3ra-1018/19 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
3ra-1018/19 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 3ra-1018/19
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: D. Tricolici)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: S. Iorgov, O. Cojocaru, E. Clim)
ÎNCHEIERE
11 decembrie 2019 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic
judecătorii Iurie Bejenaru
Nicolae Craiu
examinând admisibilitatea cererii de recurs depusă de Societatea pe Acțiuni „Apă-
Canal Chișinău”,
în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de
Societatea cu Răspundere Limitată „Carmez Processing” și Societatea pe Acțiuni
„Carmez” împotriva Societății pe Acțiuni „Apă-Canal Chișinău” cu privire la contestarea
actelor administrative,
împotriva deciziei din 19 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost
respins apelul declarat de Societatea pe Acțiuni „Apă-Canal Chișinău” și a fost menținută
hotărârea din 24 septembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,
c o n s t a t ă:
La data de 20 august 2018, SRL „Farm Meat Processing” (prin decizia din 30 mai
2019 a Agenției Servicii Publice denumirea fiind modificată în SRL „Carmez
Processing”) și SA „Carmez” au depus cerere de chemare în judecată împotriva SA „Apă-
Canal Chișinău” cu privire la contestarea actelor administrative.
În motivarea acțiunii au invocat că la 30 decembrie 2010, SA „Carmez” a încheiat
cu SA „Apă-Canal Chișinău” contractul privind recepționarea și preepurarea apelor uzate
cu concentrații majorate de poluanți nr. 20-13/12231, iar la 04 iulie 2013 SRL „Farm
Meat Processing” a încheiat cu SA „Apă-Canal Chișinău” contractul privind
recepționarea și preepurarea apelor uzate cu concentrații majorate de poluanți nr. 4- 374-
34/57ps.
În luna aprilie 2017, SA „Carmez” a recepționat notificarea nr. 1200/4411 din 27
martie 2017, iar SRL „Farm Meat Processing” a recepționat notificarea nr. 1200/4252 din
27 martie 2017, emise de SA „Apă Canal Chișinău”, prin care ultima a anunțat rezilierea
unilaterală a contractelor de recepționare și preepurare a apelor uzate cu concentrații
majorate de poluanți, aducând la cunoștință reclamantelor despre faptul că raporturile de
recepționare și evacuare a apelor uzate vor fi reglementate suplimentar prin semnarea
1
unui acord bilateral, în care vor fi stabilite condițiile de deversare a apelor uzate în
sistemul public de canalizare, reieșind din particularitățile de producție a fiecărei
companii în parte. Însă, până în prezent pârâta nu a elaborat asemenea contracte și nu au
fost prezentate spre semnare.
Au indicat că în luna iulie 2017, au recepționat notificările nr. 1200/9710 și
1200/9721 din 10 iulie 2017, prin care pârâta le-a informat că potrivit Deciziei din 12
iunie 2017 a Consiliului de Administrare al SA „Apă-Canal Chișinău”, pentru agenții
economici, de la care, pe parcursul anului 2017, nu s-au preluat probe de apă uzată,
calculele vor fi efectuate conform coeficientului aplicat anterior, până la prelevarea
probelor noi, pe când pentru agenții economici de la care s-au preluat probe pe parcursul
anului 2017, se vor aplica, până la finele anului curent, coeficienții expuși în tabel.
Astfel, începând cu 01 mai 2017, pârâta, având la bază un act administrativ cu
caracter normativ unilateral și contrar legii, în mod vădit lezează interesele economice
ale reclamantelor, prin aplicarea arbitrară, selectivă, discriminatorie și anticoncurențială
a prevederilor Legii privind serviciul public de alimentare cu apă și de canalizare nr. 303
din 13 decembrie 2013, care stabilește în art. 22 alin. (18) că în cazul în care volumul
substanțelor în suspensie, consumul biochimic de oxigen pentru 5 zile (CBO 5), precum
și alți indicatori depășesc normativele aprobate în modul stabilit de legislația în vigoare,
se aplică tarife diferențiate, calculate proporțional cu indicii normativelor indicate,
conform condițiilor contractuale, iar în lipsa acestor clauze în contractul obligatoriu –
conform modalității stabilite prin Legea nr.1540-XIII din 25 februarie 1998 privind plata
pentru poluarea mediului și prin alte acte legislative în vigoare.
Reclamantele au susținut că, contract obligatoriu privind recepționarea apelor uzate
cu concentrații majorate de poluanți, nu au semnat cu pârâta, unicul contract referindu-se
la prestarea serviciilor de alimentare cu apă și canalizare, semnat în formă prestabilită de
ultima până la intrarea în vigoare a Legii nr. 303 din 13 decembrie 2013. În acest context,
lipsa contractului obligatoriu duce la aplicarea prevederilor Legii privind plata pentru
poluarea mediului nr. 1540 din 25 februarie 1998, fapt ignorat de către SA „Apă-Canal
Chișinău”.
Având la bază actul administrativ cu caracter normativ indicat, până-n prezent
pârâta emite lunar față de reclamante facturi fiscale pentru pretinse „servicii de canalizare
în cazul depășirii normelor CMA cu aplicarea tarifului diferențiat”. În perioada lunilor
mai 2017-februarie 2018, pârâta a emis față de reclamante un număr total de câte 9 facturi
fiscale, care deja au fost obiect al unui proces civil distinct, prin hotărârea din 04 aprilie
2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani acțiunea fiind admisă, cu anularea facturilor
fiscale emise de către SA „Apă-Canal Chișinău”.
Au menționat că necătând la faptul că instanța de judecată s-a pronunțat în privința
ilegalității facturilor fiscale emise de către pârâtă pentru servicii de canalizare în cazul
depășirii normelor CMA cu aplicarea tarifului diferențiat, SA „Apă-Canal Chișinău”
continuă să emită acte administrative ilegale și să impună societăților spre plată pretinse
tarife diferențiate.
Astfel, la 29 iunie 2018 SA „Apă-Canal Chișinău” a emis în privința lor facturi
fiscale privind încasarea serviciilor de canalizare în cazul depășirii normelor CMA (cu
aplicarea tarifului diferențiat) și anume, în privința SA „Carmez” – factura fiscală AAE
5428320 în sumă de 9522,91 de lei și în privința SRL „Farm Meat Processing” – factura
2
fiscală AAE 5428324 în sumă de 85651,56 lei, recepționate prin poștă la 12 iulie 2018.
Reclamantele au afirmat că la 18 iulie 2018 au depus cererea prealabilă nr. 40,
înregistrată la sediul pârâtei cu nr. 20180613-3404, solicitând anularea facturilor fiscale,
ca fiind ilegale. Prin răspunsul nr. 1200/11182 din 16 august 2018, recepționat la 20
august 2018, SA „Apă-Canal Chișinău” a respins cererea prealabilă ca neîntemeiată.
Au declarat că prin decizia nr. APD-61 din 04 decembrie 2017, Plenul Consiliului
Concurenței s-a expus clar și univoc pe un caz identic, pronunțându-se asupra ilegalității
aplicării de către SA „Apă-Canal Chișinău” a tarifelor diferențiate la recepționarea apelor
uzate cu concentrații majorate de poluanți.
Aplicarea coeficientului și a formulei de calcul a tarifelor diferențiate nu este
reglementată la concret de vreun act normativ în vigoare, or, Legea privind serviciul
public de alimentare cu apă și canalizare nu reglementează metodologia de calcul a
tarifelor diferențiate.
Au notat că potrivit răspunsului nr. 1200/8332 din 10 iulie 2018 eliberat de SA
„Apă Canal Chișinău” în urma unei cereri de acces la informație, facturile fiscale pentru
serviciile de canalizare în cazul depășirii normelor CMA, se aplică doar în privința unor
consumatori persoane juridice, pentru alți consumatori nu se aplică tarife diferențiate în
cazul depășirii normelor CMA, analizele de laborator a apelor uzate se efectuează
exclusiv în dependență de volumul apelor uzate deversate în sistemul public de canalizare
și doar la agenții economici care înregistrează cele mai mari deversări, de peste 500 m3
lunar.
Reclamantele au solicitat anularea facturii fiscale AAE 5428320 în sumă de
9522,91 de lei, emisă la 29 iunie 2018 de către SA „Apă-Canal Chișinău” în privința SA
„Carmez” și a facturii fiscale AAE 5428324 în sumă de 85651,56 lei, emisă la 29 iunie
2018 de către SA „Apă-Canal Chișinău” în privința SRL „Farm Meat Processing”, ca
fiind ilegale.
Prin hotărârea din 24 septembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,
acțiunea a fost admisă și au fost anulate factura fiscală AAE 5428320 din 29 iunie 2018
emisă de către SA „Apă-Canal Chișinău” pentru suma de 9522,91 de lei și factura fiscală
AAE 5428324 din 29 iunie 2018 emisă de către SA „Apă-Canal Chișinău” pentru suma
de 85651,56 lei, ca fiind contrare prevederilor legii.
Prin decizia din 19 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul
declarat de SA „Apă-Canal Chișinău” și a fost menținută hotărârea din 24 septembrie
2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.
Pentru a decide astfel, instanțele ierarhic inferioare au constatat că, deși contractele
privind recepționarea și preepurarea apelor uzate cu concentrații majorate de poluanți
încheiate între SA „Apă-Canal Chișinău” și SA „Carmez” și SRL „Farm Meat
Processing”, prin care a fost stabilită și coordonată modalitatea de calcul, coeficientul și
condițiile de plată pentru serviciul recepționarea și epurarea apelor uzate, au fost reziliate,
SA „Apă-Canal Chișinău” a prestat în continuare agenților economici servicii de
recepționare și preepurare a apelor uzate cu concentrații majorate conform prevederilor
contractelor indicate, astfel se concluzionează continuitatea raporturilor juridice din
cadrul acestui contract până la semnarea noilor acorduri bilaterale.
Or, părțile nu au semnat acorduri bilaterale/contracte pentru a stabili condițiile de
deversare a apelor uzate în sistemul public de canalizare reieșind din particularitățile de
3
producție ale SRL „Farm Meat Processing” și SA „Carmez”, fapt ce nu poate fi imputat
ultimelor, în condițiile în care SA „Apă-Canal Chișinău” de sine stătător a informat
intenția de semnare unui acord bilateral, care nu a mai fost încheiat.
În circumstanțele expuse, instanțele de judecată au stabilit că urmau a fi aplicate
prevederile Legii privind plata pentru poluarea mediului nr. 1540 din 25 februarie 1998,
întrucât contractele nr. 20-13/12231 din 30 decembrie 2010 - semnat cu SA „Carmez” și
nr. 4- 374-34/57ps din 04 iulie 2013 - semnat cu SRL „Farm Meat Processing”, nu prevăd
formula și metodologia de calcul a tarifelor diferențiate, iar serviciul menționat în
facturile fiscale contestate, în baza căruia se percepe tariful diferențiat, în fapt, nu este
prestat de către pârâtul SA “Apă-Canal Chișinău”.
Respectiv se atestă că la moment între SRL „Farm Meat Processing”, SA „Carmez”
și “Apă- Canal Chișinău” SA nu este încheiat niciun contract cu privire la recepționarea
și preepurarea apelor uzate cu concentrații majorate de poluanți, or, Legea privind
serviciul public de alimentare cu apă și canalizare, la care face trimitere pârâtul nu
reglementează metodologia de calcul a tarifelor diferențiate.
Prin urmare, în lipsa clauzelor contractuale privind indicii normativi (condițiile de
deversare), SA “Apă-Canal Chișinău” urma să aplice normele din Legea privind plata
pentru poluarea mediului nr. 1540 din 25 februarie 1998, în care este prevăzut în mod
expres, prin prisma art. 14, că plata pentru poluarea mediului se face la bugetul de stat,
însă contrar acestor prevederi legale SA „Apă - Canal Chișinău” a aplicat Legea nr. 303
din 13 decembrie 2013.
La data de 14 iunie 2019 SA „Apă-Canal Chișinău” a depus recurs împotriva
deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei din 19
februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău și hotărârii din 24 septembrie 2018 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, cu pronunțarea unei noi decizii de respingere a
acțiunii.
În motivarea recursului a invocat că instanțele ierarhic inferioare au interpretat în
mod eronat Legea privind serviciul public de alimentare cu apă și de canalizare nr. 303
din 13 decembrie 2013 și totodată, nu au aplicat legea care trebuia să fie aplicată și anume,
Legea privind plata pentru poluarea mediului nr. 1540 din 25 februarie 1998, concluziile
expuse în actele judecătorești fiind în contradicție cu circumstanțele cauzei.
Consideră că instanța de apel eronat a concluzionat că urmau a fi aplicate
prevederile Legii nr. 1540 din 25 februarie 1998. Or, SA „Carmez” și SRL „Farm Meat
Processing” nu sunt subiecții stabiliți potrivit art. 6, 9 alin. (2), (3), (10 din Legea
menționată, deoarece intimatele deversează apele uzate supraîncărcate cu depășirea
concentrațiilor maxim admisibile (CMA) a poluanților în rețeaua de canalizare gestionată
de către recurentă și nu în mediul ambiant.
A indicat că este greșită concluzia instanței de apel precum că la moment între
intimate și recurentă nu există niciun contract cu privire la recepționarea și preepurarea
apelor uzate cu concentrații majorate de poluanți, iar Legea privind serviciul public de
alimentare cu apă și canalizare nu reglementează metodologia de calcul a tarifelor
diferențiate.
Astfel, calculul tarifului diferențiat în cazul depășirii concentrațiilor maxim
admisibile în apele uzate deversate de către intimate este prevăzută în art. 22 alin. (18)
din Legea nr. 303 din 13 decembrie 2013, care stabilește expres că în cazul în care
volumul substanțelor în suspensie, consumul biochimic de oxigen pentru 5 zile (CBO 5),
4
precum și alți indicatori depășesc normativele aprobate în modul stabilit de legislația în
vigoare, se aplică tarife diferențiate, calculate proporțional cu indicii normativelor
indicate, conform condițiilor contractuale.
A afirmat că sintagma „tarife diferențiate” reprezintă, în esență, plăți stabilite pentru
agenți economici în cazul deversării de către aceștia a apelor uzate cu poluanți ce
depășesc limitele normative CMA, generând astfel un impact negativ asupra sistemului
public de canalizare.
Recurenta a indicat că prin notificările nr. 1200/4252 și nr. 1200/4411 din 27 martie
2017, a informat intimatele despre faptul că, fără a aduce atingere clauzelor contractului
de furnizare a serviciului de alimentare cu apă și de evacuare a apelor uzate, din 01 mai
2017 raporturile de recepționare și evacuare a apelor uzate vor fi reglementate
suplimentar prin semnarea unui acord bilateral. Deci, începând cu 01 mai 2017,
contractele privind furnizarea serviciilor cu apă și recepționare a apelor uzate încheiate
cu SA „Carmez” și SRL „Farm Meat Processing” au rămas în vigoare și se aplică în
coroborare cu normele legale.
Prin urmare, obligativitatea achitării conform tarifelor diferențiate este prevăzută în
pct. 4.1 din contractul încheiat cu SRL „Farm Meat Processing”, conform căruia în cazul
depășirii CMA a substanțelor în apele uzate deversate de către consumator, plata pentru
serviciile de canalizare se va efectua conform tarifelor diferențiate.
Iar, potrivit pct. 3.2.3 din contractul încheiat cu SRL „Carmez”, ultima este obligată
de a nu depăși normativele CMA de poluare a apelor uzate la scurgerea în sistemul
municipal de canalizare. Totodată, pct. 5.4 din contract determină dreptul SA „Apă-
Canal Chișinău” de a aplica o plată majorată în caz de depășire a CMA a poluanților în
apele evacuate conform actelor legislative în vigoare.
Prin referința din 19 iulie 2019, intimatele SRL „Carmez Processing” (SRL „Farm
Meat Processing”) și SA „Carmez” au solicitat declararea recursului inadmisibil.
Examinând admisibilitatea cererii de recurs, Completul specializat pentru
examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează următoarele.
Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al
Republicii Moldova.
În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în
vigoare la 01 aprilie 2019.
În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de
contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor
examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor
prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul
administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a
prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru
procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.
Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru
principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.
Prin urmare, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție va aprecia condițiile de admisibilitate a recursului în conformitate cu
prevederile art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, adică conform reglementărilor
5
anterioare intrării în vigoare a Codului administrativ.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se
declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă
legea nu prevede altfel.
Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 19 februarie 2019.
Decizia instanței de apel redactată integral a fost expediată în adresa recurentei SA
„Apă-Canal Chișinău” la data de 11 aprilie 2019, potrivit scrisorii de însoțire nr. 4116
(f.d. 195), fiind recepționată la 17 aprilie 2019 (f.d. 206).
Astfel, recursul, depus la data de 14 iunie 2019 de SA „Apă-Canal Chișinău”, este
în termen.
Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, Completul
specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că,
recursul este inadmisibil din următoarele motive.
În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți
la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.
Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în
cazul în care instanța judecătorească:
a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;
b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;
b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;
c) a interpretat în mod eronat legea;
d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.
Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat
în cazul în care:
a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la
judecarea ei;
b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a
comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;
c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a
procesului;
d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost
implicate în proces;
e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;
f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de
declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce
la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că
aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care
erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
6
consideră că recursul depus de SA „Apă-Canal Chișinău” nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.
Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către
instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra
problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar
nu și temeinicia ei în fapt.
În acest context, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura admisibilității constă în
verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în
art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.
Totodată, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie
efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel
recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza
Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul depus de SA „Apă-Canal
Chișinău” asemenea aspecte nu se regăsesc.
Astfel, din considerentele menționate, Completul specializat pentru examinarea
acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara recursul depus
de SA „Apă-Canal Chișinău” ca inadmisibil.
În conformitate cu art.193, 195, 230 și 258 alin. (3) din Codul administrativ și art.
270 din Codul de procedură civilă, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție
dispune:
Recursul depus de Societatea pe Acțiuni „Apă-Canal Chișinău” se declară
inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Mariana Pitic
judecătorii Iurie Bejenaru
Nicolae Craiu
7