3ra-110/22 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-110/22 2-19165245-01-3ra-09022022 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: C.Guzun) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bostan, V.Negru, G.Dașchevici) Î N C H E I E R E 18 mai 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componentă: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Aliona Miron Iurie Bejenaru examinând admisibilitatea recursului depus de Societatea pe Acțiuni ,,Apă- Canal Chișinău”, în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea pe Acțiuni ,,Apă-Canal Chișinău” împotriva Consiliului Concurenței, persoane terțe Societatea cu Răspundere Limitată „Farm Meat Processing”, Societatea pe Acțiuni „Carmez”, Societatea pe Acțiuni „Artima”, Societatea pe Acțiuni „JLC”, Societatea cu Răspundere Limitată „Pegas”, Societatea cu Răspundere Limitată „Ungar” cu privire la anularea deciziei, împotriva deciziei din 23 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul depus de Societatea pe Acțiuni ,,Apă-Canal Chișinău” împotriva hotărârii din 27 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, c o n s t a t ă : La data de 16 octombrie 2019 reclamanta SA „Apă-Canal Chișinău” s-a adresat cu cerere de chemare în judecată către Consiliul Concurenței privind anularea actului administrativ.

În motivarea acțiunii reclamanta a invocat că, la data de 30 iulie 2019 în adresa SA „Apă-Canal Chișinău” a fost remis Raportul de investigație asupra cazului inițiat prin Dispoziția Plenului Consiliului Concurenței nr. 35 din 13.11.2017, referitor la semnele încălcării prevederilor art. 11 alin. (2) lit.a) și c) din Legea concurenței nr 183/2012, de către SA „Apă-Canal Chișinău”, privind aplicarea ilegală și discriminatorie a tarifelor pentru recepționarea și preepurarea apelor uzate cu concentrații majorate de poluanți.

La data de 15 august 2019 prin scrisoarea nr.01-1370, SA „Apă-Canal Chișinău” a remis în adresa Consiliului Concurenței observații pe marginea Raportului de investigație asupra cazului inițiat prin Dispoziția Plenului Consiliului Concurenței nr. 35 din 13.11.2017, referitor la semnele încălcării prevederilor art. 11 alin. (2) lit.a) și c) din Legea concurenței nr. 83/2012 de către 1 SA „Apă-Canal Chișinău” privind aplicarea ilegală și discriminatorie a tarifelor pentru recepționarea și preepurarea apelor uzate cu concentrații majorate de poluanți. Decizia Plenului Consiliului Concurenței nr.APD-35/17-64 din 13.09.2019 a parvenit în adresa SA „Apă-Canal Chișinău” la data de 18.09.2019. Luând cunoștință de conținutul deciziei din 13.09.2019, SA „Apă-Canal Chișinău” o consideră neîntemeiată și pasibilă a fi anulată din următoarele temeiuri de drept și motive de fapt.

Ce ține de motivele de drept, reclamantul a invocat că în corespundere cu prevederile art. 22 din Legea nr.303/2013 privind serviciul public de alimentare cu apă și de canalizare (Legea nr.303/2013), cantitatea de substanțe poluante în apele uzate evacuate în sistemele publice de canalizare trebuie să nu depășească concentrația maxim admisibilă, apele uzate trebuie să corespundă prevederilor actelor normative în vigoare și ale contractului de furnizare a serviciului. Alin. (5/1) art. 22 din Legea nr. 303/2013, în vigoare din 08.03.2019, reține că, în cazul în care apele uzate evacuate în rețelele publice de canalizare nu corespund cerințelor impuse de operator în acordul de preluare a apelor uzate, consumatorii, cu excepția celor casnici, au obligația să monteze stații proprii de epurare sau de preepurare a apelor uzate.

Art. 14 din Legea nr. 303/2013 statuează că, indiferent de modalitatea de gestiune adoptată sau de statutul juridic, de forma de organizare, de natura capitalului, de tipul de proprietate ori de țara de origine, operatorul trebuie să asigure: monitorizarea strictă a calității apei potabile și a apelor uzate distribuite/recepționate prin intermediul sistemelor publice de alimentare cu apă și/sau de canalizare, în conformitate cu normele igienico-sanitare în vigoare și cu concentrațiile maximal admisibile ale substanțelor poluante în apele uzate la deversarea lor în rețeaua publică de canalizare, în stația de epurare în emisar.

Potrivit art. 17 lit. a), j), n) din Legea nr.303/2013, consumatorul are următoarele obligații: a) să respecte prevederile contractului încheiat, actelor legislative și ale altor acte normative în domeniu, j) să nu evacueze spre deversare în sistemul public de canalizare substanțe interzise de actele normative în vigoare și care pot avaria rețelele publice sau pot afecta funcționarea instalațiilor de epurare a apelor uzate; n) să achite operatorului prejudiciile cauzate prin deteriorarea sistemului public de alimentare cu apă și de canalizare, prin evacuarea în rețelele publice de canalizare a substanțelor interzise spre deversare și a apelor uzate cu un conținut sporit de poluanți, precum și în alte cazuri prevăzute de lege.

Alin. (16) art. 22 din Legea nr.303/2013, în redacția în vigoare din 08.03.2019, prevede că, pentru depășirea normativelor la deversarea apelor uzate în sistemul de canalizare, operatorul calculează și aplică plăți suplimentare conform legislației în vigoare și/sau contractului de fumizare/prestare a serviciului public de alimentare cu apă și de canalizare. Redacția de până la 08.03.2019, prevedea că, orice modificare a indicatorilor de calitate și/sau a regimului de deversare a apelor uzate în sistemul de canalizare al localității, stabiliți în contractul de furnizare a serviciului de canalizare atrage sancțiuni stipulate în contract.

Efectul respectării de către consumatorii noncasnici a calității apelor uzate deversate, este reglementat de alin. (17) art. 22 din Legea nr. 303/2013, potrivit căruia, la deversarea de către agenții economici a apelor uzate în sistemul de canalizare al localității, ale căror volum și nivel de poluare nu depășesc 2 normativele aprobate în modul stabilit de legislația în vigoare, se aplică tarifele în vigoare pentru serviciul de evacuare a apelor uzate.

În același timp, alin. (18) art. 22 din Legea 303/2013, în redacția de până la 08.03.2019, prevedea că, în cazul în care volumul substanțelor în suspensie, consumul biochimic de oxigen pentru 5 zile (CBOS), precum și alți indicatori depășesc normativele aprobate în modul stabilit de legislația în vigoare, se aplică tarife diferențiate, calculate proporțional cu indicii normativelor în vigoare, conform condițiilor contractuale, iar în lipsa acestor clauze în contractul obligatoriu - conform modalității stabilite prin Legea nr. 1540/1998 privind plata pentru poluarea mediului și prin alte acte legislative în vigoare.

De asemenea, în conformitate cu prevederile art. 47 lit. b) din Legea nr. 1515/1993 privind protecția mediului înconjurător, agenții economici, indiferent de forma de proprietate, care folosesc resursele acvatice și care evacuează ape uzate sînt obligați: b) să asigure preepurarea apelor reziduale la nivelul standardelor stabilite înainte de deversarea lor în rețeaua de canalizare a localităților. Pagină din Aplicând cadrul normativ pertinent, operatorul serviciului public de alimentare cu apă și de canalizare SA „Apă-Canal Chișinău”, în baza rezultatelor probelor de laborator a apelor uzate prelevate de la consumatorii noncasnici, expune spre plată plăți suplimentare pentru depășirea normativelor la deversarea apelor uzate în sistemul de canalizare.

Pentru organizarea executării Legii nr. 303/2013, SA „Apă- Canal Chișinău” aplică prevederile HG RM nr. 950/2013 pentru aprobarea Regulamentului privind cerințele de conectare, epurare și deversare a apelor uzate în sistemul de canalizare și/sau în emisar pentru localitățile urbane și locale (HG RM nr.950/2013), care prioritar reglementează: Indicatorii de calitate a apelor uzate evacuate în rețelele de canalizare ale localităților; Obligația consumatorilor, alții decât cei casnici, epurării locale a apelor uzate, astfel încât în punctul de control să fie asigurată respectarea condițiilor prevăzute în avizul de branșare/racordare eliberate de operator, în contractul de furnizare a serviciilor, precum și în normativele de evacuare, cu respectarea CMA.

Adițional, face referire reclamanta și la prevederile Ordinului nr.40/2005 emis de Departamentul Construcțiilor și Dezvoltării Teritoriului cu privire la aprobarea Regulamentuluicadru privind recepționarea apelor uzate, eliberarea condițiilor tehnice și autorizațiilor de deversare a apelor uzate în sistemul de canalizare al localităților, în corespundere cu care: pct. 53 - Agenții economici sunt obligați să respecte cu strictețe condițiile de deversare a apelor uzate în rețeaua publică de canalizare și poartă pentru aceasta toată răspunderea juridică și financiară. Pct. 54 (1) - Apele uzate industriale, care nu corespund condițiilor de deversare, urmează a fi supuse unei epurări preliminare în cadrul stației locale de epurare a agentului economic cu condiția obligatorie de utilizare sau evacuare a nămolurilor provenite din epurarea apelor uzate.

Pct. 69 - (1) Prelevarea probelor de apă uzată se efectuează în orice timp al zilei și nopții prin prelevarea unei singure probe, și în care indicatorii de calitate din proba dată nu trebuie să depășească valorile limită indicate în acordul de racordare; Prelevarea probelor se efectuează în prezența personalului responsabil al agentului economic. în caz de refuz al prezenței personalului responsabil, de stânjenirea accesului liber pe teritoriul agentului economic sau în caz de refuz de semnare a actului de prelevare a probelor, reprezentantul întreprinderii „Apă-Canal” întocmește un act unilateral care servește drept bază pentru penalizarea agentului economic.

Ca motive de fapt reclamantul 3 invoca că, începând cu 01.05.2017 SA „Apă-Canal Chișinău” a reziliat toate contractele semnate cu consumatorii noncasnici obiectul cărora constituia: recepționarea și epurarea apelor uzate deversate de la consumator cu concentrații majorate de poluanți, până la indicii concentrațiilor maxim admisibile (CMA) ale substanțelor poluante. În pofida acestui fapt, în vigoare și aplicabile au rămas contractele privind livrarea apei și recepționare apelor uzate semnate cu toți consumatorii noncasnici, inclusiv petiționarii menționați în decizia din 13.09.2019, care au fost titulari de raporturi juridice reglementate prin contractele speciale menționate mai sus.

Astfel, în conformitate cu clauza 3.2.3 și 5.4 a Contractului pentru livrarea apei și recepționarea apelor uzate nr. 461033, semnat între SA „Apă-Canal Chișinău” și SA „Carmez”, consumatorului îi revine obligația de a nu depăși normativele concentrației maxim admisibile de poluare apelor uzate la scurgerea în sistemul de canalizare, iar ca efect a nerespectării acesteia, SA „Apă-Canal Chișinău” va aplica o plată majorată în caz de depășire a concentrației maxim admisibile a poluanților în apele evacuate conform actelor legislative în vigoare.

Pagină din Reglementări similare se regăsesc și în alte contracte după cum ar fi, de exemplu: clauza 5.4 Contractul nr.437433 din 21.06.2013 privind furnizarea serviciilor de alimentare cu apă și recepționare a apelor uzate semnat cu SRL ”Farm Meat Processing”: în cazul în care, Consumatorul evacuează ape uzate, calitatea cărora după substanțele în suspensii și consumul biochimic de oxigen (CB05) depășesc normativele stabilite, se aplică un tarif diferențiat pentru 1 m3 de ape uzate, calculat proporțional depășirii indicilor normativelor stabilite. Rezultatele analizei indicatorilor de calitate obținute dintr-o probă unitară sunt utilizate la calcularea plăților pentru volumul total al apelor uzate, pentru luna gestionară în care a fost prelevată proba.

Clauza 3.2.12 - Contractul privind livrarea apei și recepționarea apelor uzate în canalizarea municipală nr. 266433 din 23.07.2004 semnat cu SRL ,,Pegas”, potrivit căreia consumatorului îi revine obligația de a achita costul apei consumate și evacuate, conform tarifelor fixate în lista de prețuri, iar în cazul depășirii normativelor CMA pentru apele uzate, plata se va efectua conform tarifelor diferențiate. Clauza 3.2.12 - Contractul privind livrarea apei și recepționarea apelor uzate în canalizarea municipală nr. 461933 din 07.09.2004, semnat cu SA ,,JLC” potrivit căreia consumatorului îi revine obligația de a achita costul apei consumate și evacuate, conform tarifelor fixate în lista de prețuri, iar în cazul depășirii normativelor CMA pentru apele uzate, plata se va efectua conform tarifelor diferențiate.

Clauza 3.2.3 și 5.4 a Contractului pentru livrarea apei și recepționarea apelor uzate nr. 461033 semnat cu SRL ,,Ungar”, consumatorului îi revine obligația de a nu depăși normativele concentrației maxim admisibile de poluare apelor uzate la scurgerea în sistemul de canalizare, iar ca efect a nerespectării acesteia, SA „Apă-Canal Chișinău” va aplica o plată majorată în caz de depășire a concentrației maxim admisibile a poluanților în apele evacuate conform actelor legislative în vigoare. Clauza 5.4 - Contractul nr.1944633 din 19.06.2014 privind furnizarea serviciilor de alimentare cu apă și recepționare a apelor uzate semnat cu SRL „Moldpresa Grup”: în cazul în care Consumatorul evacuează ape uzate, calitatea cărora după substanțele în suspensii și consumul biochimic de oxigen (СВОЗ) depășesc normativele stabilite, se aplică un tarif diferențiat pentru 1 m3 de ape 4 uzate, calculat proporțional depășirii indicilor normativelor stabilite.

Rezultatele analizei indicatorilor de calitate obținute dintr-o probă unitară sunt utilizate la calcularea plăților pentru volumul total al apelor uzate, pentru luna gestionară în care a fost prelevată proba. Prin urmare, SA „Apă-Canal Chișinău” a acționat corect și legal în raport cu consumatorii, aplicând clauzele contractuale, legislația și actele normative în vigoare, or, în corespundere cu prevederile art. 668 Cod Civil RM, în redacția până la 01.03.2019, contractul încheiat legal obligă părțile nu numai la ceea ce au stipulat expres, dar și la tot ceea ce rezultă din natura lui în conformitate cu legea, cu uzanțele sau cu principiile echității.

În această ordine de idei, odată cu rezilierea contractelor speciale, obiectul cărora constituia recepționarea și epurarea apelor uzate deversate de la consumator cu concentrații majorate de poluanți, până la indicii concentrațiilor maxim admisibile (CMA) ale substanțelor poluante, SA „Apă-Canal Chișinău”, în temeiul Ordinului nr. 20 din 17.03.2017 a inițiat procedura de semnare a Contractelor privind prestarea/fumizarea serviciului public de alimentare cu apă și de canalizare, inclusiv cu consumatorii noncasnici petiționari, în condițiile Legii nr.303/2013 și a HG RM nr. 950/2013. Cu titlu probatoriu, în apărarea poziției SA „Apă-Canal Chișinău” față de cele invocate de către Consiliul Concurenței, în actul administrativ contestat, privind inacțiunile operatorului de semnare a contractelor, în special cu referire la petiționari, invocă următoarele.

La data de 17 ianuarie 2019 în adresa SA ,,JLC” a fost remis pentru examinare și semnare proiectul Contractului de furnizare a serviciului public de alimentare cu apă și de canalizare, pe marginea căruia consumatorul a înaintat divergențe, în special pe marginea clauzelor referitoare la deversarea apelor uzate, copia corespondenței se anexează. La data de 16 noiembrie 2018 în adresa SRL ,,Pegas” a fost remis pentru examinare și semnare proiectul Contractului de furnizare a serviciului public de alimentare cu apă și de canalizare, pe marginea căruia consumatorul a înaintat divergențe, în special pe marginea clauzelor referitoare la deversarea apelor uzate și clauzele obligatorii prevăzute de Regulamentul privind serviciul public de alimentare cu apă și de canalizare, aprobat prin hotărîrea ANRE nr. 271/2015, copia corespondenței se anexează.

De asemenea, la data 08 februarie 2019 SA ,,Artima” a fost remis pentru examinare și semnare proiectul Contractului de furnizare a serviciului public de alimentare cu apă și de canalizare, pe marginea căruia consumatorul a înaintat divergențe, părțile se află în litigiu și la moment nu au un contract semnat, copia scrisorii de însoțire se anexează. La data de 12 decembrie 2018 SA „Apă-Canal Chișinău” și SRL ,,Rogob” au semnat Contractul de furnizare a serviciului public de alimentare cu apă potabilă și de canalizare a consumatorului noncasnic nr.274734, în condițiile prevăzute de Legea nr. 303/2013 și HG RM nr.950/2013, cu anexa Indicatorii de calitate a apelor uzate industriale evacuate în rețelele de canalizare ale localităților și formula de calcul a tarifului diferențiat.

La data de 03 decembrie 2018 în adresa SRL ,,Moldpresa Grup” a fost remis pentru examinare și semnare proiectul Contractului de furnizare a serviciului public de alimentare cu apă și de canalizare, lăsat fără examinare de către consumator, copia scrisorii de însoțire se anexează. 5 La data de 01 februarie 2018 SA „Apă-Canal Chișinău” și SRL ,,Trabo-Plus” au semnat Acordul adițional la Contractul de furnizare a serviciului public de alimentare cu apă potabilă și de canalizare a consumatorului noncasnic nr.394133 din 28.11.2016, în condițiile prevăzute de Legea nr. 303/2013 și HG RM nr.950/2013, cu anexa Indicatorii de calitate a apelor uzate industriale evacuate în rețelele de canalizare ale localităților și formula de calcul a tarifului diferențiat.

Cât privește legalitatea modalității de calcul a tarifului diferențiat, aplicat de SA „Apă-Canal Chișinău” prin Ordinul nr. 20 din 17 martie 2017 ,,Cu privire la calcularea plăților pentru deversarea apei uzate de către agenții economici în sistemul public de canalizare”, menționa reclamanta următoarele. Anexa nr.1 la ordin este preluată din HG RM nr. 950/2013 - Anexa nr.1 la Regulamentul privind cerințele de colectare, epurare și deversare a apelor uzate în sistemul de canalizare și/sau emisar pentru localitățile urbane și rurale - Indicatorii de calitate ai apelor industriale uzate evacuate în rețelele de canalizare ale localităților; Anexa nr. 2 la ordin reprezintă formula de calcul a tarifului diferențiat elaborată în corespundere cu alin. (18) art. 22 Legea nr.303/2013, care reține că se aplică tarife diferențiate calculate proporțional cu indicii normativelor indicate.

Respectiv, formula matematică a tarifului diferențiat rezultă din aplicarea în coroborarea a două acte normative: Legea nr. 303/2013 și HG RM nr. 950/2013. Începând cu luna mai 2017, odată cu rezilierea contractelor speciale, SA „Apă- Canal Chișinău” a pus în aplicare față de consumatorii noncasnici prevederile HG RM nr. 950/2013, fapt care a generat nemulțumirea mediului de afaceri, inclusiv a petiționarilor. Or, facturile emise în corespundere cu acest act normativ cuprindeau sume enorme, care erau generate nu în ultimul rând de rezultatele probelor de laborator a apelor uzate deversate.

În scopul diminuării situației create, urmare a demersurilor agenților economici, inclusiv a petiționarilor, către autorităților publice centrale și locale referitor la modalitatea de calcul prevăzută de HG RM nr. 950/2013 și consecințele aplicării acesteia, Consiliul societății a adoptat 2 decizii (nr. 2 din 12.06.2017, nr.3 din 28.07.2017), prin care s-au stabilit și pus în aplicare ”coeficienți”. Cu referire la periodicitatea prelevării probelor de către SA „Apă-Canal Chișinău”, în acest sens a fost emis Ordinul nr. 42 din 02.05.2017 cu privire la măsurile întreprinse în vederea monitorizării calității apelor uzate, evacuate de către agenții economici în sistemul public de canalizare, modificat prin Ordinul nr.13 din 25.01.2018.

Aplicabilitatea respectivului ordin vine în susținerea ordonării acțiunilor operatorului și ale consumatorului, reieșind din impactul apelor uzate deversate în sistemul de canalizare raportat la volumul de canalizare consumat/deversat. Respectiva reglementare a căpătat forma clauzei contractuale și este semnată de către părți. La acest subiect, nu poate fi reținută constatarea Consiliului Concurenței precum că SA „Apă-Canal Chișinău” tratează diferențiat consumatorii, în special titularii petiționari, cărora le sunt prelevate probe lunar, or aceștia pe de o parte refuză să semneze contracte în sensul și condițiile Legii nr.303/2013 și HG RM nr.950/2015, iar pe de altă parte părțile se află în litigii interminabile, inclusiv din partea acestora se invocă obligativitatea prelevării probelor apelor uzate lunar de către operator.

De asemenea, SA „Apă-Canal Chișinău” considera că nu pot fi reținute ca argumente și invocări din partea Consiliului Concurenței, de inacțiune din partea SA „Apă-Canal Chișinău” referitor la societățile comerciale SRL ,,Indart”, SRL 6 ,,Capitoles Lux”, SRL ,,Avens Grup”, or acestea din urmă nu au semnat cu operatorul contract de prestare/furnizare a serviciului public de alimentare cu apă și de canalizare.

În partea ce ține de examinarea paralelă sau comparativă a rezultatelor probelor de laborator a apelor uzate deversate în canalizarea municipală efectuate de către SA „Apă-Canal Chișinău” și laboratorul acreditat al Inspectoratului Ecologic de Stat, în conformitate cu alin. (3) și (4) pct. 69 din Regulamentul aprobat prin Ordinul nr. 40/2005, indicatorii de calitate a apelor uzate se determină în laboratorul specializat al întreprinderii reclamante sau în orice laborator specializat autorizat, cu înregistrarea rezultatelor controlului în registre speciale, care sînt păstrate cel puțin 5 ani. Analizele chimice și sanitaro- biologice se efectuează conform standardelor în vigoare cu utilizarea metodelor acordate cu organele de protecție a mediului și supraveghere sanitaro- epidemiologică.

În caz de neconcordanță a rezultatelor analizelor înfăptuite, e posibilă executarea repetată a lor de către laboratorul SA „Apă-Canal Chișinău” în prezența reprezentantului agentului economic. În consecință, nomele în vigoare acordă prioritate rezultatelor probelor stabilite de laboratorul operatorului în cazul divergențelor dintre acestea, fapt care permite în speța, să considere reclamanta că acțiunile SA „Apă-Canal Chișinău” sunt legale și întemeiate. Având în vedere cele expuse, cu referire la prevederile Legii concurenței nr.183/2012, reclamantul concluziona următoarele. Scopurile operațiunilor economice ale fiecărei întreprinderi/societate comercială, este de a obține profit, ceea ce se poate realiza inclusiv prin deținerea de poziții pe piață deosebit de majoră.

Poziția dominantă a oricărei întreprinderi, în special a SA „Apă-Canal Chișinău” se determină reieșind din capacitatea operatorului de servicii de a afecta concurența pe o piață relevantă și de a acționa independent de reacția concurenților de pe piață și a consumatorilor. Sunt eronate și lipsite de temei juridic, constatările Consiliului Concurenței în Decizia nr.APD-35/17-64 din 13.09.2019, or, acțiunile operatorului serviciului public de alimentare cu apă și de canalizare (1) nu lezează în drepturi consumatorii, (2) nu influențează stabilirea prețurilor de către petiționari și (3) nu reprezintă fapte ilicite. În contextul prevederilor art. 11 alin. (2) lit. c) din Legea concurenței nr. 183/2012, practicile abuzive constau în special în aplicarea în raporturile cu partenerii comerciali a unor condiții inegale la prestații echivalente, creând în astfel unora din ei un dezavantaj concurențial.

În mod normal, pentru crearea dezavantajului concurențial, participanții pe piață ar fi trebuit să fie influențați esențial de plățile suplimentare expuse spre plată de către operator în mod inegal. La moment operatorul este în imposibilitate de a verifica dacă petiționarii vizați în decizia din 13.09.2019 au reflectat în componența cheltuielilor plățile suplimentare pentru depășirea normativelor la deversarea apelor uzate, emise de către SA „Apă-Canal Chișinău”, din considerentul că ultimii au contestat în instanțele de judecată toate aceste facturi. Prin urmare, nu poate fi stabilit dacă prețurile la produsele fabricate/realizate de către petiționari au fost sau nu influențate de facturile emise de către operator.

Mai mult, la solicitarea SA „Apă-Canal Chișinău” de a prezenta ponderea plăților expuse în costul serviciilor și produselor acestora, petiționarii și prin urmare 7 Consiliul Concurenței au fost în imposibilitate de a prezenta o astfel de influență sau să probeze impactul anticoncurențial, care se pune în sarcina și responsabilitatea SA „Apă-Canal Chișinău”.

Respectiv, pentru perioada de referință, cu titlu probator, SA ,,Carmez” i-au fost înaintate spre plată facturi în sumă de 329 410,11 lei achitate parțial în sumă de 261 584,80 de lei, SRL ,,Farm Meat Processing” suma expusă 2 523 2013,02 lei achitat 1 154 254,13 lei, SRL ,,Pegas” expus spre plată 1 932 918,15 lei achitat 724 774,96 de lei, SRL ”Ungar” expus spre plată 708 946,98 de lei achitat 507 263,78 de lei, etc. În consecință, sumele respective nu pot influența esențial costurile de producere al acestor agenți economic, și respectiv nu poate fi interpretat ca condiții inegale și dezavantaj concurențial prin acțiunile SA „Apă-Canal Chișinău”. Mai mult, calculele au fost efectuate reieșind din rezultatele de laborator a apelor uzate deversate, care sunt diferite după componență la petiționar și fiecare din ei urmează să achite reieșind din gradul de poluare, fapt care nu poate impune operatorul să calculeze plăți egale pentru fiecare.

Suplimentar a menționat reclamanta că, în corespundere cu prevederile art. 22 alin. (7) din Legea nr.303/2013 privind serviciul public de alimentare cu apă și de canalizare, stabilirea condițiilor de evacuare a apelor uzate de la agenții economici în sistemele de canalizare ale localităților, precum și a concentrațiilor maxim admisibile de poluanți în apele uzate, se efectuează de către operator cu respectarea normativelor deversării limitat admisibile în emisare, stabilite de legislația în vigoare. Operatorul poate efectua controlul inopinat al evacuării apelor uzate de la agenții economici si/sau prelevarea probelor în scopul verificării calității apelor uzate deversate în rețelele de canalizare.

Anume această normă dă dreptul operatorului de a stabili reguli de prelevare a probelor, aplicând principiul de impact asupra rețelelor de canalizare raportat la volumul de ape uzate deversate, acoperind în timp aplicarea aceleiași practici față de toți consumatorii noncasnici. În consecință, prin decizia Plenului Consiliului Concurenței nr.APD-35/17-64 din 13.09.2019, se creează practici comerciale vicioase, care sunt exprimate prin nerespectarea cadrului normativ de către agenții economic referitor la: (1) refuzul neîntemeiat de semnare a contractelor în condițiile cadrului normativ în vigoare, (3) deversarea apelor uzate supraîncărate în canalizarea municipală, fapt care nu este negat de ultimii, chiar și în procesele judiciare în care sunt antrenați și (3) obligația montării stațiilor proprii de epurare sau de preepuare a apelor uzate, în cazul în care apele uzate evacuate nu corespund cerințelor impuse de operator.

Având în vedere actele normative invocate, precum si faptele descrise, SA „Apă-Canal Chișinău” a susținut că aplicarea de către SA „Apă-Canal Chișinău” a prevederilor Legii nr. 303/2013 privind serviciul public de alimentare cu apă și de canalizare, în special, nu reprezintă un abuz de poziția dominantă și nu constituie o încălcare a prevederilor art.11 alin. (2) lit. c) din Legea concurenței nr. 183/2012. Facturile expuse spre plată consumatorilor noncasnici pentru depășirea concentrațiilor maxim admisibile la deversarea apelor uzate, nu reprezintă prețuri inechitabile de vânzare sau alte condiții inechitabile de tranzacționare, sau nu creează un dezavantaj concurențial între aceștia. Fiecare consumator noncasnic achită ceea ce consumă și plătește plăți suplimentare reieșind din rezultatul depășirilor normativelor la deversarea apelor uzate.

Consiliul Concurenței prin decizia din 13.09.2019, nu dovedește și nici nu argumentează, care este impactul 8 plăților suplimentare expuse spre plată asupra prețurilor de vânzare a mărfii pe care o produc, sau le comercializează, or, sensul aplicării art 11 din Legea concurenței nr. 183/2012, este de a interzice folosirea unei poziții dominante pe piața relevantă în măsura în care aceasta poate afecta concurența sau leza interesele colective ale consumatorilor finali. Or, respectând norma cuprinsă în alin. (51) art. 22 din Legea nr. 303/2013l, în conformitate cu care consumatorii noncasnici au obligația să monteze stații proprii de epurare sau de preepurare a apelor uzate, ar suporta costuri mult mai mari, care ar putea avea impact asupra activității comerciale a celor din urmă.

În conformitate cu prevederile art. 6 din Legea apelor nr. 272/2011, gestionarea resurselor de apă se bazează în fond pe principiul „poluatorul plătește”, potrivit căruia costurile prevenirii poluării sau depoluării resurselor de apă sânt suportate de către poluator. Or, acest principiu este aplicat și față de SA „Apă- Canal Chișinău” în raport cu deversările pe care le face în mediul înconjurător, și care depind direct de calitatea apelor uzate deversate de către consumatorii noncasnici. În sensul art.24 alin (1) și alin. (2) din Legea concurenței nr. 183/2012, cifra totală de afaceri cuprinde sumele obținute de întreprinderea implicată în anul anterior din vânzarea de produse făcând parte din activitățile obișnuite ale întreprinderii în cauză, după deducerea rabaturilor aplicate la vânzare și a taxei pe valoare adăugată și a altor impozite direct legate de cifra de afaceri.

Cifra de afaceri cuprinde produsele vândute/servicii prestate întreprinderilor sau consumatorilor din Republica Moldova. Astfel, a notat reclamanta că cifra totală de afaceri a SA „Apă-Canal Chișinău” înregistrată în anul 2018 din activitățile reglementate de interes public, constituie 622 889,6 lei sau 93,6%. Din totalul de 622 889,6 lei, 168 463,3 lei constituie cifra de afaceri pentru serviciul public de canalizare, dintre care 103 403,2 lei prestate consumatorilor noncasnici, ceea ce constituie 15,5 %. În aceeași ordine de idei, cifra de afaceri aferentă activității de control a calității apelor uzate și aplicare a plăților suplimentare pentru depășirea normativelor la deversarea apelor uzate în sistemul de canalizare de către consumatorii noncasnici, obiectul investigației, pentru anul 2018, constituie 38 207,9 lei sau 5,7% din cifra totală de afaceri.

Prin urmare, a considerat reclamanta că decizia Consiliului Concurenței de aplicare a sancțiunilor pentru comiterea încălcărilor, depășește valoarea cifrei de afaceri rezultată din activitatea de control a calității apelor uzate și aplicare a plăților suplimentare pentru depășirea normativelor la deversarea apelor uzate în sistemul de canalizare de către consumatorii noncasnici, respectiv este una nejustificată, abuzivă și ilegală, pentru că are un impact indirect pe activitățile de bază ale operatorului serviciului public pentru care încălcări nu sunt constatate și care afectează consumatorii acestor servicii.

SA „Apă-Canal Chișinău” gestionează mijloace financiare rezultate din prestarea unui serviciu public către consumatori casnici și noncasnici, este o entitate de interes public fondator fiind Consiliul municipal Chișinău, acționează și activează în conformitate cu Statutul societății și a cadrului regulator în vigoare, iar prin măsurile represive aplicate de Consiliul Concurenței, nu se urmărește alt scop decât favorizarea intereselor unui grup de comercianți, care sfidează vehement cerințele operatorului și încurajează acțiunile acestora de a nu respecta legislația 9 privind calitatea apelor uzate deversate, precum și obligativitatea acestora de instalare a stațiilor locale de epurare și preepurare a apelor uzate, creându-se un precedent neîntemeiat pentru întreg domeniu de activitate a prestării serviciului public de canalizare.

Măsurile corective și sancțiunile aplicate față de SA „Apă- Canal Chișinău” de către autoritatea de concurență, au un impact negativ asupra situației financiare a întreprinderii, care la moment activează în condițiile de finanțare externă, și care este impusă de finanțatorii externi să respecte normele de mediu, prin neadmiterea poluării apelor uzate deversate în emisar. Mai mult, aplicarea de către autoritatea de concurență a măsurilor punitive pentru acțiunile operatorului, au un impact negativ și asupra faptului că respectivele mijloace bănești nu vor fi direcționate la dezvoltarea și reabilitarea sistemului de apeduct și canalizare, care la moment au un grad mediu de uzură de peste 50% și necesită investiții masive pentru înlocuire.

A solicitat reclamanta SA „Apă-Canal Chișinău” anularea deciziei Plenului Consiliului Concurenței nr. APD-35/17-64 din 13.09.2019, ca fiind neîntemeiată (f.d. 2-14, vol. I). Prin încheierea Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani din 27 decembrie 2019, în proces au fost atrași în calitate de terți: SRL „Farm Meat Processing”, SA „Carmez”, SA „Artima”, SA „JLC”, SRL „Pegas”, SRL „Ungar” (f.d. 242, Vol. I). Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani din 27 noiembrie 2020, acțiunea în contencios administrativ înaintată de SA „Apă-Canal Chișinău” a fost respinsă ca neîntemeiată (f.d. 204, vol. II). La data de 14 decembrie 2020 SA „Apă-Canal Chișinău” a contestat cu apel hotărârea Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani din 27 noiembrie 2020, solicitând casarea integrală a hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi decizii prin care acțiunea să fie admisă (f.d.

228- 229, vol. II). Astfel, apelul a fost depus în termenii prevăzuți de lege. Prin decizia din 23 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul depus de Societatea pe Acțiuni ,,Apă-Canal Chișinău” împotriva hotărârii din 27 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani. Pentru a decide astfel, instanța de apel a invocat că SA „Apă - Canal Chișinău” nu a ținut cont de prevederile art. 2 alin. 1) lit. f) și art. 15 alin. (2) lit. h) al Legii nr. 303 din 13.12.2013 privind serviciul public de alimentare cu apă și de canalizare, aplicând în mod discriminatoriu și arbitrar coeficienții la stabilirea tarifului pentru depășirea concentrației maxim admisibile în apele uzate evacuate, inclusiv neperceperea tarifelor diferențiate / plăților suplimentare de la o mare parte din întreprinderile active din mun.

Chișinău și or. Ialoveni. Instanța de apel a considerat că autoritatea publică pârâtă corect a constatat prin actul administrativ contestat că, activitatea SA „Apă-Canal Chișinău” de prelevare a probelor a fost organizată în așa fel, încât să cuprindă doar o cotă relativ mică din întreprinderile prezente pe piața supusă examinării, fiind evident un tratament discriminatoriu față de întreprinderile care se află în condiții similare, având același gen de activitate și cifre de afaceri comparabile. De exemplu, în Tabelul 7 și Tabelul 8 din Decizie, este redată informația cu referire la agenții economici care activează pe piața producerii și comercializării mobilei și pe piața producerii și comercializării produselor din carne.

De asemenea, datele din Tabelul 9 din Decizie relevă că, cuantumul plăților calculate potrivit coeficienților, aprobați la ședința Consiliului SA „Apă - Canal Chișinău” din 10 28.07.2017, depășesc de cca 8 ori cuantumul plăților calculate potrivit coeficienților prevăzuți în contractele de recepționare și preepurarea apelor uzate în vigoare până la 01.05.2017. Urmează a fi menționat că principiul „poluatorul plătește”, urmează a fi aplicat în mod nediscriminatoriu în raport cu toate întreprinderile active din mun. Chișinău și or. Ialoveni, astfel încât să fie respectate prevederile art. 2 alin. (1) lit. f) al Legii nr. 303 din 13.12.2013 privind serviciul public de alimentare cu apă și de canalizare.

În același timp, urmează a fi menționat că reieșind din lipsa clauzelor contractuale în contractele de livrare a apei și recepționarea apelor uzate privind indicii normativi, SA ,,Apă - Canal Chișinău” până la data de 08.03.2019 urma să aplice normele din Legea nr. 1540-XIII din 25.02.1998 privind plata pentru poluarea mediului, în care este prevăzut în mod expres, la art. 14 - plata pentru poluarea mediului se face la bugetul de stat. Analizând starea de fapt în coroborare cu normele legale care reglementează folosirea unei poziții dominante pe piață, instanța de apel a considerat că autoritatea publică pârâtă corect a constatat faptul săvârșirii de către SA „Apă - Canal Chișinău” a unui abuz de poziție dominantă, în lipsa presiunii concurențiale exercitate asupra sa, prin care s-a încălcat art. 11 alin. (2) lit. c) al Legii concurenței.

Din materialele dosarului administrativ și informațiile prezentate de agenții economici, s-a constatat că SA „Apă-Canal Chișinău” până la 01.05.2017, avea încheiate cu întreprinderile nominalizate două tipuri de contracte: contract privind livrarea apei și recepționarea apelor uzate în canalizarea municipală și contract privind recepționarea și preepurarea apelor uzate cu concentrații majorate de poluanți sau contract privind recepționarea apelor uzate cu concentrații majorate de poluanți în rețeaua publică de canalizare. La fel, s-a constatat că din aproximativ 23 000 de agenți economici care activează în mun.

Chișinău, conform informațiilor și datelor statistice deținute de Biroul Național de Statistică, pe lângă contractul de bază care stabilește raporturi juridice în ceea ce privește furnizarea serviciului de alimentare cu apă și de evacuare a apelor uzate, doar circa 733 aveau încheiate contracte care stabileau raporturi juridice privind recepționarea și preepurarea apelor uzate cu concentrații majorate de poluanți. Astfel, contractele privind recepționarea și preepurarea apelor uzate cu concentrații majorate de poluanți prevedeau, la pct. 4 „Modalitatea de plată”, coeficientul aplicabil la calcularea plăților (coeficientul dat era stabilit diferențiat față de agenții economici, spre exemplu, pentru „Carmez ” SA - 0,15, „Farm Meat Processing” SRL -1,0; ,,Pegas ” SRL - 0,5).

Prin urmare, în baza acestor contracte, pe lângă plata înaintată pentru prestarea serviciului de furnizare și recepționare a apelor uzate, operatorul, lunar, până în luna aprilie 2017, percepea de la agenții economici plata pentru prestarea serviciilor de preepurare a apelor uzate. Ulterior, în urma rezilierii contractelor date, această plată a fost redenumită în tarif diferențiat, iar din 08.03.2019, odată cu intrarea în vigoare a modificărilor la Legea nr. 303 din 13.12.2013 cu privire la serviciul public de alimentare cu apă și de canalizare, a început să fie utilizată noțiunea de plăți suplimentare. În esență, plata se percepea pentru același serviciu, fiind modificată doar denumirea acestuia.

11 În aceeași ordine de idei, probatoriul cauzei denotă că SA „Apă - Canal Chișinău” aplica concentrațiile maxim admisibile, aprobate prin Decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 2/4 din 23.05.2002 cu privire la îmbunătățirea funcționării instalațiilor de epurare a apelor uzate și canalizării municipale. Instanța de apel a reținut ca fiind corectă concluzia autorității publice pârâte că, în pofida rezilierii contractelor de recepționare și preepurare a apelor uzate cu concentrații majorate de poluanți, raportul juridic dintre agenții economici și SA „Apă - Canal Chișinău”, în ceea ce privește aplicarea tarifului diferențiat în cazul depășirii concentrației maxim admisibile în apele uzate evacuate, a continuat în temeiul contractelor de bază privind livrarea apei potabile și recepționarea apelor uzate.

În același timp, s-a constatat că serviciul de epurare se prestează de către operator fără a fi examinat dacă condițiile de evacuare, menționate la art. 22 alin. (14) din Legea nr. 303 din 13.12.2013 privind serviciul public de alimentare cu apă și de canalizare, sunt întrunite sau nu de către agenții economici ce deversează ape uzate în sistemul public de canalizare cu depășirea concentrației maxim admisibile de poluanți. Se va reține că art. 22 alin. (14) al Legii nr. 303/2013, are drept scop menținerea funcționării normale a rețelelor și instalațiilor de epurare și asigurarea respectării condițiilor de calitate stabilite pentru deversarea apelor în emisar. Prin prisma celor relatate, instanța de apel a considerat că instanța de fond corect a stabilit netemeinicia argumentului apelantului-reclamant SA „Apă - Canal Chișinău” că aceasta a acționat corect și legal în raport cu consumatorii, aplicând clauzele contractuale, legislația și actele normative în vigoare.

Or, probatoriul cauzei a demonstrat contrariul și anume că SA „Apă - Canal Chișinău” a aplicat diferențiat față de agenții economici, de la care au fost prelevate probe, în raport cu cei de la care nu s-au preluat probe de ape uzate, prevederile actelor normative la stabilirea tarifelor diferențiate/ plăților suplimentare pentru depășirea CMA în apele uzate evacuate. La data de 15 decembrie 2021, SA „Apă - Canal Chișinău” a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 23 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel cu emiterea unei noi decizii de admitere integrală a acțiunii (f.d.68, vol.III). Ulterior, la data de 27 ianuarie 2022 SA „Apă - Canal Chișinău” a prezentat motivarea recursului (f.d.

75-84, vol.III). În susținerea recursului a invocat că instanța de apel nu a ținut cont de Legea concurenței nr..183/2012. Legea concurenței nr.183/2012 transpune, în special, prevederile Tratatului privind funcționarea UE din 25.03.1957 și un șir de Directive Europene în domeniul concurenței. Potrivit art. 102 din Tratat este incompatibilă cu piața internă și interzisă, în măsura în care poate afecta comerțul dintre statele membre, folosirea în mod abuziv de către una sau mai multe întreprinderi a unei poziții dominante deținute pe piața internă sau pe o parte semnificativă a acesteia. Reglementare similară se regăsește și la prevederile art. 11 alin. (1) din Legea nr.183/2012 în temeiul căruia Consiliul Concurenței își întemeiază decizia din 13.09.2019.

12 Din art. 2 alin. (3) din Legea nr.183/2012 se reține imperativ că, întreprinderile cărora li s-a atribuit sarcina de a gestiona serviciile de interes economic general și întreprinderile care prezintă caracter de monopol fiscal se supun prevederilor prezentei legi și în special, regulilor de concurență în măsura în care aplicarea acestor prevederi nu împiedică, în drept sau în fapt îndeplinirea misiunii speciale care le-a fost încredințată. Astfel, SA „Apă - Canal Chișinău” activează în baza licenței acordată de către autoritatea de reglementare (ANRE), prin care i-a fost încredințat dreptul de a presta serviciul public de alimentare cu apă și de canalizare în aria teritoriului prevăzut în anexa acesteia, or din acțiunile operatorului privind expunerea spre plată a plăților suplimentare pentru deversarea apelor uzate supraîncărcate în canalizarea municipală nu au fost încălcate prevederile Legii concurenței.

Prin acțiunile SA „Apă - Canal Chișinău” nu au fost încălcare normele concurenței prevăzute de art. 11 alin. (1) și (2) din Legea concurenței nr.183/2012. S-a mai invocat în recurs că deversarea apelor uzate supraîncărcate în rețeaua de canalizare publică nu reprezintă acțiuni de poluare a mediului și nu constituie obiectul reglementării Legii nr.1540/1998, or în sensul art. 3 din Legea nr.1540/1998, poluant este substanță în stare solidă, lichidă sau gazoasă care poate avea o acțiune negativă asupra organismelor vii și/sau a mediului. În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Iar, conform art. 245 Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 23 noiembrie 2022, SA „Apă - Canal Chișinău” a depus recurs nemotivat la 15 decembrie 2021. Decizia motivată din 23 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost expediată participanților la proces la 13 ianuarie 2022 (f.d.72 vol.III), prin intermediul adresei electronice.

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ menționează că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a depus recursul nemotivat la 15 decembrie 2021, iar recursul motivat la 27 ianuarie 2022, în termenul prevăzut de art. 245 din Codul administrativ. La 10 februarie 2022 prin intermediul oficiului poștal, în adresa intimaților a fost expediată copia recursului depus de SA „Apă - Canal Chișinău”, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței. La data de 15 martie 2022 Consiliul Concurenței a depus referință, solicitând respingerea recursului declarat de către SA „Apă - Canal Chișinău” ca fiind inadmisibil.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de SA „Apă - Canal Chișinău”, în raport cu materialele cauzei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive. 13 În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține, că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages 14 Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). În circumstanțele menționate, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Societatea pe Acțiuni ,,Apă-Canal Chișinău”.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul depus de Societatea pe Acțiuni ,,Apă-Canal Chișinău” se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Aliona Miron Iurie Bejenaru 15