3rh-67/19 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3rh-67/19

Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (jud: N.Budăi)

Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (jud. N.Clima, Sv.Moldovan, Iu.Cimpoi)

ÎNCHEIERE

18 decembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Mariana Pitic

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Nina Vascan

examinând cererea de revizuire depusă de Agentul guvernamental al

Republicii Moldova,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Societății pe Acțiuni

„Biroul principal specializat de proiectări” împotriva Primăriei municipiului

Chișinău și Nicolae Zlatin cu privire la contestarea în parte a actelor

administrative și declararea nulă a contractului de vînzare-cumpărare a terenului,

împotriva deciziei din 29 noiembrie 2006 a Curții Supreme de Justiție, prin

care a fost admis recursul declarat de către Societatea pe Acțiuni „Biroul principal

specializat de proiectări”, a fost casată hotărârea din 27 iunie 2006 a Curții de

Apel Chișinău și a fost emisă o hotărâre nouă, prin care a fost repusă în termen

cererea Societății pe Acțiuni „Biroul principal specializat de proiectări” și a fost

admisă acțiunea în sensul declarat,

c o n s t a t ă :

La 23 ianuarie 2016, Societatea pe acțiuni „Biroul principal specializat de

proiectări” (în continuare SA „Biroul principal specializat de proiectări”) a depus

cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei municipiului Chișinău și

Nicolae Zlatin cu privire la contestarea în parte a actelor administrative și

declararea nulă a contractului de vînzare-cumpărare a terenului.

Prin hotărârea din 27 iunie 2006 a Curții de Apel Chișinău acțiunea a fost

respinsă.

Prin decizia din 29 noiembrie 2006 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis

recursul declarat de către SA „Biroul principal specializat de proiectări”, a fost

casată hotărârea din 27 iunie 2006 a Curții de Apel Chișinău și a fost emisă o

hotărâre nouă, prin care a fost repusă în termen cererea SA „Biroul principal

1

specializat de proiectări” și a fost admisă acțiunea. S-a anulat pct. 4 din Anexa nr.

1 și anexa nr. 2 la decizia nr. 16/26 din 4 iulie 2002 a Consiliului municipal

Chișinău, poziția 32 din Anexa nr. 1 la decizia nr. 8/7 din 16 martie 2004 a

Consiliului municipal Chișinău privind vânzarea terenului lui Nicolae Zlatin. S-a

declară nul contractul de vânzare-cumpărare a terenului aferent încheiat la 16

aprilie 2004 între Primăria municipiul Chișinău și Nicolae Zlatin, înregistrat

notarial cu nr. 1133.

Prin încheierea din 18 aprilie 2007 a Curții Supreme de Justiție a fost

respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Nicolae Zlatin

împotriva deciziei din 29 noiembrie 2006 a Curții Supreme de Justiție.

La 5 noiembrie 2019, Agentul guvernamental al Republicii Moldova, în

temeiul art. 449 lit. g) Cod de procedură civilă, a depus cerere de revizuire

împotriva deciziei din 29 noiembrie 2006 a Curții Supreme de Justiție, solicitând

admiterea acesteia, recunoașterea expresă a încălcării dreptului reclamantului

garantat de art. 6 § 1 din Convenție și a art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție,

casarea deciziei din 29 noiembrie 2006 a Curții Supreme de Justiție, examinarea

recursului în prezența părților și în cadrul unei ședințe publice, adoptarea unei

decizii de acordare a satisfacției echitabile pentru încălcările constatate prin

aplicarea directă a art. 41 din Convenție într-un cuantum proporțional cu cel

acordat de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa în

calitate de despăgubire pentru orice tip de prejudiciu moral și/sau material,

inclusiv costuri și cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii de revizuire s-a indicat că la 11 septembrie 2013 Curtea

Europeană a Drepturilor Omului a comunicat Guvernului Republicii Moldova (în

continuare Curtea Europeană sau Curtea) cererea Zlatin vs Moldova (nr.

18072/07). Curtea a solicitat prezentarea observațiilor cu privire la admisibilitatea

și fondul cererii prin prisma întrebărilor formulate în circumstanțele de fapt,

rezumate de către Grefa Curții Europene. De asemenea, Curtea a propus

Guvernului să ajungă la un acord de reglementare amiabilă a prezentei cauze.

Așadar, în baza art. 11 din Legea cu privire la Agentul guvernamental nr.

151 din 30 iulie 2015, Guvernul a considerat judicioasă procedura de

reglementare amiabilă a prezentei cauze, inițiind-o la o dată nespecificată în anul

2014, însă reconfirmată prin intenția din 1 august 2019 în timp ce înaintarea

prezentei cereri de revizuire a constituit o condiție necesară pentru soluționarea

pe cale amiabilă a acesteia, cu scopul de a remedia încălcarea dreptului lui

Nicolae Zlatin în baza art. 6 § 1 din Convenție și art. 1 din Protocolul nr. 1 la

Convenție care decurge din prezenta cerere pendinte în fața Curții, în modul

comunicat de către aceasta.

Revizuentul a afirmat că în fața Curții Nicolae Zlatin a pretins încălcarea

drepturilor sale garantate de art. 6 § 1 din Convenție și a art. 1 din Protocolul nr.1

la Convenție, ca urmare a emiterii de către Curtea Supremă de Justiție a unei

decizii nemotivate, deoarece aceasta a eșuat să examineze argumentele cu privire

la ilegalitatea repunerii în termen și admiterii unei acțiuni tardive în judecată.

2

În particular, Nicolae Zlatin a pretins că prin admiterea examinării de către

Curtea Supremă de Justiție a unei acțiuni tardive (2 ani după adoptarea unor acte

administrative care au determinat un șir de relații juridice) a fost încălcat

principiul securității raporturilor juridice, în special când instanța nu a motivat

repunerea în termen, și în urma emiterii unei decizii irevocabile în defavoarea sa,

i s-ar fi provocat un prejudiciu material considerabil, motiv pentru care acesta a

insistat că a avut loc și încălcarea dreptului la respectarea proprietății sale.

Totodată, revizuentul a menționat că în jurisprudența sa, Curtea a statuat că

dreptul la un tribunal este o componentă esențială a sistemului de garanții instituit

prin art. 6 § 1 din Convenție, pentru ca orice persoană care este parte într-un

proces civil să beneficieze de un proces echitabil.

Cu referire la circumstanțele prezentei cauze, a precizat că Curtea Supremă

de Justiție a emis o decizie de admitere a recursului declarat de SA „Biroul

principal specializat de proiectări” într-un mod nejustificat. Or, acțiunea

reclamantei a fost tardivă, iar instanța de recurs nu a motivat suficient

argumentele părților implicate în proces cu privire la curgerea termenului de

prescripție sau în baza cărei legi se calculase repunerea în termenul de prescipție.

De asemenea, a fost menționat faptul că Curtea Supremă de Justiție nu a

respectat principiul securității raporturilor juridice în momentul admiterii spre

examinare a acțiunii depuse de către SA „Biroul principal specializat de

proiectări” peste aproximativ 2 ani după adoptarea unor acte administrative, care

au determinat un șir de raporturi juridice.

În final, revizuentul a precizat că chestiunile cu privire la încălcarea

principiului securității raporturilor juridice în vederea examinării și admiterii unei

acțiuni tardive fără a motiva repunerea în termen a acțiunii s-a constatat o

încălcare a Articolului 6 § 1 din Convenție.

La rândul său, anularea contractului de vânzare-cumpărare după 2 ani de la

întocmirea lui și după 3 ani de la investirea a 42000 lei la construcția și

amenajarea terenului aferent fără o compensație echitabilă constituie o imixtiune

în dreptul de proprietate a lui Nicolae Zlatin.

Studiind materialele cauzei, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite

cererea de revizuire depusă de Agentul guvernamental al Republicii Moldova,

Oleg Rotari.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ reține că la 1 aprilie 2019 a intrat în vigoare Codul administrativ al

Republicii Moldova, aprobat prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018, fapt ce rezultă

din art. 257 alin. (1) al Codului respectiv, iar conform art. 195 din Codul

administrativ, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară

conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător

prevederile Codului de procedură civilă, cu excepția art. 169-171.

Inițial, Colegiul punctează că în conformitate cu art. 452 alin. (11) Cod de

procedură civilă, dacă examinarea cererii de revizuire este de competența Curții

3

Supreme de Justiție sau a instanței de apel, ședințele se desfășoară fără înștiințarea

participanților la proces. Dacă instanța care examinează cererea de revizuire

consideră necesară prezența participanților la proces, aceasta dispune înștiințarea

lor.

Astfel, Colegiul a decis examinarea cererii de revizuire fără înștiințarea

participanților la proces, cu plasarea datei și orei ședinței pe pagina web a Curții

Supreme de Justiție, or, este inoportună invitarea participanților la proces, întrucât

argumentele expuse în cererea de revizuire au fost formulate cu suficientă

precizie pentru a permite instanței controlul actului judecătoresc contestat.

În corespundere cu art. 446 Cod de procedură civilă, pot fi supuse revizuirii

hotărârile, ordonanțele, încheierile și deciziile irevocabile ale tuturor instanțelor

judecătorești, în condițiile prezentului capitol. Încheierile de încetare a procesului

conform art. 265 lit. c) și d), precum și cele prin care se respinge acțiunea ca fiind

tardivă conform art.1861 pot fi supuse revizuirii. Încheierile judecătorești care nu

se referă la fondul cauzei, precum și deciziile emise în privința acestora nu se

supun revizuirii. În aceste cazuri, încheierile de inadmisibilitate a revizuirii nu se

supun niciunei căi de atac.

În temeiul art. 447 lit. c) Cod de procedură civilă sunt în drept să depună

cerere de revizuire Agentul guvernamental, precum și subiecții menționați la lit.

a) și b) din prezentul articol, în cazurile prevăzute la art.449 lit.g) și h).

Totodată, conform art. 5 alin. (4) lit. b) din Legea cu privire la Agentul

guvernamental nr. 151 din 30 iulie 2015, în domeniul asigurării implementării la

nivel național a Convenției, Agentul guvernamental în cazurile prevăzute de lege,

intervine sau participă în procedurile naționale sau solicită redeschiderea

acestora.

În baza art. 451 alin. (1) și (2) Cod de procedură civilă, cererea de revizuire

se depune în scris de persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod

obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le

confirmă. Cererea de revizuire se depune la instanța competentă prevăzută la art.

448.

La rândul său, conform art. 448 alin. (2) Cod de procedură civilă, cererea de

revizuire împotriva unei hotărâri care, fiind supusă căilor de atac, a fost

menținută, modificată sau casată, emițându-se o nouă hotărâre, se soluționează

de instanța care a menținut, a modificat hotărârea sau a emis o nouă hotărâre

La caz, Colegiul precizează că la 5 noiembrie 2019, Agentul guvernamental

al Republicii Moldova, Oleg Rotari, a depus cerere de revizuire în temeiul art.

449 lit. g) Cod de procedură civilă împotriva deciziei din 29 noiembrie 2006 a

Curții Supreme de Justiție, devenită irevocabilă din momentul emiterii.

Astfel, în conformitate cu art. 449 lit. g) Cod de procedură civilă, revizuirea

se declară în cazul în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Guvernul

Republicii Moldova a inițiat o procedură de reglementare pe cale amiabilă într-o

cauză pendinte împotriva Republicii Moldova.

Art. 450 lit. e) Cod de procedură civilă, stipulează că cererea de revizuire se

depune în interiorul termenului de derulare a procedurii de reglementare pe cale

4

amiabilă la Curtea Europeană a Drepturilor Omului-în cazul prevăzut la art. 449

lit. g).

Conform art. 11 alin. (1) și (2) din Legea cu privire la Agentul

guvernamental nr. 151 din 30 iulie 2015, soluționarea amiabilă a unei cauze aflate

pe rolul Curții Europene poate fi inițiată doar după o notificare oficială parvenită

din partea Curții Europene și poate fi derulată concomitent cu procedura

prevăzută la art.10, care se aplică în modul corespunzător. În condițiile alin.(1),

Agentul guvernamental, din oficiu, la solicitarea reclamantului sau a

reprezentantului acestuia, este în drept să negocieze soluționarea amiabilă a

oricărei cauze aflate pe rolul Curții Europene.

În debutul acestei cereri de revizuire, Agentul guvernamental al Republicii

Moldova a menționat despre faptul că la 11 septembrie 2013 Curtea Europeană a

comunicat Guvernului Republicii Moldova cererea Zlatin vs Moldova (nr.

18072/07). Curtea a solicitat prezentarea observațiilor cu privire la admisibilitatea

și fondul cererii prin prisma întrebărilor formulate în circumstanțele de fapt,

rezumate de către Grefa Curții Europene. De asemenea, Curtea a propus

Guvernului să ajungă la un acord de reglementare amiabilă a prezentei cauze.

La 1 august 2019, Agentul guvernamental al Republicii Moldova a inițiat

procedura de reglementare amiabilă a prezentei cauze.

Cu referire la circumstanțele cauzei, Colegiul notează că la 23 ianuarie 2016,

SA „Biroul principal specializat de proiectări” a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Primăriei municipiului Chișinău și Nicolae Zlatin, solicitând

repunerea în termen a acțiunii, anularea pct. 4 din Anexa nr. 1 și anexa nr. 2 la

decizia nr. 16/26 din 4 iulie 2002 a Consiliului municipal Chișinău, a poziției 32

din Anexa nr. 1 la decizia nr. 8/7 din 16 martie 2004 a Consiliului municipal

Chișinău privind vânzarea terenului lui Nicolae Zlatin; declararea nulă a

contractul de vânzare-cumpărare a terenului aferent încheiat la 16 aprilie 2004

între Primăria municipiul Chișinău și Nicolae Zlatin, înregistrat notarial cu nr.

1133.

Iar prin hotărârea din 27 iunie 2006 a Curții de Apel Chișinău acțiunea a fost

respinsă.

Între timp, prin decizia din 29 noiembrie 2006 a Curții Supreme de Justiție,

a fost admis recursul declarat de către SA „Biroul principal specializat de

proiectări”, a fost casată hotărârea din 27 iunie 2006 a Curții de Apel Chișinău și

a fost emisă o hotărâre nouă, prin care a fost repusă în termen cererea SA „Biroul

principal specializat de proiectări” și a fost admisă acțiunea. S-a anulat pct. 4 din

Anexa nr. 1 și anexa nr. 2 la decizia nr. 16/26 din 4 iulie 2002 a Consiliului

municipal Chișinău, poziția 32 din Anexa nr. 1 la decizia nr. 8/7 din 16 martie

2004 a Consiliului municipal Chișinău privind vânzarea terenului lui Nicolae

Zlatin. S-a declară nul contractul de vânzare-cumpărare a terenului aferent

încheiat la 16 aprilie 2004 între Primăria municipiul Chișinău și Nicolae Zlatin,

înregistrat notarial cu nr. 1133.

Colegiul reiterează că Agentul guvernamental al Republicii Moldova a

menționat despre faptul că la 11 septembrie 2019 Curtea Europeană a comunicat

5

Guvernului Republicii Moldova cererea Zlatin vs R.Moldova (nr. 18072/07).

Totodată, de rând cu prezentarea observațiilor cu privire la admisibilitatea și

fondul cererii prin prisma întrebărilor formulate în circumstanțele de fapt, a

propus Guvernului să ia în calcul eventualitatea unui acord de reglementare

amiabilă a cauzei, ceea ce a și determinat înaintarea prezentei cereri de revizuire

în favoarea reglementării amiabile a cauzei și în scopul remedierii la nivel

național a pretinselor violări ale Convenției.

Or, invocând art. 6 § 1 din Convenție, reclamantul a indicat că Curtea

Supremă de Justiție a emis o decizie de admitere a recursului SA „Biroul principal

specializat de proiectări”, de casare a hotărârii din 27 iunie 2006 a Curții de Apel

Chișinău și de emitere a unei hotărâri noi, de repunere în termen a acțiunii și de

admitere a acțiunii, fără însă a motiva suficient argumentele părților implicate în

proces cu privire la motivarea repunerii în termen a acțiunii, la curgerea

termenului de prescripție sau în baza cărei legi se calculase repunerea în termenul

de prescipție, adică Curtea Supremă de Justiție prin pronunțarea deciziei recurate

nu a respectat principiul securității raporturilor juridice în momentul admiterii

peste aproximativ 2 ani după adoptarea unor acte administrative care au

determinat un șir de raporturi juridice, spre examinare a acțiunii depuse de către

SA „Biroul principal specializat de proiectări”.

În contextul jurisprudenței Curții, garanțiile unui proces echitabil prevăzut

de art. 6 § 1 CEDO, implică, potrivit principiului securității juridice soluționarea

definitivă pronunțată de instanțe cu privire la orice litigiu să nu mai fie contestată

(Brumărescu v. România, nr. 28342/95.

De asemenea, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție invocă prevederile art. 6 § 1 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale,

conform cărora orice persoană are dreptul la judecarea cauzei sale în mod

echitabil, în mod public și în termen rezonabil, de către o instanță independentă

și imparțială, instituită de lege, care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor și

obligațiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzații în

materie penală îndreptate împotriva sa. Hotărârea trebuie să fie pronunțată în mod

public, dar accesul în sala de ședință poate fi interzis presei și publicului pe

întreaga durată a procesului sau a unei părți a acestuia, în interesul moralității, al

ordinii publice ori al securității naționale într-o societate democratică, atunci când

interesele minorilor sau protecția vieții private a părților la proces o impun, sau

în măsura considerată absolut necesară de către instanță când, în împrejurări

speciale, publicitatea ar fi de natură să aducă atingere intereselor justiției.

Subsecvent, Colegiul notează că în jurisprudența sa, Curtea Europeană a

statuat, având în vedere principiul conform căruia Convenția urmărește protejarea

unor drepturi care nu sunt teoretice sau iluzorii, ci concrete și efective, că

respectarea dreptului la un proces echitabil și a principiului securității raporturilor

juridice cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri

judecătorești definitive și executorie, doar cu scopul de a obține o reexaminare a

cauzei și o nouă hotărâre judecătorească.

6

La caz, Colegiul relevă că prin examinarea și admiterea de către Curtea

Supremă de Justiție a unei acțiuni tardive fără a motiva repunerea în termen a

acțiunii s-a constatat încălcarea dreptului lui Nicolae Zlatin garantat de art. 6 § 1

din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale.

Conjunctura circumstanțelor detaliate anterior, precum și faptul inițierii unei

proceduri de reglementare pe cale amiabilă a cauzei, aspect redat în prezenta

cererea de revizuire, impune admiterea cererii de revizuire împotriva deciziei din

29 noiembrie 2006 a Curții Supreme de Justiție, cu reținerea cauzei în procedura

Curții Supreme de Justiție pentru reexaminarea în ordine de recurs a recursului

SA „Biroul principal specializat de proiectări” împotriva hotărârii din 27 iunie

2006 a Curții de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Or, în conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. b) și alin. (6) Cod de procedură

civilă, după ce examinează cererea de revizuire, instanța emite unul din

următoarele acte de dispoziție încheierea de admitere a cererii de revizuire și de

casare a hotărârii sau deciziei supuse revizuirii. În cazul în care o hotărâre

examinată anterior în apel și în recurs a fost supusă revizuirii, cauza se trimite,

după admiterea cererii de revizuire, la rejudecare.

În continuare, Colegiu statuează că încălcarea dreptului lui Nicolae Zlatin la

un proces echitabil are drept efect încălcarea dreptului ultimului la respectarea

proprietății prevăzut de către Articolul 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție, or,

prin decizia din 29 noiembrie 2006 a Curții Supreme de Justiție a cărei revizuire

a fost solicitată, Curtea Supremă de Justiție a anulat un contract de vânzare-

cumpărare a terenului aferent după 2 ani de la întocmirea lui și după 3 ani de la

investirea în construcția și amenajarea terenului fără o compensație echitabilă în

acest sens.

La rândul său, fiind lipsit de dreptul de proprietate și folosință a terenului

aferent, Nicolae Zlatin nu a avut acces și nu a putut folosi în mod liber bunul

imobil principal – garajele.

În ceea ce vizează solicitarea Agentului guvernamental al Republicii

Moldova de acordare a unei satisfacții echitabile lui Nicolae Zlatin pentru

încălcarea constatată, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

Conform art. 11 alin. (3) și (4) din Legea cu privire la Agentul

guvernamental nr. 151 din 30 iulie 2015, procedura de soluționare amiabilă este

confidențială și se încheie prin semnarea de declarații mutuale propuse cu

asistența Curții Europene ori a unui acord scris între Agentul guvernamental și

reclamant sau reprezentantul acestuia. Clauzele acordului se stabilesc în funcție

de circumstanțele fiecărei cauze în parte și sânt coordonate în prealabil cu

Guvernul și/sau cu alte autorități cărora li se atribuie pretinsa încălcare a

drepturilor reclamantului. Agentul guvernamental și reclamantul pot reformula

clauzele acordului până la admiterea acestuia de către Curtea Europeană, de

asemenea prin coordonare prealabilă.

7

Din textul acestor prevederi legale, este cert că condițiile de reparare a

prejudiciului cauzat petiționarilor prin hotărârea judecătorească prin care s-a

încălcat grav un drept prevăzut de Convenția Europeană pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale pot fi negociate de către părți.

Or, repararea prejudiciului cauzat printr-o hotărâre judecătorească, prin care

s-a încălcat grav un drept prevăzut de Convenția Europeană pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, poate fi efectuat în primul

rând prin modificarea (casarea) acesteia și numai apoi prin acordarea unei

compensații pecuniare. Aceasta deoarece hotărârea judecătorească, în ordinea

juridică internă are putere de lucru judecat din care rezultă efectele specifice și

care pot produce consecințe nefaste și ilegale asupra subiectului în cauză.

Astfel, la caz se va reține că părțile interesate în speță, Agentul

guvernamental al Republicii Moldova și Nicolae Zlatin, urmează să negocieze și

să încheie un acord privind compensația pecuniară echitabilă în sensul art. 41 din

Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale.

Această concluzie se impune și pornind de la premisa precum că

desfășurarea procedurii de reglementare amiabilă a cauzei, inclusiv prin

compensarea pecuniară a persoanelor vizate, intră în atribuțiile Agentului

guvernamental.

În speță, Colegiu precizează că la 1 august 2019, de către Agentul

guvernamental al Republicii Moldova a fost reconfirmată procedura de

reglementare amiabilă a prezentei cauze, întru executarea obligațiilor la care s-a

subscris Guvernul de a cere redeschiderea procedurilor la nivel intern și a remedia

încălcările comise în drepturile fundamentale ale lui Nicolae Zlatin, însă la

materialele cauzei lipsesc anumite confirmări a acțiunilor în vederea negocierii

cu ultimul a condițiilor și sumelor concrete ale satisfacției echitabile, în

conformitate cu dispozițiile art. 11 alin. (3) și (4) din Legea cu privire la Agentul

guvernamental nr. 151 din 30 iulie 2015.

În corolar, se va reține că stabilirea la caz de către Curtea Supremă de Justiție

a unei compensații pecuniare concrete, pentru încălcarea dreptului lui Nicolae

Zlatin garantat de Convenție, se va suprapune cu atribuțiile funcționale stabilite

prin lege pentru Agentul guvernamental și, ca urmare, există riscul depășirii

limitelor de competență prevăzute prin mandatul instituțional al instanței

judecătorești supreme.

La acest capitol, instanța de revizuire va remarca că Agentul guvernamental

nu a prezentat instanței de judecată propuneri concrete, cu sume certe pentru a fi

adjudecate în beneficiul victimei încălcării, operând cu termeni generali și

sugerând o limită de discreție prea mare pentru completul de judecată învestit cu

judecarea acestui caz.

Drept consecință, revendicările cu privire la acordarea satisfacției echitabile

urmează a fi soluționate de către Agentul guvernamental, în condițiile art. 11 din

Legea nr. 151 din 30 iulie 2015 cu privire la Agentul guvernamental.

8

În conformitate cu art. 195 Cod administrativ coroborat cu art. 452, 453 alin.

(1) lit. b) Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se constată încălcarea dreptului lui Nicolae Zlatin garantat de articolele 6 §

1 și a Articolului 1 din Protocolul 1 la Convenția Europeană pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Se admite cererea de revizuire depusă de Agentul guvernamental al

Republicii Moldova.

Se casează decizia din 29 noiembrie 2006 a Curții Supreme de Justiție, în

cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Societății pe Acțiuni „Biroul

principal specializat de proiectări” împotriva Primăriei municipiului Chișinău și

Nicolae Zlatin cu privire la contestarea în parte a actelor administrative și

declararea nulă a contractului de vînzare-cumpărare a terenului și se reține

prezenta cauza în procedura Curții Supreme de Justiție pentru reexaminarea în

ordine de recurs a recursului depus de Societatea pe Acțiuni „Biroul principal

specializat de proiectări” împotriva hotărârii din 27 iunie 2006 a Curții de Apel

Chișinău, în alt complet de judecată.

Revendicările cu privire la acordarea satisfacției echitabile urmează a fi

soluționate de Agentul guvernamental al Republicii Moldova, prin intermediul

Guvernului Republicii Moldova.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Mariana Pitic

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Nina Vascan

9