3ra-196/19 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- Imputernicirile oficiului teritorial al Cancelariei de Stat, Competenta consiliilor raionale si municipale Competenta consiliilor satesti comunale si orasenesti, terenurile din intravilan
3ra-196/19 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 3ra-196/19
prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (L. Bagrin)
instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (V. Clima, E. Palanciuc, A. Malîi)
DECIZIE
24 aprilie 2019 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
lărgit al Curții Supreme de Justiție,
în componență:
Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă
Judecătorii Tamara Chișca-Doneva
Nicolae Craiu
Mariana Pitic
Iurie Bejenaru
examinând recursurile depuse de Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat și
de Agenția Proprietății Publice,
în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de
Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului municipal
Chișinău și Primăriei municipiului Chișinău, intervenienți accesorii Gheorghe Popa și
George Boțan cu privire la contestarea actului administrativ și anularea contractelor de
vînzare-cumpărare,
împotriva deciziei din 31 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care au
fost respinse apelurile declarate de Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat și de
Agenția Proprietății Publice și a fost menținută hotărârea din 21 mai 2018 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru, prin care acțiunea a fost respinsă,
c o n s t a t ă:
La data de 04 mai 2017 Oficiul teritorial Chișinău a depus cerere de chemare în
judecată împotriva Consiliului municipal Chișinău, intervenienții accesorii Gheorghe
Popa și George Boțan cu privire la contestarea actului administrativ.
În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că prin decizia Consiliului municipal
Chișinău nr.2/30-7 din 09 martie 2017 „Cu privire la atribuirea în proprietate privată
comună a unui lot de pământ din str. Junimea, 3 lui Gheorghe Popa și George Boțan” s-
a decis atribuirea în proprietate privată comună asupra unui lot de pământ cu suprafața
de 703 m.p. din str. Junimea 3, municipiul Chișinău.
A susținut reclamantul că în urma efectuării controlului de legalitate a actului
administrativ nominalizat, Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a constatat
că acesta a fost adoptat cu încălcarea prevederilor legislației în vigoare, iar conform art.
68 din Legea privind administrația publică locală, prin notificarea nr. 1304/OT4-652 din
07 aprilie 2017, Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a solicitat Consiliului
municipal Chișinău abrogarea, în termen de 30 zile, a deciziei nr. 2/30-7 din 09 martie
2017.
1
A indicat asupra faptului că până la moment, autoritatea publică locală emitentă nu
a adoptat nici o decizie cu privire la examinarea notificării înaintate de către Oficiul
teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, iar în corespundere cu art.15 alin.(2) din Legea
contenciosului administrativ după examinarea notificării, organul emitent urma să
efectueze una dintre acțiunile prevăzute de lege: să respingă cererea sau să admită și,
după caz, să revoce sau să modifice actul administrativ.
A relevat că art. 68 alin.(3) din Legea privind administrația publică locală prevede
că, în termen de 30 de zile de la data primirii notificării, autoritatea locală emitentă
trebuie să modifice sau să abroge actul contestat.
A considerat Oficiul teritorial Chișinău că decizia notificată contravine
prevederilor legale și solicită anularea acesteia, invocând că potrivit datelor din
Registrul bunurilor imobile proprietarul terenului vizat în decizia notificată este
Republica Moldova. Astfel, Consiliul municipal Chișinău nu poate decide referitor la
înstrăinarea unui bun ce nu-i aparține cu drept de proprietate.
A solicitat Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat anularea deciziei
Consiliului municipal Chișinău nr.2/30-7 din 09 martie 2017 „Cu privire la atribuirea în
proprietate privată comună a unui lot de pământ din str. Junimea 3, dlor Gheorghe Popa
și George Boțan”.
La data de 06 septembrie 2017 Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a
depus o cerere suplimentară de majorare a cuantumului pretențiilor din acțiune, inclusiv
și a cercului participanților la proces, menționând că ulterior depunerii cererii de
chemare în judecată s-a constatat că în baza deciziei contestate la data 05 aprilie 2016
au fost încheiate contractele de vânzare - cumpărare nr. 894 și 895 cu Gheorghe Popa și
George Boțan (f.d. 53-64).
A invocat prevederile art. 220 alin. (1) din Codul civil, care stipulează că actul
juridic sau clauza care contravin normelor imperative sunt nule dacă legea nu prevede
altfel.
A susținut că prevederile art. 23 al Legii nr. 354 din 28 octombrie 2004 cu privire
la formarea bunurilor imobile, în caz de litigiu asupra datelor privind bunurile imobile
formate, ca bază se iau datele din cadastrul bunurilor imobile, până când aceste date nu
vor fi contestate în condițiile legii.
Prin urmare, a considerat că anularea actului administrativ inițial atrage după sine
și anularea actului juridic subsecvent, în speța dată, fiind contractele de vânzare -
cumpărare nr. 894 și 895.
În final, a solicitat reclamantul Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat
anularea deciziei Consiliului municipal Chișinău nr.2/30-7 din 09 martie 2017 „Cu
privire la atribuirea în proprietate privată comună a unui lot de pământ din str. Junimea,
3 dlor Gheorghe Popa și George Boțan”, precum și anularea contractelor de vînzare-
cumpărare nr. 894 și 895 din 05 aprilie 2016 încheiate între Primăria mun. Chișinău și
Gheorghe Popa și George Boțan.
Prin încheierea protocolară a primei instanțe din 05 octombrie 2017 a fost atras în
calitate de intervenient accesoriu Agenția Proprietății Publice (vol. I, f.d.74).
2
Prin hotărârea din 21 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a fost
respinsă acțiunea depusă de Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat ca fiind
neîntemeiată.
Împotriva hotărârii primei instanțe, la data de 07 iunie 2018 a declarat apel Agenția
Proprietății Publice și la 20 iunie 2018 a declarat apel Oficiul teritorial Chișinău al
Cancelariei de Stat, solicitând admiterea apelurilor, casarea hotărârii primei instanțe și
emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.
Prin decizia din 31 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău au fost respinse
apelurile declarate de Agenția Proprietății Publice și de Oficiul teritorial Chișinău al
Cancelariei de Stat și a fost menținută hotărârea din 21 mai 2018 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru.
La data de 06 decembrie 2018, prin intermediul oficiului poștal, Oficiul teritorial
Chișinău al Cancelariei de Stat a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel,
solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei
instanțe cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.
În motivarea recursului a invocat că nu este de acord cu decizia instanței de apel,
deoarece instanța de apel la emiterea acesteia a aplicat greșit normele de drept material,
concluziile instanței de apel sunt în contradicție cu circumstanțele pricinii.
A menționat că decizia contestată a fost emisă de către autoritatea publică cu
depășirea limitelor competenței, deoarece la data adoptării deciziei contestate, conform
datelor din Registrul bunurilor imobile, Consiliul mun. Chișinău nu era proprietar al
terenului înstrăinat.
Astfel, a considerat că la emiterea actului administrativ în cauză Consiliul mun.
Chișinău a ignorat prevederile art. 9 alin. (2) din Legea nr. 317 din 18 iulie 2003 privind
actele normative ale Guvernului și ale altor autorități ale administrației publice centrale
și locale.
La data de 16 ianuarie 2019, prin intermediul oficiului poștal, Agenția Proprietății
Publice a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea
recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe cu pronunțarea
unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.
În motivarea recursului, Agenția Proprietății Publice a indicat că nu este de acord
cu actele judecătorești emise în speță, deoarece sunt lipsite de suport juridic, bazate pe
aplicarea incorectă a datelor și circumstanțelor dispuse, pe aprecierea incompletă a
probelor administrate.
A indicat că nu este de acord cu argumentul instanței de apel precum că terenul din
str. Junimea 3, mun. Chișinău, nr. cadastral 0100420,269, constituie proprietate a mun.
Chișinău, iar înregistrarea acestuia după Republica Moldova a fost efectuată în cadrul
procedurii de înregistrare masivă a dreptului de proprietate asupra terenului în
Republica Moldova sub auspiciul implementării Legii cadastrului bunurilor imobile nr.
1543 – XIII din 25 februarie 1998 și a Legii nr. 981 din 11 mai 2000 privind terenurile
și delimitarea lor.
A relevat că dreptul de proprietate al statului a fost înregistrat legal la data de 13
iulie 2001, în temeiul prevederilor art. 57 alin. (1) din Legea cadastrului bunurilor
imobile nr. 1543-XII din 25 februarie 1998, redacția valabilă până la 01 aprilie 2004,
3
care prevedea că în cazul în care titularul de drepturi nu deține documentele care să-i
confirme dreptul asupra terenului, dreptul de proprietate asupra terenului se
înregistrează în folosul Republicii Moldova, în limitele hotarelor demarcate pe teren.
Până în prezent, nici intimații și nici intervenienții accesorii nu au contestat
înregistrarea terenului cu nr. cadastral xxxxx ca proprietate publică a statului.
La fel, a considerat neîntemeiată aprecierea instanței de apel referitor la faptul că
bunul imobil cu număr cadastral xxxxx din mun. Chișinău, str. Junimea 3, nu se
regăsește în Registrul patrimoniului public, deținut de Agenție. În acest sens a menționat
că terenul cu nr. cadastral xxxxx a fost înregistrat după Republica Moldova, iar conform
art. 36 alin. (1) din Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543/1998, documentul care
conformă înregistrarea dreptului asupra terenurilor ce constituie proprietatea publică a
Statului – Republica Moldova, reprezintă extrasul din versiunea electronică a
Registrului bunurilor imobile.
Astfel, a menționat că sunt total neîntemeiate constatările instanței și în privința
faptului că decizia Consiliului mun. Chișinău nr. 2/30-7 din 09 martie 2017 „Cu privire
la atribuirea în proprietate privată comună a unui lot de pământ din str. Junimea 3, mun.
Chișinău dlor Gheorghe Popa și George Boțan a fost adoptată cu respectarea
prevederilor legale, în limitele competențelor stabilite de lege și conform procedurii
impuse.
Respectiv, Primăria mun. Chișinău prin contractele de vînzare-cumpărare nr. 894,
895 din 05 aprilie 2017 a înstrăinat un bun imobil care nu-i aparține, respectiv aceasta
depășindu-și limitele atribuțiilor, ceea ce constituie temei de anulare a actelor
administrative adoptate și a actelor subsecvente actului administrativ.
La data de 15 februarie 2019 Gheorghe Popa a depus referință prin care a solicitat
declararea recursurilor ca fiind inadmisibile.
În conformitate cu art. 440 alin. (2) Codul de procedură civilă, completul din 3
judecători prin încheierea din 06 martie 2019 a considerat recursul admisibil și a dispus
examinarea fondului de un complet din 5 judecători.
În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea
participanților la proces.
Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al
Republicii Moldova.
În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod a intrat
în vigoare la 01 aprilie 2019.
În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de
contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor
examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor
prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni de acțiuni în
contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în
vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător
pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor
judecătorești.
Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru
principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.
4
În conformitate cu art. 247 din Codul administrativ, recursul se examinează fără
înștiințarea participanților la proces.
În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ, examinând
recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: respinge
recursul.
Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a respinge
recursurile din următoarele considerente.
Fiind învestită cu acțiunea în cauză, având ca obiect al litigiului anularea deciziei
Consiliului mun. Chișinău din 09 martie 2017 nr. 2/30-7 din 09 martie 2017 „Cu privire
la atribuirea în proprietate privată comună a unui lot de pământ din str. Junimea, 3 dlor
Gheorghe Popa șu George Boțan” și anularea contractelor de vînzare-cumpărare nr. 894
și 895 din 05 aprilie 2016 încheiate între Primăria mun. Chișinău și Gheorghe Popa și
George Boțan, prima instanță a ajuns la concluzia respingerii acțiunii. Soluția dată a
fost menținută de către instanța de apel.
În susținerea temeiniciei concluziei date, instanțele de judecată ierarhic inferioare
au concluzionat că decizia Consiliului municipal Chișinău nr.2/30-7 din 09 martie 2017
„Cu privire la atribuirea în proprietate privată comună a unui lot de pământ din str.
Junimea, 3 dlor Gheorghe Popa și George Boțan” a fost emisă cu respectarea
prevederilor legale, în limitele competențelor stabilite de lege și conform procedurii
impuse.
Totodată, au concluzionat instanțele de judecată ierarhic inferioare că pretențiile
reclamantului privind anularea contractelor de vînzare-cumpărare nr. 894 și 895 din 05
aprilie 2016 încheiate între Primăria mun. Chișinău și Gheorghe Popa și George Boțan,
sunt neîntemeiate și urmează a fi respinse, în contextul în care a fost respinsă pretenția
principală, privind anularea actului administrativ care a stat la baza încheierii acestui
contract. Or, așa cum rezultă din totalitatea înscrisurilor anexate în prezentul dosar,
contractele de vînzare-cumpărare menționate supra poartă caracter subsecvent față de
decizia Consiliului municipal Chișinău nr.2/30-7 din 09 martie 2017, iar în condițiile în
care ultima nu a fost anulată, careva temeiuri de constatare a nulității actelor juridice
încheiate ulterior nu au fost determinate.
Instanța de recurs constată la soluționarea cauzei au fost stabilite pe deplin
circumstanțele care au importanță pentru judecarea cauzei în fond, concluziile instanțelor
de judecată în privința respingerii acțiunii în sensul menționat mai sus sunt corecte,
rezultate din aplicarea de către instanțele de judecată ierarhic inferioare a normelor de
drept material aplicabile la caz precum și aprecierea corectă a probelor prezentate în
speță.
Conform art. 64 alin. (1) lit. a) al Legii nr. 436 din 28 decembrie 2006 privind
administrația publică locală, este prevăzut că controlului obligatoriu sînt supuse
următoarele acte ale autorităților administrației publice locale: deciziile consiliilor locale
de nivelurile întîi și al doilea.
Conform art. 68 al Legii nr. 436 din 28 decembrie 2006 privind administrația
publică locală, în cazul în care consideră că un act emis de autoritatea administrației
publice locale este ilegal, Oficiul teritorial al Cancelariei de Stat notifică autorității
5
locale emitente ilegalitatea actului controlat, cerînd modificarea sau abrogarea lui totală
sau parțială. În cazul exercitării controlului obligatoriu al legalității, sesizarea Oficiului
teritorial al Cancelariei de Stat trebuie făcută într-un termen de 30 de zile de la data
primirii copiei de pe act.
În termen de 30 de zile de la data primirii notificării, autoritatea locală emitentă
trebuie să modifice sau să abroge actul contestat. În cazul în care, în termenul stabilit la
alin. (3), autoritatea locală emitentă și-a menținut poziția sau nu a reexaminat actul
contestat, oficiul teritorial al Cancelariei de Stat poate sesiza instanța de contencios
administrativ în termen de 30 de zile de la data primirii notificării refuzului de a
modifica sau de a abroga actul contestat sau în cazul tăcerii autorității locale emitente în
termen de 60 de zile de la data notificării cererii de modificare sau de abrogare a actului
în cauză.
Astfel, pe parcursul examinării cauzei s-a stabilit că la data de 09 martie 2017,
Consiliul municipal Chișinău a adoptat decizia nr. 2/30-7 prin care a atribuit în
proprietate privată comună, conform cotelor deținute din imobil, a unui lot de pământ
din str. Junimea, 3 dlor Gheorghe Popa și George Boțan cu suprafața de 703 m.p. (vol. I,
f.d. 6).
Conform extrasului din Registrul bunurilor imobile, anexat la materialele dosarului
la situația din 06 aprilie 2017 (f.d.11) se deduce că: terenul cu nr. cadastral xxxxx cu
suprafața de 0,065 ha la rubrica proprietar este indicat: Republica Moldova- cota parte
1,0, iar bunurile imobile, construcțiile cu nr.cadastral xxxxx aparțin 78%-lui Popa
Gheorghe și nr.cadastral xxxxx aparțin 22 % - Boțan George.
Prin contractul de vînzare-cumpărare nr. 894 din 05 aprilie 2017 Primăria mun.
Chișinău, în calitate de „vînzător” și Popa Gheorghe, în calitate de „cumpărător” a fost
înstrăinat 78% din suprafața totală de 703 m.p. din terenul nr. cadastral xxxxx din mun.
Chișinău, str. Junimea 3, pentru deservirea și exploatarea casei de locuit particulare (vol.
I, f.d.53-57).
Prin contractul de vînzare-cumpărare nr. 895 din 05 aprilie 2017 Primăria mun.
Chișinău, în calitate de „vînzător” și Boțan George, în calitate de „cumpărător” a fost
înstrăinat 22% din suprafața totală de 703 m.p. din terenul nr. cadastral xxxxx din mun.
Chișinău, str. Junimea 3, pentru deservirea și exploatarea casei de locuit particulare (vol.
I, f.d.59-64).
La fel, s-a stabilit că în urma efectuării controlului de legalitate al actului
administrativ, la data de 07 aprilie 2017, Oficiul teritorial al Cancelariei de Stat a
înaintat emitentului notificarea nr. 1304/OT4-652 din aceeași dată, solicitând abrogarea
actului administrativ (vol. I, f.d. 5).
Întrucât în termenul de 30 de zile prevăzut la art. 68 alin. (4) al Legii nr. 436 din 28
decembrie 2006 privind administrația publică locală, Consiliul municipal nu a
reexaminat actul notificat, Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a înaintat
prezenta cerere de chemare în judecată.
Ulterior, la data de 06 septembrie 2017 Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de
Stat a depus o cerere suplimentară de majorare a cuantumului pretențiilor din acțiune,
inclusiv și a cercului participanților la proces, solicitând, în final, anularea deciziei
Consiliului municipal Chișinău nr. 2/30-7 din 09 martie 2017 „Cu privire la atribuirea în
6
proprietate privată comună a unui lot de pământ din str. Junimea, 3 dlor Gheorghe Popa
și George Boțan”, precum și anularea contractelor de vînzare-cumpărare nr. 894 și 895
din 05 aprilie 2016 între Primăria mun. Chișinău și Gheorghe Popa și George Boțan
(vol.I, f.d.91).
Conform art. 42 Codul funciar, terenurile din intravilan se află în administrarea
autorităților administrației publice locale, iar din municipii – în proprietate municipală.
Totodată, art. 9 și 10 Codul funciar prevede că stabilirea suprafețelor de teren din
cadrul raionului și municipiului (orașului) care rămân în proprietatea statului ține de
competența consiliului municipal, în timp ce prevederile art. 5 alin. (3) lit. a) Legea nr.
91 din 05 aprilie 2007 privind terenurile proprietate publică și delimitarea lor,
reglementează că, terenurile neprivatizate aferente obiectivelor privatizate sau private,
inclusiv cele aferente construcțiilor nefinalizate, precum și terenurile aferente
obiectivelor din fondul de imobile nelocuibile date în locațiune (arendă) dacă nu fac
parte din domeniul public sunt proprietate a unităților administrative-teritoriale.
Conform art. 8 alin. (3) din Legea cu privire la proprietatea publică a unităților
administrativ-teritoriale nr. 523 din 16 iulie 1999, transmiterea unui bun din proprietatea
publică a unității administrativ-teritoriale în proprietatea publică a statului se face la
propunerea Guvernului, prin hotărâre a consiliului local.
Prin deciziile Consiliului municipal Chișinău nr. 16/67 din 28 decembrie 2004 și
nr. 20/18 din 15 martie 2005 „Cu privire la delimitarea terenurilor proprietate publică a
statului din intravilanul mun. Chișinău” au fost aprobate amplasările a peste 560 terenuri
proprietate publică a statului din mun. Chișinău, inclusiv aflate în gestiunea Ministerului
Economiei și a Agenția Proprietății Publice (Departamentului Privatizării).
Prin scrisoarea Agenției Proprietății Publice nr.06-06-1459 din 09 noiembrie 2017
este indicat că: „bunul imobil cu numărul cadastral xxxxx din mun. Chișinău, str.
Junimea 3 nu se regăsește în Registrul patrimoniului public, deținut de Agenție, conform
Hotărîrii Guvernului nr. 675 din 06 iunie 2008 cu privire la Registrul patrimoniului
public” (f.d.85).
La data 05 aprilie 2007 a fost adoptată noua lege privind terenurile proprietate
publică și delimitarea lor (Legea nr. 91 privind terenurile proprietate publică și
delimitarea lor), și, este relevant faptul că, prevederile art. 8 lit. b) al Legii sus-
menționate prevede că, autoritățile administrației publice locale întocmesc, în modul
stabilit, lista terenurilor proprietate publică pe care le-au dobândit și o aprobă.
Concomitent, art. 57 alin.(1) din Legea Cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 din
25 februarie 1998 prevede că, în cazul în care titularul de drepturi nu deține documente
care să-i confirme dreptul asupra terenului, dreptul de proprietate asupra terenului se
înregistrează în folosul Republicii Moldova sau al unității administrative teritoriale, în
limitele hotarelor demarcate pe teren, în timp ce prevederile Legii cu privire la
proprietatea publică a unităților administrative-teritoriale nr. 523 din 16 iulie 1999,
stipulează că patrimoniul unităților administrative-teritoriale este format din bunuri
domeniului public și bunurile domeniului privat.
Art. 1 alin. (6) al Legii sus-menționate prevede că, se declară proprietate publică a
unităților administrativ-teritoriale toate bunurile mobile și imobile, aflate pe teritoriul lor
până la intrarea în vigoare a Legii privind organizarea administrativ-teritoriale a
7
Republici Moldova, cu excepția bunurilor ce se aflau în proprietatea statului și în
proprietate privată.
Conform art. 3 alin. (4) din Legea nr. 91 din 05 aprilie 2007, executarea lucrărilor
de delimitare a terenurilor proprietate publică a statului și a terenurilor proprietate
publică a unităților administrativ-teritoriale, inclusiv a terenurilor care aparțin
domeniului public sau celui privat, de identificare a lor, precum și a lucrărilor de
elaborare a planului geometric, este asigurată de Agenția Relații Funciare și Cadastru, în
comun cu autoritățile administrației publice centrale competente și autoritățile
administrației publice locale, prin intermediul întreprinderilor de stat al căror fondator
este Agenția Relații Funciare și Cadastru.
Totodată, prin Hotărârea Guvernului cu privire la aprobarea listelor bunurilor
imobile proprietate publică a statului și la transmiterea unor bunuri imobile nr. 351 din
23 martie 2005, au fost aprobate listele bunurilor imobile, proprietate a statului, aflate în
administrarea ministerelor, departamentelor și altor autorități ale administrației publice
centrale, conform anexelor nr.1-22; precum și listele bunurilor imobile care se transmit
de la balanța autorităților administrației publice centrale la balanța autorităților
administrației publice locale și de la balanța autorităților administrației publice locale la
balanța autorităților administrației publice centrale, conform anexelor nr. 23-25.
Conform art. 496 alin.(1) Codul civil, în registrul bunurilor imobile sînt descrise
imobilele și sînt indicate drepturile reale care au ca obiect aceste bunuri. Orice persoană
interesată poate lua cunoștință de registrul bunurilor imobile.
Prevederi similare se regăsesc, și în art. 6 alin. (1) din Legea nr.1543 din 25
februarie 1998 care stipulează că, înregistrarea are un caracter deschis. Organul care
efectuează înregistrarea este obligat să elibereze, în termen de 7 zile lucrătoare sau într-
un alt termen stabilit de lege, oricărei persoane fizice care s-a legitimat și a depus o
cerere scrisă și oricărei persoane juridice care l-a sesizat oficial informațiile solicitate
despre toate drepturile înregistrate asupra oricărui bun imobil. Nu se eliberează extrase
referitoare la bunurile imobile ale căror date constituie secret de stat.
Conform art. 321 alin. (2) din Codul civil, în cazul bunurilor imobile, dreptul de
proprietate se dobîndește la data înscrierii în registrul bunurilor imobile, cu excepțiile
prevăzute de lege.
În conformitate cu art. 28 alin. (1) lit. a) din Legea nr.1543 din 25 februarie 1998,
înregistrarea dreptului asupra bunului imobil se face în temeiul actelor administrative
emise de autoritățile publice abilitate în modul stabilit de legislația în vigoare la data
adoptării lor.
În conformitate cu art. 497 Codul civil, este prevăzut că înscrierile făcute în
registrul bunurilor imobile se prezumă autentice și complete pînă la proba contrară.
Conținutul registrului este considerat autentic în favoarea celui care a dobîndit prin act
juridic un drept de la o persoană dacă dreptul era înscris în registru în numele persoanei.
Această dispoziție nu se aplică atunci cînd s-a notat o contestare asupra autenticității sau
atunci cînd neautenticitatea era cunoscută dobînditorului.
Or, conform pct.4 din Hotărârea Guvernului cu privire la Registrul patrimoniului
public nr. 675 din 06 iunie 2008, este menționat că, în Registru se înscriu date privind
valoarea contabilă a patrimoniului întreprinderilor de stat și municipale, instituțiilor
8
publice, societăților comerciale cu capital public și public-privat, precum și date cu
privire la acțiunile (cotele sociale) proprietate publică deținute în capitalul social al
societăților comerciale, bunurile proprietate de stat date în administrare economică
societăților comerciale, date despre obiectul contractului de parteneriat public-privat,
precum și date despre bunurile imobile proprietate publică a statului (în continuare –
obiecte ale evidenței)”.
Sub acest aspect, Colegiul conchide că, atât instanța de apel, cât și prima instanță în
mod corect au apreciat ca fiind întemeiate argumentele Agenției Proprietății Publice,
expuse în referință, că în corespundere cu prevederile art. 1 alin. (2) al Legii privind
administrarea și deetatizarea proprietății publice nr.121-XVI din 04 mai 2007, sub
incidența normei specificate cad: proprietatea publică a statului și proprietatea publică a
unităților administrativ-teritoriale, cu excepția finanțelor publice, bunurilor instituțiilor
publice, terenurilor agricole și a locuințelor. Respectiv, în temeiul dispoziției invocate
cât și a prevederilor Regulamentului cu privire la vînzarea-cumpărarea și
locațiunea/arenda terenurilor aferente, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1428 din
16 decembrie 2008, Agenția Proprietății Publice nu este abilitată cu dreptul de
administrare a terenurilor aferente blocurilor/caselor de locuit.
Corecte sunt și statuările instanțelor de judecată inferioare precum că Agenția
Proprietății Publice nu este abilitată cu dreptul de administrare a terenurilor aferente
blocurilor/caselor de locuit, fapt reglementat expres în Regulamentul cu privire la
vînzarea-cumpărarea și locațiunea/arenda terenurilor aferente, aprobat prin Hotărârea
Guvernului Republicii Moldova nr. 1428 din 16 decembrie 2008.
În aceeași ordine de idei, și având în vederea poziția Agenției Proprietății Publice
expusă în scrisoarea nr.06-06-1459 din 09 noiembrie 2017, care confirmă că, bunul
imobil cu numărul cadastral xxxxx din mun. Chișinău, str.Junimea, 3 nu se regăsește în
Registrul patrimoniului public, deținut de Agenție, prin urmare Colegiul consideră
neîntemeiate argumentele recurenților, care susțin că actul administrativ urmează a fi
anulat pe motiv că în baza de date din Registrul bunurilor imobile, terenul cu nr.
cadastral xxxxx a fost înregistrat după Republica Moldova. Or, însăși Agenția
Proprietății Publice, prin scrisoarea nr.06-06-1459 din 09 noiembrie 2017, a comunicat
contrariul.
În altă ordine de idei, instanța de recurs apreciază ca fiind corecte concluziile
instanței de apel și a primei instanțe privind înregistrarea dreptului de proprietate asupra
terenului nr. cadastral xxxxx din mun. Chișinău, str. Junimea 3, în cadrul procedurii de
înregistrare masivă a dreptului de proprietate asupra terenurilor în Republica Moldova
sub auspiciile implementării Legii cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 din 25
februarie 1998 și a Legii nr. 981 din 11 mai 2000 privind terenurile proprietate publică și
delimitarea lor.
Pe cale de consecință, Colegiul conchide că decizia Consiliului municipal Chișinău
nr.2/30-7 din 09 martie 2017 „Cu privire la atribuirea în proprietate privată comună a
unui lot de pămînt din str. Junimea, 3 dlor Gheorghe Popa și George Boțan” a fost emisă
cu respectarea prevederilor legale, în limitele competențelor stabilite de lege și conform
procedurii impuse, motive în baza cărora urmează a fi respinse recursurile declarate de
Agenția Proprietății Publice și Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat,
9
argumentele recurenților privind nulitatea actului juridic prin prisma art. 220 și 216,
fiind neîntemeiate.
Sunt neîntemeiate și urmează a fi respinse argumentele recurenților privind
anularea contractelor de vînzare-cumpărare nr. 894 și 895 din 05 aprilie 2016 încheiate
între Primăria mun. Chișinău și Gheorghe Popa și George Boțan, Colegiul civil,
comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, reține că
acestea urmează a fi respinse, în contextul în care a fost respinsă pretenția principală,
privind anularea actului administrativ care a stat la baza încheierii acestor contracte. Or,
așa cum rezultă din totalitatea înscrisurilor anexate în prezentul dosar, contractele de
vînzare-cumpărare menționate supra poartă caracter subsecvent față de decizia
Consiliului municipal Chișinău nr.2/30-7 din 09 martie 2017, iar în condițiile în care
ultima nu a fost anulată, careva temeiuri de constatare a nulității actelor juridice
încheiate ulterior nu au fost determinate.
Astfel, Colegiul consideră că instanțele de judecată ierarhic inferioare, corect au
aplicat normele de drept material, și prin urmate temeinic și legal au respins acțiunea
Oficiului teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat adoptând o hotărâre cu respectarea
drepturilor și intereselor legale a participanților la proces.
În contextul dat, nu pot fi reținute argumentele recurenților Oficiul teritorial
Chișinău al Cancelariei de Stat și Agenția Proprietății Publice cu referire la faptul că
prima instanță a aplicat incorect prevederile normelor de drept material, deoarece
susținerile date vin în contradicție cu cele relatate mai sus.
Din considerentele menționate și avînd în vedere faptul, că atât decizia instanței de
apel, cât și hotărârea primei instanțe sunt întemeiate și legale, iar argumentele invocate
de către recurenți sunt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge
cererile de recurs.
În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ, Colegiul civil,
comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție
d e c i d e:
Se resping recursurile depuse de Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat și
de Agenția Proprietății Publice.
Decizia este irevocabilă.
Președintele ședinței,
judecătorul Valeriu Doagă
Judecătorii Tamara Chișca-Doneva
Nicolae Craiu
Mariana Pitic
Iurie Bejenaru
10