le furnizeze solicitanților în condițiile

prezentei legi, sunt instituțiile publice centrale și locale - organizațiile fondate de

către stat în persoana autorităților publice și finanțate de la bugetul de stat, care au

ca scop efectuarea atribuțiilor de administrare, social-culturale și altor atribuții cu

caracter necomercial.

În conformitate cu art. 10 din Legea privind accesul la informație nr. 982-XIV

din 11 mai 2000, persoana are dreptul de a solicita furnizorilor de informații,

personal sau prin reprezentanții săi, orice informații aflate în posesia acestora, cu

excepțiile stabilite de legislație. Dreptul persoanei de a avea acces la informații,

inclusiv la informațiile cu caracter personal, nu poate fi îngrădit decât în condițiile

legii. Orice persoană care solicită acces la informații în conformitate cu prezenta

lege este absolvită de obligația de a-și justifica interesul pentru informațiile

solicitate.

Potrivit art. 15 alin. (1), (2) și (3) din legea citată, cererile scrise cu privire la

accesul la informație vor fi înregistrate în conformitate cu legislația cu privire la

registre și petiționare. Cererile respective vor fi examinate și satisfăcute de

funcționarii publici responsabili de furnizarea informațiilor. Deciziile, luate în

conformitate cu prezenta lege, vor fi comunicate solicitantului într-un mod ce ar

garanta recepționarea și conștientizarea acestora.

Din suportul probatoriu anexat la materialele cauzei se atestă că, la data de 11

octombrie 2018, Gheorghe Străisteanu a expediat către Ministerul Afacerilor Interne

cerere în baza Legii privind accesul la informație, în care a indicat: „La data de 30

septembrie 2018 cet. Iordachi Andrei împreună cu alte persoane, prieteni, rude,

contra semnătură în Registru de evidență a persoanelor care închiriază mesele,

asumându-se responsabilitatea pentru respectarea ordinii publice, pentru bunurile

închiriate, inclusiv și pentru persoanele aflate cu el, a închiriat masa nr. 19 de pe

teritoriul „Terasei de Vară” din parcul „La Izvor” sectorul Buiucani, mun. Chișinău

care aparține Societății cu Răspundere Limitată „Inima Codrului”, pentru a sărbători

un eveniment. Pentru serviciile acordate urma să achite suma de 990 de lei, însă a

achitat doar suma de 600 de lei, restul sume de 390 de lei a refuzat categoric să

achite inventând diferite motive, precum că careva persoane de la alte mese au stat

6

la masa lor. La observațiile să achite serviciile acordate, cet. Andrei Iordache și soția

lui, au devenit foarte agresivi, au început să strige, să numească cu diferite cuvinte

umilitoare, înjositoare. Astfel, la 1 octombrie 2018 a depus plângere la Inspectoratul

de Poliție Buiucani, mun. Chișinău prin care a solicitat tragerea la răspundere a

persoanelor vinovate și repararea prejudiciului cauzat. La data de 7 octombrie 2018

a fost telefonat și citat de către agentul constatator Oleg Dodon pentru a se prezenta

la sectorul de poliție nr. 2 de pe str. Calea Ieșilor. La data și ora numită s-a prezentat

la sectorul nr. 2 unde mai erau două persoane, una de genul feminin, altul de genul

masculin, ambele persoane s-au aflat la data de 30 septembrie 2018 pe teritoriul

„Terasei de Vară”. O persoană de gen feminin, care s-a presupus a fi soția lui Andrei

Iordachi, a început să dea indicații polițistului de sector ce trebuie să facă, precum și

să-l dea afară din birou. Respectiv, a fost scos afară, a încuiat ușa, a început să

ordone polițistului ce documente trebuie să întocmească. Ulterior, când a făcut

cunoștință cu materialele dosarului a stabilit că persoana respectivă este Elena

Popescu, care a sărbătorit la 30 septembrie 2018, la „Terasa de Vară”, un eveniment.

Mai mult ca atât, din declarațiile lui Iordachi Andrei, reiese că masa nr. 19 a fost

închiriată, achitată de dânsul pentru Elena Popescu. Luând în considerare

comportamentul Elenei Popescu care la data de 7 octombrie 2018, s-a comportat ca

un șef de poliție, dând indicații polițistului de sector, spunând ce trebuie să scrie, ce

documente să întocmească, dându-l afară din biroul agentului constatator, a

presupus că Elena Popescu activează în cadrul Ministerului Afacerilor Interne,

deoarece doar polițiștii se comportă în așa fel, încalcă ordinea publică, nu achită

serviciile acordate, amenință cu retragerea autorizației, cu falsificarea diferitor

dosare contravenționale, penale, amenință chiar și cu răfuiala fizică pentru

plângerile înaintate. Așadar, a solicitat în termenul stabilit de lege, să fie informat:

1.dacă cet. Popescu Elena Vasile este angajată al Ministerului Afacerilor Interne;

2.dacă da, în ce funcție, grad, în care subdiviziune” (f.d.18-19).

Prin răspunsul nr. 34/14-S-p/e-854/18 din 26 octombrie 2018 Inspectoratul

General al Poliției a fost refuzat lui Gheorghe Străisteanu în satisfacerea cererii

privind accesul la informație – privind informarea dacă cet. Elena Popescu este

angajată a Poliției, cât și în ce funcție activează, invocându-se prevederile Legii

privind protecția datelor cu caracter personal (f.d.20-21).

În corespundere cu prevederile art. 11 alin. (1) pct. 1) din Legea privind

accesul la informație nr. 982-XIV din 11 mai 2000, furnizorul de informații, în

conformitate cu competențele care îi revin, este obligat să asigure informarea activă,

corectă și la timp a cetățenilor asupra chestiunilor de interes public și asupra

problemelor de interes personal.

Art. 16 din legea enunțată notează că, informațiile, documentele solicitate vor

fi puse la dispoziția solicitantului din momentul în care vor fi disponibile pentru a fi

furnizate, dar nu mai târziu de 15 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii de

acces la informație. Termenul de furnizare a informației, documentului poate fi

prelungit cu 5 zile lucrătoare de către conducătorul instituției publice dacă: cererea

se referă la un volum foarte mare de informații care necesită selectarea lor; sunt

necesare consultații suplimentare pentru a satisface cererea. Autorul cererii va fi

7

informat despre orice prelungire a termenului de furnizare a informației și despre

motivele acesteia cu 5 zile înainte de expirarea termenului inițial.

Conform art. 3 din Legea privind protecția datelor cu caracter personal, date cu

caracter personal – orice informație referitoare la o persoană fizică identificată sau

identificabilă (subiect al datelor cu caracter personal). Persoana identificabilă este

persoana care poate fi identificată, direct sau indirect, prin referire la un număr de

identificare sau la unul ori mai multe elemente specifice identității sale fizice,

fiziologice, psihice, economice, culturale sau sociale.

În conformitate cu art. 1 alin. (2) din Legea cu privire la activitatea Poliției și

statutul polițistului, - prevederile prezentei legi se aplică polițiștilor – funcționari

publici cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, angajați la

serviciu în Poliție, învestiți cu drepturi și obligații pentru exercitarea atribuțiilor

Poliției.

Conform art. 2 din Legea cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului,

poliția este o instituție publică specializată a statului, în subordinea Ministerului

Afacerilor Interne, care are misiunea de a apăra drepturile și libertățile fundamentale

ale persoanei prin activități de menținere, asigurare și restabilire a ordinii și

securității publice, de prevenire, investigare și de descoperire a infracțiunilor și

contravențiilor, iar conform art. 3 din aceiași Lege, poliția activează în conformitate

cu Constituția Republicii Moldova, cu prezenta lege, cu alte acte normative în

vigoare și cu tratatele internaționale la care Republica Moldova este parte.

Conform art. 31 alin. (1) din Legea cu privire la activitatea Poliției și statutul

polițistului, personalul Poliției se constituie din polițiști, funcționari publici, salariați

civili și personal de deservire tehnică.

Art. 92 din Codul muncii statuează expres că, la transmiterea datelor personale

ale salariatului, angajatorul trebuie să respecte următoarele cerințe:

a) să nu comunice unor terți datele personale ale salariatului fără acordul scris

al acestuia, cu excepția cazurilor când acest lucru este necesar în scopul prevenirii

unui pericol pentru viața sau sănătatea salariatului, precum și a cazurilor prevăzute

de lege;

b) să nu comunice datele personale ale salariatului în scopuri comerciale fără

acordul scris al acestuia;

c) să prevină persoanele care primesc datele personale ale salariatului despre

faptul că acestea pot fi utilizate doar în scopurile pentru care au fost comunicate și

să ceară persoanelor în cauză confirmarea în scris a respectării acestei reguli.

Persoanele care primesc datele personale ale salariatului sunt obligate să respecte

regimul de confidențialitate, cu excepția cazurilor prevăzute de lege;

d) să permită accesul la datele personale ale salariatului doar persoanelor

împuternicite în acest sens, care, la rândul lor, au dreptul să solicite numai datele

personale necesare exercitării unor atribuții concrete;

e) să nu solicite informații privind starea sănătății salariatului, cu excepția

datelor ce vizează capacitatea salariatului de a-și îndeplini obligațiile de muncă;

f) să transmită reprezentanților salariaților datele personale ale salariatului în

modul prevăzut de prezentul cod și să limiteze această informație numai la acele

8

date personale care sunt necesare exercitării de către reprezentanții respectivi a

atribuțiilor lor.

În temeiul art. 5 alin. (5) lit. e) din Legea privind protecția datelor cu caracter

personal, consimțământul subiectului datelor cu caracter personal nu este cerut în

cazurile în care prelucrarea este necesară pentru realizarea unui interes legitim al

operatorului sau al terțului căruia îi sunt dezvăluite datele cu caracter personal, cu

condiția ca acest interes să nu prejudicieze interesele sau drepturile și libertățile

fundamentale ale subiectului datelor cu caracter personal.

Raportând cadrul legal citat la circumstanțele de fapt ale cauzei, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține ca fiind

întemeiată concluzia primei instanțe precum că Inspectoratul General al Poliției, în

calitate de angajator și posesor a informației, neîntemeiat a refuzat

reclamantului/recurentului Gheorghe Străisteanu în satisfacererea cererii de acces la

informație din 11 octombrie 2018.

Or, de fapt Inspectoratul General al Poliției era obligat să examineze cererea și

să-i elibereze lui Gheorghe Străisteanu informația solicitată de către acesta prin

cererea de acces la informație din 11 octombrie 2018, ultimul motivându-și interesul

său personal pentru care solicită această informație.

Mai mult, instanța de fond just a conchis că, Inspectoratul General al Poliției la

transmiterea datelor cu caracter personal al salariatului urma să respecte cerințele

prevăzute la art. 92 lit. c) din Codul muncii, și anume, să prevină persoanele care

primesc datele personale ale salariatului despre faptul că acestea pot fi utilizate doar

în scopurile pentru care au fost comunicate și să ceară persoanelor în cauză

confirmarea în scris a respectării acestei reguli. Persoanele care primesc datele

personale ale salariatului sunt obligate să respecte regimul de confidențialitate, cu

excepția cazurilor prevăzute de lege.

Din toate aceste considerente și reieșind din contextul normelor de drept citate,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție consideră că cerințele lui Gheorghe Străisteanu privind constatarea încălcării

dreptului de acces la informație, obligarea examinării cererii din 11 octombrie 2018

și furnizării informației solicitate, sunt întemeiate, iar în acest sens este justă

concluzia primei instanțe privind admiterea parțială a acțiunii.

Circumstanțele descrise permit instanței de recurs să conchidă că soluția

instanței de apel privind respingerea acțiunii, este neîntemeiată, iar instanța de apel a

aplicat eronat prevederile legii, motiv din care actul judecătoresc de dispoziție, nu

pot fi menținut ca legal și întemeiat.

Cât privește hotărârea primei instanțe în partea încasării prejudiciului moral,

instanța de recurs consideră inoportun de a se expune, deoarece în această privință

hotărârea nu a fost contestată de către recurent.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că hotărârea primei

instanțe este legală și întemeiată, iar decizia instanței de apel a fost emisă cu

interpretarea eronată a legii și aprecierea greșită a probelor, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

9

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge

la concluzia de a casa decizia din 21 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău și a emite o

nouă decizie prin care se menține hotărârea din 21 ianuarie 2018 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c), art. 248 alin. (2) Cod administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul depus de către Gheorghe Străisteanu.

Se casează integral decizia din 21 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău și se

emite o nouă decizie prin care se menține hotărârea din 21 ianuarie 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în cauza de contencios administrativ, la cererea

de chemare în judecată depusă de către Gheorghe Străisteanu împotriva

Inspectoratului General al Poliției cu privire la constatarea încălcării dreptului de

acces la informație, obligarea examinării cererii și furnizării informației, repararea

prejudiciului moral.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Sveatoslav Moldovan

Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

Nicolae Craiu

10