3ra-1150/19 — contestarea actului administrativ, restabilire la lucru și repararea prejudiciului moral

Dosarul nr. 3ra-1150/19 Prima instanță: Judecătoria Comrat, sediul central (jud. V. Hudoba) Instanța de apel: Curtea de Apel Comrat (jud. D. Fujenco, Ș. Starciuc, L. Caraianu) ÎNCHEIERE 11 decembrie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic judecătorii Iurie Bejenaru Nicolae Craiu examinând admisibilitatea cererii de recurs depusă de către Merjan Serghei, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de către Merjan Serghei împotriva Direcției principale a sănătății și protecției sociale a Comitetului Executiv al Găgăuziei cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei din 23 mai 2019 a Curții de Apel Comrat, prin care a fost respins apelul declarat de către Merjan Serghei, constată: La data de 31 martie 2017 Merjan Serghei a depus cerere de chemare în judecată împotriva Direcției principale a sănătății și protecției sociale a Comitetului Executiv al Găgăuziei cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la data de 29 iulie 2002 a activat în funcția de șef-adjunct al Direcției principale a sănătății și protecției sociale a UTA Găgăuzia. A menționat că, prin ordinul pârâtei nr. 27-k din 31 ianuarie 2017 a fost preavizat înainte cu 30 de zile despre posibila eliberare din funcție în legătură cu reducerea statelor de personal, iar prin ordinul pârâtei nr. 55-k din 03 martie 2017 a fost eliberat din funcție în temeiul art. 63 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 158-XVI din 04 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, fiind desfăcut contractul individual de muncă începând cu data de 03 martie 2017. A afirmat că, la caz, nu a fost respectată procedura privind reducerea statelor de personal.

A relevat că, angajatorul, conform legislației, era obligat să-l preavizeze cu 2 luni înainte de reducerea statelor de personal. A declarat că, în cazul în care a expirat termenul de preavizare, iar angajatorul nu a emis la timp ordinul privind eliberarea din funcție, toate acțiunile ulterioare pe parcursul anului sunt considerate ilegale. A relevat că, la reducerea numărului sau a statelor de personal, în primul rând, se reduc unitățile vacante. A menționat că, a fost informat că, la momentul reducerii unității de șef- adjunct al Direcției principale a sănătății și protecției sociale a UTA Găgăuzia 1 erau locuri vacante, fapt ce se confirmă prin aceea că, i-a fost propus 0,5 din salariul de bază al funcției de specialist principal din cadrul Secției asistență socială Vulcănești, însă consideră că, având în vedere experiența sa de muncă, pârâta urma să-i ofere o funcție similară.

A solicitat anularea ordinelor pârâtei nr. 27-k din 31 ianuarie 2017 și nr. 55- k din 03 martie 2017 ca fiind ilegale, restabilirea sa în funcția de șef-adjunct al Direcției principale a sănătății și protecției sociale și încasarea de la pârâtă a sumei de 100000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral. Prin hotărârea din 14 decembrie 2018 a Judecătoriei Comrat, sediul central acțiunea depusă de către Merjan Serghei a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. Prin decizia din 23 mai 2019 a Curții de Apel Comrat a fost respins apelul declarat de către Merjan Serghei. La data de 22 iulie 2019 Merjan Serghei a depus recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitînd repunerea în termenul de declarare a recursului, admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri cu privire la admiterea acțiunii.

În motivarea recursului a indicat că, nu este de acord cu hotărârile judecătorești, invocând aceleași circumstanțe de fapt și de drept ca și în cererea de apel și cererea de chemare în judecată. Examinând admisibilitatea cererii de recurs, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive. Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova. În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în vigoare la 01 aprilie 2019. În conformitate cu art. 246 alin. (1) și (2) lit. d) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere. Recursul se declară inadmisibil în special cînd a fost depus după expirarea termenului stabilit la art. 245 alin. (1). Art. 245 alin. (1) din Codul administrativ prevede că, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Din materiale dosarului rezultă că, decizia instanței de apel a fost notificată lui Merjan Serghei la data de 19 iunie 2019, fapt confirmat prin avizul de recepție a acesteia (f. d. 198), însă acesta a depus cererea de recurs la data de 22 iulie 2019. Prin urmare, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată că, recursul a fost depus de către Merjan Serghei după expirarea termenului stabilit la art. 245 alin. (1) din Codul administrativ. Pe cale de consecință, examinarea unui recurs tardiv declarat împotriva unei hotărâri definitive ar avea un efect incompatibil cu principiul securității raporturilor juridice, garantat de art. 6 din Convenția pentru Apărarea 2 Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale și ar încălca dreptul intimatului la un proces echitabil.

Relevantă în acest aspect este hotărârea pronunțată în cauza Ponomaryov versus Ucraina (cererea nr. 3236/03, 03 aprilie 2008), în conținutul căreia Curtea Europeană a Drepturilor Omului a notat că, deși, în speță nu era vorba despre desființarea unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile în urma admiterii unei căi extraordinare de atac în lumina unor circumstanțe nou descoperite, ci de redeschiderea unui proces prin repunerea în termenul de introducere a unei căi ordinare de atac, totuși, reînnoirea acestui termen pentru motive neconvingătoare reprezintă o decizie, care ar putea înfrânge principiul securității raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac.

Reglementări similare au fost statuate de către Înalta Curte și în cauzele Ceachir contra Moldovei, Popov contra Moldovei și Melnic contra Moldovei, în care s-a menționat că, prin neaducerea vreunui motiv pentru prelungirea termenului de depunere de către pârâți a unui act procedural, instanțele judecătorești naționale au încălcat drepturile reclamanților la un proces echitabil. Astfel, din considerentele menționate, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara recursul depus de către Merjan Serghei ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 230 și 246 alin. (1) și (2) lit. d) din Codul administrativ, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul depus de către Merjan Serghei se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic judecătorii Iurie Bejenaru Nicolae Craiu 3