3r-166/19 — constatarea nesolutionarii cererii prealabile drept un refuz ilegal, considerarea refuzului drept unul ilegal, constatarea incalcarii procedurii de rectificare stabilită de lege la radierea dreptului de proprietate al statului Republica Moldova asupra terenului si reinregistrarea acestuia in Registrul bunurilor imobile ca proprietate a mun. Chisinău; constatarea că deposedarea statului Republica Moldova de terenul proprietate publică a statului aferent constructiei private reprezintă o imbogăt

3r-166/19 — constatarea nesolutionarii cererii prealabile drept un refuz ilegal, considerarea refuzului drept unul ilegal, constatarea incalcarii procedurii de rectificare stabilită de lege la radierea dreptului de proprietate al statului Republica Moldova asupra terenului si reinregistrarea acestuia in Registrul bunurilor imobile ca proprietate a mun. Chisinău; constatarea că deposedarea statului Republica Moldova de terenul proprietate publică a statului aferent constructiei private reprezintă o imbogăt (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosar nr. 3r-166/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (V. Gîrleanu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău ( V. Clima, A. Malîi, E. Palanciuc)

D E C I Z I E

24 iulie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecători Mariana Pitic

Sveatoslav Moldovan

examinând recursul declarat de Agenția Proprietății Publice,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Agenția Proprietății

Publice împotriva Consiliului mun. Chișinău, Primarului General al mun. Chișinău,

intervenienți accesorii Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”, Agenția Relații

Funciare și Cadastru, Societatea cu Răspundere Limitată „Mobilă-Market”,

Societatea cu Răspundere Limitată „Nord Activ” cu privire la constatarea

nesoluționării cererii prealabile de către Consiliul mun. Chișinău drept un refuz

ilegal; considerarea refuzului Primăriei mun. Chișinău drept unul ilegal; constatarea

încălcării procedurii de rectificare stabilită de lege la radierea dreptului de

proprietate al statului Republica Moldova asupra terenului și reînregistrarea acestuia

în Registrul bunurilor imobile ca proprietate a mun. Chișinău; constatarea că

deposedarea statului Republica Moldova de terenul proprietate publică a statului

aferent construcției private reprezintă o îmbogățire fără justă cauză; obligarea

Consiliului mun. Chișinău și Primarului General al mun. Chișinău să restituie în

bugetul de stat prejudiciul ca urmare a îmbogățirii fără justă cauză,

împotriva încheierii din 17 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a respins cererea depusă de Agenția Proprietății Publice privind repunerea în

termenul de declarare a apelului și s-a declarat inadmisibil apelul depus de Agenția

Proprietății Publice,

c o n s t a t ă :

La 10 ianuarie 2017 Agenția Proprietății Publice a depus cerere de chemare în

judecată împotriva OCT „Chișinău”, ÎS „Cadastru”, Agenției Relații Funciare și

Cadastru, intervenienți accesorii SRL „Mobilă-Market”, Primăria mun. Chișinău și

Consiliul mun. Chișinău cu privire la constatarea ilegalității refuzurilor

ÎS „Cadastru”, Agenției Relații Funciare și Cadastru și al OCT Chișinău; obligarea

ÎS „Cadastru”, Agenției Relații Funciare și Cadastru și OCT Chișinău să prezinte

informația privind rectificările efectuate în privința terenului numărul cadastral

1

XXXXXX proprietate publică a statului aferent construcției private amplasat în

mun. XXXXXX, str. XXXXXX; constatarea deposedării statului Republica

Moldova de terenul numărul cadastral XXXXXX proprietate publică a statului

aferent construcției private amplasat în mun. XXXXXX, str. XXXXXX, obligarea

ÎS „Cadastru”, Agenției Relații Funciare și Cadastru și OCT Chișinău să reînscrie

dreptul de proprietate al statului Republica Moldova asupra acestuia.

La 06 iunie 2017 Agenția Proprietății Publice a depus cerere de concretizare a

pretențiilor din cererea de chemare în judecată împotriva Consiliului mun. Chișinău,

Primarului General al mun. Chișinău, intervenienți accesorii ÎS „Cadastru”, Agenția

Relații Funciare și Cadastru, SRL „Mobilă-Market” în care a solicitat considerarea

nesoluționării cererii prealabile de către Consiliul mun. Chișinău drept un refuz

ilegal; a considera refuzul Primăriei mun. Chișinău nr.06-111/2940 din 16 mai 2017

drept unul ilegal; constatarea că la radierea dreptului de proprietate al Statului

Republica Moldova asupra terenului numărul cadastral XXXXXX, amplasat în

mun. XXXXXX, str. XXXXXX și reînregistrarea acestuia în Registrul bunurilor

imobile ca proprietate a mun. Chișinău, a fost încălcată procedura de rectificare

stabilită de lege; constatarea că deposedarea statului Republica Moldova de terenul

cu nr. cad. XXXXXX, amplasat în mun. XXXXXX, str. XXXXXX, proprietate

publică a statului aferent construcției private reprezintă o îmbogățire fără justă

cauză; obligarea Consiliului mun. Chișinău și Primarului General al mun. Chișinău

să restituie în bugetul de stat prejudiciul în mărime de 96681 de lei, ca urmare a

îmbogățirii fără justă cauză, ceea ce reprezintă prețul terenului aferent achitat de

SRL „Mobilă-Market” în bugetul mun. Chișinău.

Prin încheierea din 18 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani

a fost înlocuit intervenientul accesoriu ÎS „Cadastru” cu succesorul în drepturi

IP „Agenția Servicii Publice”.

Prin încheierea din 29 ianuarie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani a

fost admisă cererea și antrenată în proces în calitate de intervenient accesoriu

SRL „Nord-Activ”.

Prin hotărârea din 08 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

cererea de chemare în judecată a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

La 04 martie 2019 Agenția Proprietății Publice a declarat apel împotriva

hotărârii din 08 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani solicitând

repunerea în termenul de declarare a apelului și casarea hotărârii instanței de fond.

Prin încheierea din 17 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă

cererea privind repunerea în termenul de declarare a apelului și s-a declarat

inadmisibilă cererea de apel depusă de Agenția Proprietății Publice.

La 12 iunie 2019 Agenția Proprietății Publice a depus cerere de recurs

împotriva încheierii din 17 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

Agenția Proprietății Publice în motivarea recursului a indicat că încheierea este

neîntemeiată și lipsită de suport juridic.

2

Reprezentantul nu a participat la ședința din 08 noiembrie 2018 la care a fost

pronunțat dispozitivul hotărârii și nici nu i-a fost expediată copia acestuia în decurs

de 5 zile.

Argumentul instanței de apel că nu a justificat și probat imposibilitatea

depunerii apelului în termen este neîntemeiat, or, ștampila umedă a Agenției

Proprietății Publice aplicată cu nr. de intrare 1088 din 11 februarie 2019 pe

scrisoarea de însoțire a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani nr. 26638 și extrasul

autentificat din programul E-Management reprezintă probe pertinente care atestă

faptul că copia dispozitivului hotărârii a primit-o la 11 februarie 2019.

Expirarea termenului de atac nu poate fi imputată Agenției Proprietății Publice,

deoarece instanța de judecată nu a respectat dispozițiile art.236 alin.(4) Codului de

procedură civilă și nu i-a trimis în termen de 5 zile copia dispozitivului hotărârii.

Nu este de acord cu argumentul invocat de instanța de apel și

SRL „Nord-Activ” că dispozitivul hotărârii a fost publicat pe pagina web a instanței

de judecată, care este liberă și gratis și orice persoană are posibilitatea de a accesa și

a lua cunoștință de actele publicate, deoarece nu există niciun act normativ sau

normă de drept care ar obliga părțile ce au lipsit de la ședința în cadrul căreia se

pronunță dispozitivul hotărârii să urmărească publicarea acestuia.

Astfel, termenul de îndeplinire a actului de procedură a fost omis din motive

întemeiate.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

Conform art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în

vigoare la 01 aprilie 2019.

Conform art. 242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii

judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea

contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea

nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis încheierea

contestată transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună

cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze recursul.

Încheierea recurată a fost pronunțată la 17 aprilie 2019 (f.d.61-65) și expediată

părților prin intermediul oficiului poștal la 07 mai 2019 (f.d.66).

Date care ar confirma recepționarea încheierii de către Agenția Proprietății

Publice la materialele cauzei lipsesc.

Prin urmare, completul specializat în cauze de contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră că recursul este depus în termen.

Conform art. 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța competentă

soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.

Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi respins

din următoarele motive.

3

Conform art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, examinând recursul

împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii:

respinge recursul.

Din materialele cauzei rezultă că Agenția Proprietății Publice la 04 martie 2019

a declarat apel împotriva hotărârii din 08 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Rîșcani solicitând concomitent repunerea în termenul de declarare a apelului

și casarea hotărârii instanței de fond.

Curtea de Apel Chișinău prin încheierea din 17 aprilie 2019 a respins cererea

Agenției Proprietății Publice privind repunerea în termenul de declarare a apelului

și a declarat inadmisibilă cererea de apel depusă de Agenția Proprietății Publice, din

motiv că a fost depusă după expirarea termenului stabilit de lege.

Instanța de recurs remarcă că conform art. 257 alin. (1) din Codul administrativ,

prezentul cod intră în vigoare la 01 aprilie 2019.

Conform prevederilor art. 195 Cod administrativ, procedura acțiunii în

contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod.

Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu

excepția art.169–171.

Conform art. 258 alin. (3) Cod administrativ, procedurile de contencios

administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în

continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor

prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul

administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare

a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru

procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Prezenta procedură administrativă a fost inițiată la 10 ianuarie 2017, fiind

reglementată de Legea contenciosului administrativ nr.793 din 10 februarie 2000,

iar în cazul în care, procedura prealabilă, după intrarea în vigoare a Codului

administrativ, se referă la o procedură administrativă inițiată până la 01 aprilie 2019,

de asemenea, se vor aplica dispozițiile legale vechi, care reglementau aceste

instituții.

Conform art. 236 alin. (1) și (2) lit. d) din Codul administrativ, instanța de apel

examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil, apelul se

declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs.

Apelul se declară inadmisibil în special când apelul a fost depus după expirarea

termenului stabilit la art.232 alin.(1).

În conformitate cu art. 362 alin. (1, 3) Cod de procedură civilă, termenul de

declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii,

dacă legea nu prevede altfel. Repunerea în termen de apel se face de către instanța

de apel în cazurile și în ordinea prevăzute de art.116.

Actele cauzei denotă că dispozitivul hotărârii primei instanțe a fost pronunțat

la 08 noiembrie 2018.

Astfel, termenul de declarare a apelului atât în baza art. 232 alin. (1) din Codul

administrativ, cât și în baza art. 362 alin. (1) Cod de procedură civilă, este de 30 de

zile de la pronunțarea dispozitivului hotărârii și a început să curgă de la data de

09 noiembrie 2018, ziua imediat următoare datei pronunțării dispozitivului hotărârii

contestate și a expirat la 10 decembrie 2018.

4

Însă, cererea de apel a fost depusă de Agenția Proprietății Publice la data de

04 martie 2019, adică peste termenul de 30 de zile prevăzut de lege.

Prin urmare, apreciind condițiile de depunere a cererii de apel prin prisma

art.258 alin. (3) din Codul administrativ, adică conform reglementărilor anterioare

intrării în vigoare a Codului administrativ, completul specializat în cauze de

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție conchide că apelul a fost depus de Agenția Proprietății

Publice în afara termenului stabilit de lege.

Agenția Proprietății Publice a solicitat repunerea în termen a apelului, invocând

că reprezentantul său nu au fost prezent la pronunțarea dispozitivului hotărârii, iar

copia acestuia a recepționat-o la 11 februarie 2019 .

În conformitate cu art. 116 alin.(1, 3) Cod de procedură civilă, persoanele care,

din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot

fi repuse în termen de către instanță. La cererea de repunere în termen se anexează

probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului.

Instanța de recurs reiterează că termenul de declarare a apelului poate fi

restabilit dacă persoanele îndreptățite prezintă probe veridice, ce ar confirma

imposibilitatea declarării apelului în termen.

Instanța de apel just a menționat că Agenția Proprietății Publice nu a prezentat

probe pertinente și concludente de repunere a cererii de apel în termen, precum și nu

a invocat motive convingătoare în acest sens.

Argumentul invocat de Agenția Proprietății Publice că dispozitivul hotărârea

primei instanțe a recepționat-o la 11 februarie 2019 nu poate fi reținut, deoarece

art.232 alin.(1) Codul administrativ și art. 362 alin. (1) Codul de procedură civilă nu

condiționează termenul de 30 de zile de declarare a apelului din data aducerii la

cunoștință a dispozitivului hotărârii, dar din data pronunțării acestuia.

Nu poate fi reținut nici argumentul Agenției Proprietății Publice că termenul de

declarare a expirat din vina instanței de judecată, care nu a respectat dispozițiile

art.236 alin.(4) Cod de procedură civilă, or, materialele cauzei atestă faptul că

dispozitivul hotărârii instanței de fond a fost expediat în adresa părților la data

emiterii acestuia, adică cu respectarea termenului de 5 zile, fapt confirmat prin

scrisoarea de însoțire din 08 noiembrie 2018 (f.d.37, Vol.II).

Mai mult, în situația în care reprezentantul nu a fost prezent la pronunțarea

dispozitivului hotărârii și acesta nu i-a fost expediat din anumite circumstanțe,

Agenția Proprietății Publice urma în interiorul termenului procedural să se adreseze

instanței cu o cerere de eliberare a copiei actului judecătoresc, ori să i-a cunoștință

de acesta de pe pagina web a instanței de judecată, ca ulterior să depună cererea de

apel.

Astfel, Agenția Proprietății Publice urma să întreprindă toate măsurile

necesare, de a-și asigura drepturile sale de acces la instanță, fapt însă, ignorat de

aceasta.

În conformitate cu art. 61 Cod de procedură civilă, participanții la proces sînt

obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. Instanța

judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se

urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare.

5

Agenția Proprietății Publice a cunoscut despre judecarea cauzei și, implicit,

despre adoptarea hotărârii, or, aceasta a fost legal citată pentru examinarea cauzei și

a participat la ședințele de judecată.

Astfel, Agenția Proprietății Publice urma să depună diligența necesară de a se

informa la ce etapă de examinare se află procesul și după caz să i-a cunoștință de

hotărârea pronunțată, să întreprindă măsurile necesare de a-și proteja drepturile de

acces la instanță, după cum sugerează jurisprudența Curții Europene a Drepturilor

Omului (Popov versus Moldova (nr. 2) din 02 decembrie 2005; Melnic versus

Moldova din 14 noiembrie 2006, Ponomaryov versus Ucraina din 03 aprilie 2008,

Van Harn versus Germany din 11 septembrie 2007, SRL Construct Confort versus

Moldova din 28 mai 2019), și să conteste în termenul legal hotărârea primei instanțe.

În asemenea circumstanțe, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că instanța de

apel just a respins cererea de repunere în termen a apelului și a declarat inadmisibil

apelul depus de Agenția Proprietății Publice.

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere că încheierea instanței

de apel este întemeiată și legală, iar argumentele invocate de Agenția Proprietății

Publice sunt neîntemeiate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b), art. 258 alin. (3) din Codul

administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se respinge recursul declarat de Agenția Proprietății Publice.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecători Mariana Pitic

Sveatoslav Moldovan

6