2ra-61/20 — încasarea prejudiciului material

2ra-61/20 — încasarea prejudiciului material (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 2ra-2219/2019

2ra-61/2020

prima instanță: Judecătoria Comrat, sediul Central (jud: V. Hrapacov)

instanța de apel: Curtea de Apel Comrat (jud: G. Colev, D. Fujenco, L. Caraianu)

Î N C H E I E R E

22 ianuarie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

examinând admisibilitatea recursurilor declarate de Comitetului Executiv al

Găgăuziei și Vitali Chiurcciu,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Vitali Chiurcciu

împotriva Comitetului Executiv al Găgăuziei, intervenienți accesorii Societatea cu

Răspundere Limitată „Oguzsatlink”, Adunarea Populară a UTA Găgăuzia, Direcția

generală dezvoltare economică Găgăuziei, Mihail Formuzal cu privire la repararea

prejudiciului în legătura cu eliberarea tardivă a carnetului de muncă, încasarea

penalității în legătura cu achitarea tardivă, indemnizației de eliberare din serviciu

pentru 6 luni în legătura cu demisia, sumei neîncasate a salariului vicepreședintelui

Comitetului Executiv al Găgăuziei pentru perioada de activitate în calitate

respectivă ca urmare a diferenței în salarizarea vicepreședintelui Comitetului

Executiv al Găgăuziei și Șefului Direcției Principale, suplimentelor pentru

performanță colectivă a muncii, prejudiciului moral și cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 12 iunie 2019 a Curții de Apel Comrat,

c o n s t a t ă :

La 29 iulie 2015, Vitali Chiurcciu a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Comitetului Executiv al Găgăuziei cu privire la repararea prejudiciului

în legătura cu eliberarea tardivă a carnetului de muncă în sumă de 14 609,35 lei și

penalității în legătura cu achitarea tardivă în sumă de 14 296,54 de lei, achitarea

indemnizației de eliberare din serviciu pentru 6 luni în legătura cu demisia din 10

iulie 2013 (fără calcularea penalității) în sumă de 32 490 de lei, precum și achitarea

sumei neîncasate a salariului vicepreședintelui Comitetului Executiv al Găgăuziei

pentru perioada de activitate în calitate respectivă ca urmare a diferenței în

salarizarea vicepreședintelui Comitetului Executiv al Găgăuziei și Șefului Direcției

Principale în sumă de 42 211,61 lei (fără calcularea penalității).

1

În motivarea acțiunii a indicat că la 30 aprilie 2015, Adunarea Populară a

Găgăuziei a adoptat Hotărârea nr. 367-B3/V privind demisia membrilor

Comitetului Executiv al Găgăuziei.

La 03 iunie 2015, Vitalii Chiurcciu a înregistrat cererea prealabilă în adresa

Guvernatorului (Bașcanului) Găgăuziei, d-nei Vlah I. Conform cererii prealabile

depuse, reclamantul a solicitat în mod benevol efectuarea următoarelor cerințe:

eliberarea carnetului de muncă și efectuarea plății în legătura cu eliberarea tardivă

a carnetului de muncă, precum și plățile ce i se cuvin în cazul demisiei; achitarea

indemnizației de eliberare din serviciu pentru 6 luni în legătura cu demisia din 30

aprilie 2015 (fără calcularea penalității); achitarea indemnizației de eliberare din

serviciu pentru 6 luni în legătura cu demisia din 10 iulie 2013 (fără calcularea

penalității); achitarea sumei neîncasate a salariului vicepreședintelui Comitetului

Executiv al Găgăuziei pentru perioada de activitate în calitate respectivă ca urmare

a diferenței în salarizarea vicepreședintelui Comitetului Executiv al Găgăuziei și

Șefului Direcției Principale în sumă de 42 211,61 lei (fără calcularea penalității) în

baza art. 5 lit. f) Codul muncii.

Reclamantul a specificat că a fost îndeplinit parțial solicitarea în partea ce ține

de efectuarea achitărilor și sumelor pentru concediul nefolosit (14 zile de reținere a

plății) și punctul 2 (aproximativ 2 luni de reținere), iar celelalte cerințe nu au fost

satisfăcute în mod benevol.

A afirmat că carnetul de muncă i-a fost înmânat la 16 iulie 2015, ora 16:35,

fără a-i fi achitate careva plăți, în legătura cu eliberarea tardivă a carnetului de

muncă, specificând că conform art. 66 Codul muncii, Hotărârii Guvernului RM

privind carnetul de muncă nr. 1449 din 24 decembrie 2007, prin care a fost aprobat

Regulamentul privind completarea, păstrarea și evidența carnetului de muncă,

carnetul de muncă se eliberează în ziua eliberării din muncă (pct. 70).

Totodată, a învederat că art. 151, 329 lit. d), art. 330 Codul muncii, pct. 71 din

Regulamentul privind completarea, păstrarea și evidența carnetului de muncă,

statuează obligațiile angajatorului de a compensa persoanei prejudiciul, în toate

cazurile privării ilegale de posibilitatea de a munci în caz de reținere a eliberării

carnetului de muncă. Dacă eliberarea carnetului de muncă este reținută angajatorul

este obligat să achite salariatului salariul mediu pentru perioada de întârziere a

eliberării carnetului de muncă. Modului de calculare a salariului mediu este

determinat prin Hotărârea Guvernului RM nr. 426 din 26 aprilie 2004.

Astfel, reținând că nivelul salariului mediu a lui Vitali Chiurcciu, în anul 2015

a constituit 5895 de lei, suma (fără penalitate), care urmează a fi achitată de către

Comitetul Executiv al Găgăuziei în adresa reclamantului pentru 2 luni întregi și 11

zile, după calcul reclamantului a constituit 14 609,35 lei (calcul: 5895*2 luni+

2819,35 lei). Indemnizația de eliberare din serviciu pentru 6 luni care i se cuvin în

legătura cu demisia membrilor ai Comitetului Executiv al Găgăuziei după data de

30 aprilie 2015, a fost plătită la 25 iunie 2015, adică cu întârziere aproximativ de 2

luni.

Reclamantul a mai învederat că la 10 iulie 2013 Adunarea Populară a

Găgăuziei a adoptat Hotărârea nr. 159-C3/M, conform căreia membrii Comitetului

Executiv al Găgăuziei au fost demiși și, respectiv Vitali Chiurcciu, ca membru al

Comitetului Executiv al Găgăuziei a fost demisionat. Iar, la adoptarea Hotărârii

menționate Adunarea Populară a Găgăuziei s-a condus de Legea UTA Găgăuzia

2

„Cu privire la introducerea unor modificări și completări în Legea a UTA

Găgăuzia nr. 31-XXXII/I din 09 iunie 1998 „Privind Comitetul Executiv” nr. 5-

VI/V din 08 februarie 2013.

Or, reclamantul a aflat că prin hotărârea instanței de contencios a Judecătoriei

Comrat din 17 octombrie 2013 (dosarul nr. 3-48/2013 dosar nr. 23-3-797-2852013)

Legea UTA Găgăuzia „Cu privire la introducerea unor modificări și completări în

Legea a UTA Găgăuzia nr. 31-XXXII/I din 09 iunie 1998 „Privind Comitetul

Executiv” nr. 5-VI/V din 08 februarie 2013 a fost anulată ca fiind adoptată cu

încălcarea procedurii.

Astfel, după ce a intrat în vigoare hotărârea judecătoriei Comrat, Adunarea

Populară a Găgăuziei urma să revină la procedura de demisie și să se conducă de

Legea UTA Găgăuzia „Privind Comitetul Executiv” care anterior a fost în vigoare,

și anume de art. 23 alin. (5) conform căruia membrilor Comitetului Executiv al

Găgăuziei, cu excepția președintelui Asociației Primarilor și președinților

Consiliilor ale UTA Găgăuzia, primarului mun. Comrat și rectorului Universității

de Stat din Comrat, după demisia acestora, reorganizarea sau expirarea valabilității

atribuțiilor, se achită indemnizația de eliberare din serviciu în mărime de salariu

mediu lunar pentru 6 luni, dacă vechime în muncă este nu mai puțin de 2 ani, însă,

după demisia în iulie 2013 reclamantului nu i-a fost achitată indemnizația în

mărime de salariul mediul lunar pentru 6 luni.

Suma indemnizației după demisia în iulie 2013 urma să fie, conform calcului

reclamantului 5415 lei*6 luni, în mărime de 32 490 de lei (fără penalitate),

deoarece mărimea salariului mediu lunar în anul 2013 a lui Vitali Chiurcciu a

constituit 5 415 lei.

Concomitent, reclamantul a considerat necesar a menționat că începând cu 04

martie 2011, a fost numit în funcția de Vicepreședinte a Comitetului Executiv al

Găgăuziei, șef al Direcției Principale privind dezvoltarea economică, comerț, sfera

serviciilor și relațiilor externe ale Găgăuziei, funcție care a ocupat-o până la 10

iulie 2013.

Totodată, a specificat că pentru perioada 04 martie 2011 – 10 iulie 2013 i-a

fost achitat salariul șefului Direcției Principale, și nu salariul vicepreședintelui

Comitetului Executiv al Găgăuziei. Diferența în salarizarea pentru 29 luni

constituind 42 211,61 lei (fără penalitate) în baza art. 5 lit. f) Codul muncii.

Reclamantul a considerat că urma să i se achite salariul vicepreședintelui

Comitetului Executiv al Găgăuziei și nu a șefului Direcției Principale.

Prin depunerea cererii prealabile, reclamantul a încercat să efectueze

procedura de soluționare prealabilă pe cale extrajudiciară a situației apărute, în

urma căreia drepturile lui au fost încălcate de către angajator, în persoana

Comitetului Executiv al Găgăuziei.

În procesul examinării cauzei civile reclamantul de nenumărate ori a

concretizat cerințele, inclusiv și prin cererile din 27 ianuarie 2016 (vol. I, f.d. 66-

69), din 18 mai 2016 (vol. I, f.d. 130-133), din 27 octombrie 2016 (vol. I, f.d. 156-

160), din 29 mai 2017 (vol. I, f.d. 197-200), din 24 mai 2018 (vol. II, f.d. 19-22),

finalmente solicitând repararea prejudiciului în legătura cu eliberarea tardivă a

carnetului de muncă în sumă de 13 053,25 de lei și penalității în legătura cu

achitarea tardivă în sumă de 14 296,54 de lei; încasarea indemnizației de eliberare

din serviciu pentru 6 luni în legătura cu demisia din 30 aprilie 2013, începând cu

3

data de 10 iulie 2013 în sumă de 32 490 de lei, precum și penalității în legătura cu

achitarea tardivă în sumă de 57 799,71 de lei; încasarea sumei neîncasate a

salariului vicepreședintelui Comitetului Executiv al Găgăuziei pentru perioada de

activitate în calitate respectivă ca urmare a diferenței în salarizarea

vicepreședintelui Comitetului Executiv al Găgăuziei și Șefului Direcției Principale

ținând cont de termenul de prescripție extinctivă în sumă de 25 112,18 lei;

încasarea suplimentelor pentru performanță colectivă a muncii în sumă de 2 930 de

lei și penalității în legătura cu achitarea tardivă în sumă de 2 827,45 de lei;

încasarea prejudiciului moral ca urmare a imposibilității de a obține venit

suplimentar în sumă de 7 086,92 de lei; recuperarea cheltuielilor de notar pentru

autentificarea originalelor documentelor, prezentate în instanța de judecată în sumă

de 215,50 lei, precum și cheltuielilor pentru achitarea anunțului în Monitorul

Oficial al Republicii Moldova în sumă de 146 lei.

Prin hotărârea din 06 noiembrie 2018 a Judecătoriei Comrat, sediul Central a

fost admisă parțial acțiunea lui Vitali Chiurcciu; a fost încasat de la Comitetul

Executiv al UTA Găgăuzia în beneficiul lui Vitali Chiurcciu suma în mărime de 18

484,75 de lei, cu titlu de sumă neîncasată a salariului vicepreședintelui Comitetului

Executiv al Găgăuziei pentru perioada de activitate care este și diferența între

salarizarea vicepreședintelui Comitetului Executiv al Găgăuziei și Șefului Direcției

Principale în perioada indicată; suma în mărime de 2 930 de lei, cu titlu de

suplimente pentru performanță colectivă a muncii, stabilite în privința angajaților

Direcției Principale de Dezvoltare Economică a Găgăuziei, ținând cont de timpul

de muncă efectiv lucrat de către Vitali Chiurcciu, pentru perioada de la 01 ianuarie

2015 până la 30 aprilie 2015; suma în mărime de 2 827,45 de lei, cu titlu de

compensare a prejudiciului cauzat prin reținerea din vina angajatorului a plăților lui

Vitali Chiurcciu, sub formă de suplimente pentru performanță colectivă a muncii,

stabilite în privința angajaților Direcției Principale de Dezvoltare Economică a

Găgăuziei, ținând cont de timpul de muncă efectiv lucrat de către Vitali Chiurcciu,

în perioada de la 01 ianuarie 2015 până la 30 aprilie 2015; suma în mărime de

215,50 lei, cu titlu de compensare a cheltuielilor judiciare suportate în legătura cu

autentificarea originalelor documentelor în cadrul procesului judiciar civil; suma în

mărime de 146 de lei, cu titlu de compensare a cheltuielilor judiciare suportate în

legătura cu citarea persoanei terțe Mihail Formuzal. În rest acțiunea lui Vitali

Chiurcciu a fost respinsă ca neîntemeiată. De asemenea a fost încasat de la

Comitetul Executiv al UTA Găgăuzia în beneficiul bugetului de stat al Republicii

Moldova suma de 727,30 de lei, cu titlu de taxă de stat la depunerea acțiunii în

judecată, de achitarea căreia reclamantul Vitali Chiurcciu a fost scutit.

Nefiind de acord cu soluția primei instanțe, la 05 decembrie 2018, Vitali

Chiurcciu a depus cerere de apel nemotivată, prin care a solicitat casarea parțială a

acesteia cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

La 12 decembrie 2018, împotriva aceste hotărâri primei instanțe, Comitetul

Executiv al UTA Găgăuzia a depus cererea de apel nemotivată care a fost

completată la 31 ianuarie 2019 în care a solicitat casarea parțială a hotărârii din 06

noiembrie 2018 a Judecătoriei Comrat, sediul Central cu emiterea unei noi hotărâri

de respingere a acțiunii lui Vitali Chiurcciu.

Prin încheierea din 13 februarie 2019 a Curții de Apel Comrat nu s-a dat curs

cererii de apel declarate de Vitali Chiurcciu și i-a fost acordat un termen pentru

4

aducerea cererii de apel în conformitate cu cerințele art. 365 Cod de procedură

civilă.

Prin încheierea din 18 februarie 2019 a Curții de Apel Comrat, apelul

Comitetului Executiv al UTA Găgăuzia depus împotriva hotărârii din 06 noiembrie

2018 a Judecătoriei Comrat, sediul Central, a fost restituit ca fiind depus cu

încălcarea termenului legal, iar apelantul nu a solicitat repunerea în termenul omis.

La 11 martie 2019, Vitali Chiurcciu, întru executarea încheierii de a nu da

curs, a prezentat în adresa Curții de Apel Comrat cererea de apel suplimentară.

Prin decizia din 12 iunie 2019 a Curții de Apel Comrat a fost respins apelul

declarat de Vitali Chiurcciu și a fost menținută hotărârea din 06 noiembrie 2018 a

Judecătoriei Comrat, sediul Central.

Pentru a decide astfel, instanța de apel, prin prisma art. 9, 10 81, 142, 143,

151, 329, 330 Codul muncii, a considerat ca fiind întemeiată, hotărârea primei

instanțe, emisă ca rezultat a aprecierii multiaspectuală a probelor în coroborare cu

normele materiale aplicabile speței.

La 09 septembrie 2019, Comitetului Executiv al Găgăuziei, prin intermediul

oficiului poștal, a declarat recurs și a solicitat casarea deciziei din 12 iunie 2019 a

Curții de Apel Comrat cu pronunțarea unei hotărâri de respingere integrală a

acțiunii depus de Vitali Chiurcciu.

În motivarea recursului s-a invocat că decizia contestată este ilegală și

neîntemeiată, pasibilă de a fi casată, deoarece instanța de judecată la examinarea

cauzei a apreciat incorect circumstanțele cauzei și a interpretat eronat normele

legislației naționale.

La 27 septembrie 2019, Vitali Chiurcciu, prin intermediul oficiului poștal, a

declarat recurs, prin care a solicitat casarea deciziei instanței de apel și parțial a

hotărârii primei instanțe cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere integrale a

acțiunii.

În motivarea recursului a invocat că instanțele de judecată ierarhic inferioare

au interpretat eronat legea, ceea ce a dus la soluționarea greșită a cauzei, iar

eroarea comisă îi încălcă drepturile și libertățile fundamentale ale omului

Totodată, Vitali Chiurcciu a invocat în susținerea cererii de recurs argumente

de fapt și de drept similare celor expuse pe parcursul examinării cauzei în

instanțele ierarhic inferioare.

În contextul prevederilor art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Comrat a pronunțat decizia contestată la 12 iunie 2019.

Materialele cauzei atestă expedierea participanților la proces a copiei deciziei

motivate prin scrisoarea de însoțire din 26 iulie 2019 (f.d. 49, Vol. III), care a fost

recepționată de către recurenții Comitetului Executiv al Găgăuziei și Vitali

Chiurcciu la 30 iulie 2019, conform avizelor de recepție (f.d. 50-51, Vol. III).

Astfel, recursurile declarate la 09 septembrie 2019 și la 27 septembrie 2019,

sunt în termen.

Examinând materialele cauzei, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursurile sunt

inadmisibile din următoarele considerente.

5

Cu referire la recursul declarat de Comitetului Executiv al Găgăuziei,

Completul reține că în conformitate cu art. 433 lit. c) Cod de procedură civilă,

cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care persoana care a înaintat

recursul nu este în drept să-l declare.

În conformitate cu prevederile art. 389 alin. (7) Cod de procedură civilă,

decizia instanței de apel poate fi atacată cu recurs în modul stabilit de prezentul

cod.

În temeiul art. 429 alin. (1) Cod de procedură civilă, pot fi atacate cu recurs

deciziile pronunțate de curțile de apel în calitatea lor de instanțe de apel, cât și

hotărârile pronunțate de curțile de apel.

Art. 429 alin. (5) din Codul de procedură civilă, statuează că nu pot fi atacate

cu recurs hotărârile în a căror privință persoanele indicate la art. 430 nu au folosit

calea apelului prevăzută de lege. Persoana care nu a folosit apelul poate ataca cu

recurs decizia instanței de apel prin care i s-a înrăutățit situația, în partea care se

referă la înrăutățirea situației. O hotărâre susceptibilă de apel și de recurs poate fi

atacată, în cadrul termenului de apel, direct cu recurs dacă părțile consimt expres în

fața primei instanțe prin înscris autentic sau prin declarație verbală consemnată

expres în procesul-verbal. În acest caz, recursul poate fi exercitat numai pentru

încălcarea sau aplicarea eronată a normelor de drept material.

Completul constată că Comitetului Executiv al Găgăuziei a declarat recurs

împotriva deciziei din 12 iunie 2019 a Curții de Apel Comrat, prin care a fost

respins apelul declarant de Vitali Chiurcciu și a fost menținută hotărârea din 06

noiembrie 2018 a Judecătoriei Comrat, sediul Central.

Or, actele cauzei cert denotă că Comitetului Executiv al Găgăuziei a declarat

apel împotriva hotărârii din 06 noiembrie 2018 a Judecătoriei Comrat, sediul

Central, or, prin încheierea din 18 februarie 2019 a Curții de Apel Comrat, apelul

Comitetului Executiv al UTA Găgăuzia a fost restituit ca fiind depus cu încălcarea

termenului legal, iar apelantul nu a solicitat repunerea în termenul omis, mai mult

încheierea respectivă nefiind contestată în ordine de recurs.

Astfel, Colegiul constată că Comitetului Executiv al Găgăuziei nu este în

drept să declare recurs împotriva deciziei instanței de apel, prin care hotărârea

primei instanțe a fost menținută, deoarece art. 429 alin. (5) din Codul de procedură

civilă, direct statuează că nu pot fi atacate cu recurs hotărârile în a căror privință

persoanele indicate la art. 430 nu au folosit calea de apel, din moment ce legea

prevede această cale de atac.

Astfel, cererea de recurs declarată de Comitetului Executiv al Găgăuziei

împotriva deciziei din 12 iunie 2019 a Curții de Apel Comrat este inadmisibilă, în

temeiul art. 433 lit. c) din Codul de procedură civilă.

Cu referire la recursul declarat de Vitali Chiurcciu, Completul menționează că

în conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

6

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Vitali Chiurcciu nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură

civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,

din recursurile declarate nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a

regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes

(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25

februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

recunoaște recursurile declarate de Comitetului Executiv al Găgăuziei și de Vitali

Chiurcciu, ca fiind inadmisibile.

7

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și c), art. 440 alin. (1) Cod de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibile recursurile declarate de Comitetului Executiv al

Găgăuziei și de Vitali Chiurcciu, împotriva deciziei din 12 iunie 2019 a Curții de

Apel Comrat.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

8