3ra-110/22 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- temeiurile inadmisibilitatii recursului
3ra-110/22 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 3ra-110/22
2-19165245-01-3ra-09022022
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: C.Guzun)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bostan, V.Negru, G.Dașchevici)
Î N C H E I E R E
18 mai 2022 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componentă:
Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva
judecătorii Aliona Miron
Iurie Bejenaru
examinând admisibilitatea recursului depus de Societatea pe Acțiuni ,,Apă-
Canal Chișinău”,
în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Societatea pe Acțiuni ,,Apă-Canal Chișinău” împotriva
Consiliului Concurenței, persoane terțe Societatea cu Răspundere Limitată „Farm
Meat Processing”, Societatea pe Acțiuni „Carmez”, Societatea pe Acțiuni
„Artima”, Societatea pe Acțiuni „JLC”, Societatea cu Răspundere Limitată
„Pegas”, Societatea cu Răspundere Limitată „Ungar” cu privire la anularea
deciziei,
împotriva deciziei din 23 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care
a fost respins apelul depus de Societatea pe Acțiuni ,,Apă-Canal Chișinău”
împotriva hotărârii din 27 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,
c o n s t a t ă :
La data de 16 octombrie 2019 reclamanta SA „Apă-Canal Chișinău” s-a
adresat cu cerere de chemare în judecată către Consiliul Concurenței privind
anularea actului administrativ.
În motivarea acțiunii reclamanta a invocat că, la data de 30 iulie 2019 în
adresa SA „Apă-Canal Chișinău” a fost remis Raportul de investigație asupra
cazului inițiat prin Dispoziția Plenului Consiliului Concurenței nr. 35 din
13.11.2017, referitor la semnele încălcării prevederilor art. 11 alin. (2) lit.a) și c)
din Legea concurenței nr 183/2012, de către SA „Apă-Canal Chișinău”, privind
aplicarea ilegală și discriminatorie a tarifelor pentru recepționarea și preepurarea
apelor uzate cu concentrații majorate de poluanți.
La data de 15 august 2019 prin scrisoarea nr.01-1370, SA „Apă-Canal
Chișinău” a remis în adresa Consiliului Concurenței observații pe marginea
Raportului de investigație asupra cazului inițiat prin Dispoziția Plenului
Consiliului Concurenței nr. 35 din 13.11.2017, referitor la semnele încălcării
prevederilor art. 11 alin. (2) lit.a) și c) din Legea concurenței nr. 83/2012 de către
1
SA „Apă-Canal Chișinău” privind aplicarea ilegală și discriminatorie a tarifelor
pentru recepționarea și preepurarea apelor uzate cu concentrații majorate de
poluanți. Decizia Plenului Consiliului Concurenței nr.APD-35/17-64 din
13.09.2019 a parvenit în adresa SA „Apă-Canal Chișinău” la data de 18.09.2019.
Luând cunoștință de conținutul deciziei din 13.09.2019, SA „Apă-Canal
Chișinău” o consideră neîntemeiată și pasibilă a fi anulată din următoarele temeiuri
de drept și motive de fapt.
Ce ține de motivele de drept, reclamantul a invocat că în corespundere cu
prevederile art. 22 din Legea nr.303/2013 privind serviciul public de alimentare cu
apă și de canalizare (Legea nr.303/2013), cantitatea de substanțe poluante în apele
uzate evacuate în sistemele publice de canalizare trebuie să nu depășească
concentrația maxim admisibilă, apele uzate trebuie să corespundă prevederilor
actelor normative în vigoare și ale contractului de furnizare a serviciului.
Alin. (5/1) art. 22 din Legea nr. 303/2013, în vigoare din 08.03.2019, reține
că, în cazul în care apele uzate evacuate în rețelele publice de canalizare nu
corespund cerințelor impuse de operator în acordul de preluare a apelor uzate,
consumatorii, cu excepția celor casnici, au obligația să monteze stații proprii de
epurare sau de preepurare a apelor uzate.
Art. 14 din Legea nr. 303/2013 statuează că, indiferent de modalitatea de
gestiune adoptată sau de statutul juridic, de forma de organizare, de natura
capitalului, de tipul de proprietate ori de țara de origine, operatorul trebuie să
asigure: monitorizarea strictă a calității apei potabile și a apelor uzate
distribuite/recepționate prin intermediul sistemelor publice de alimentare cu apă
și/sau de canalizare, în conformitate cu normele igienico-sanitare în vigoare și cu
concentrațiile maximal admisibile ale substanțelor poluante în apele uzate la
deversarea lor în rețeaua publică de canalizare, în stația de epurare în emisar.
Potrivit art. 17 lit. a), j), n) din Legea nr.303/2013, consumatorul are
următoarele obligații: a) să respecte prevederile contractului încheiat, actelor
legislative și ale altor acte normative în domeniu, j) să nu evacueze spre deversare
în sistemul public de canalizare substanțe interzise de actele normative în vigoare
și care pot avaria rețelele publice sau pot afecta funcționarea instalațiilor de
epurare a apelor uzate; n) să achite operatorului prejudiciile cauzate prin
deteriorarea sistemului public de alimentare cu apă și de canalizare, prin evacuarea
în rețelele publice de canalizare a substanțelor interzise spre deversare și a apelor
uzate cu un conținut sporit de poluanți, precum și în alte cazuri prevăzute de lege.
Alin. (16) art. 22 din Legea nr.303/2013, în redacția în vigoare din
08.03.2019, prevede că, pentru depășirea normativelor la deversarea apelor uzate
în sistemul de canalizare, operatorul calculează și aplică plăți suplimentare
conform legislației în vigoare și/sau contractului de fumizare/prestare a serviciului
public de alimentare cu apă și de canalizare. Redacția de până la 08.03.2019,
prevedea că, orice modificare a indicatorilor de calitate și/sau a regimului de
deversare a apelor uzate în sistemul de canalizare al localității, stabiliți în
contractul de furnizare a serviciului de canalizare atrage sancțiuni stipulate în
contract. Efectul respectării de către consumatorii noncasnici a calității apelor
uzate deversate, este reglementat de alin. (17) art. 22 din Legea nr. 303/2013,
potrivit căruia, la deversarea de către agenții economici a apelor uzate în sistemul
de canalizare al localității, ale căror volum și nivel de poluare nu depășesc
2
normativele aprobate în modul stabilit de legislația în vigoare, se aplică tarifele în
vigoare pentru serviciul de evacuare a apelor uzate.
În același timp, alin. (18) art. 22 din Legea 303/2013, în redacția de până la
08.03.2019, prevedea că, în cazul în care volumul substanțelor în suspensie,
consumul biochimic de oxigen pentru 5 zile (CBOS), precum și alți indicatori
depășesc normativele aprobate în modul stabilit de legislația în vigoare, se aplică
tarife diferențiate, calculate proporțional cu indicii normativelor în vigoare,
conform condițiilor contractuale, iar în lipsa acestor clauze în contractul
obligatoriu - conform modalității stabilite prin Legea nr. 1540/1998 privind plata
pentru poluarea mediului și prin alte acte legislative în vigoare.
De asemenea, în conformitate cu prevederile art. 47 lit. b) din Legea nr.
1515/1993 privind protecția mediului înconjurător, agenții economici, indiferent de
forma de proprietate, care folosesc resursele acvatice și care evacuează ape uzate
sînt obligați: b) să asigure preepurarea apelor reziduale la nivelul standardelor
stabilite înainte de deversarea lor în rețeaua de canalizare a localităților. Pagină din
Aplicând cadrul normativ pertinent, operatorul serviciului public de alimentare cu
apă și de canalizare SA „Apă-Canal Chișinău”, în baza rezultatelor probelor de
laborator a apelor uzate prelevate de la consumatorii noncasnici, expune spre plată
plăți suplimentare pentru depășirea normativelor la deversarea apelor uzate în
sistemul de canalizare. Pentru organizarea executării Legii nr. 303/2013, SA „Apă-
Canal Chișinău” aplică prevederile HG RM nr. 950/2013 pentru aprobarea
Regulamentului privind cerințele de conectare, epurare și deversare a apelor uzate
în sistemul de canalizare și/sau în emisar pentru localitățile urbane și locale (HG
RM nr.950/2013), care prioritar reglementează: Indicatorii de calitate a apelor
uzate evacuate în rețelele de canalizare ale localităților; Obligația consumatorilor,
alții decât cei casnici, epurării locale a apelor uzate, astfel încât în punctul de
control să fie asigurată respectarea condițiilor prevăzute în avizul de
branșare/racordare eliberate de operator, în contractul de furnizare a serviciilor,
precum și în normativele de evacuare, cu respectarea CMA.
Adițional, face referire reclamanta și la prevederile Ordinului nr.40/2005 emis
de Departamentul Construcțiilor și Dezvoltării Teritoriului cu privire la aprobarea
Regulamentuluicadru privind recepționarea apelor uzate, eliberarea condițiilor
tehnice și autorizațiilor de deversare a apelor uzate în sistemul de canalizare al
localităților, în corespundere cu care: pct. 53 - Agenții economici sunt obligați să
respecte cu strictețe condițiile de deversare a apelor uzate în rețeaua publică de
canalizare și poartă pentru aceasta toată răspunderea juridică și financiară. Pct. 54
(1) - Apele uzate industriale, care nu corespund condițiilor de deversare, urmează a
fi supuse unei epurări preliminare în cadrul stației locale de epurare a agentului
economic cu condiția obligatorie de utilizare sau evacuare a nămolurilor provenite
din epurarea apelor uzate. Pct. 69 - (1) Prelevarea probelor de apă uzată se
efectuează în orice timp al zilei și nopții prin prelevarea unei singure probe, și în
care indicatorii de calitate din proba dată nu trebuie să depășească valorile limită
indicate în acordul de racordare; Prelevarea probelor se efectuează în prezența
personalului responsabil al agentului economic. în caz de refuz al prezenței
personalului responsabil, de stânjenirea accesului liber pe teritoriul agentului
economic sau în caz de refuz de semnare a actului de prelevare a probelor,
reprezentantul întreprinderii „Apă-Canal” întocmește un act unilateral care servește
drept bază pentru penalizarea agentului economic. Ca motive de fapt reclamantul
3
invoca că, începând cu 01.05.2017 SA „Apă-Canal Chișinău” a reziliat toate
contractele semnate cu consumatorii noncasnici obiectul cărora constituia:
recepționarea și epurarea apelor uzate deversate de la consumator cu concentrații
majorate de poluanți, până la indicii concentrațiilor maxim admisibile (CMA) ale
substanțelor poluante. În pofida acestui fapt, în vigoare și aplicabile au rămas
contractele privind livrarea apei și recepționare apelor uzate semnate cu toți
consumatorii noncasnici, inclusiv petiționarii menționați în decizia din 13.09.2019,
care au fost titulari de raporturi juridice reglementate prin contractele speciale
menționate mai sus.
Astfel, în conformitate cu clauza 3.2.3 și 5.4 a Contractului pentru livrarea
apei și recepționarea apelor uzate nr. 461033, semnat între SA „Apă-Canal
Chișinău” și SA „Carmez”, consumatorului îi revine obligația de a nu depăși
normativele concentrației maxim admisibile de poluare apelor uzate la scurgerea în
sistemul de canalizare, iar ca efect a nerespectării acesteia, SA „Apă-Canal
Chișinău” va aplica o plată majorată în caz de depășire a concentrației maxim
admisibile a poluanților în apele evacuate conform actelor legislative în vigoare.
Pagină din Reglementări similare se regăsesc și în alte contracte după cum ar fi, de
exemplu: clauza 5.4 Contractul nr.437433 din 21.06.2013 privind furnizarea
serviciilor de alimentare cu apă și recepționare a apelor uzate semnat cu SRL
”Farm Meat Processing”: în cazul în care, Consumatorul evacuează ape uzate,
calitatea cărora după substanțele în suspensii și consumul biochimic de oxigen
(CB05) depășesc normativele stabilite, se aplică un tarif diferențiat pentru 1 m3 de
ape uzate, calculat proporțional depășirii indicilor normativelor stabilite.
Rezultatele analizei indicatorilor de calitate obținute dintr-o probă unitară sunt
utilizate la calcularea plăților pentru volumul total al apelor uzate, pentru luna
gestionară în care a fost prelevată proba. Clauza 3.2.12 - Contractul privind
livrarea apei și recepționarea apelor uzate în canalizarea municipală nr. 266433 din
23.07.2004 semnat cu SRL ,,Pegas”, potrivit căreia consumatorului îi revine
obligația de a achita costul apei consumate și evacuate, conform tarifelor fixate în
lista de prețuri, iar în cazul depășirii normativelor CMA pentru apele uzate, plata se
va efectua conform tarifelor diferențiate.
Clauza 3.2.12 - Contractul privind livrarea apei și recepționarea apelor uzate
în canalizarea municipală nr. 461933 din 07.09.2004, semnat cu SA ,,JLC” potrivit
căreia consumatorului îi revine obligația de a achita costul apei consumate și
evacuate, conform tarifelor fixate în lista de prețuri, iar în cazul depășirii
normativelor CMA pentru apele uzate, plata se va efectua conform tarifelor
diferențiate. Clauza 3.2.3 și 5.4 a Contractului pentru livrarea apei și recepționarea
apelor uzate nr. 461033 semnat cu SRL ,,Ungar”, consumatorului îi revine
obligația de a nu depăși normativele concentrației maxim admisibile de poluare
apelor uzate la scurgerea în sistemul de canalizare, iar ca efect a nerespectării
acesteia, SA „Apă-Canal Chișinău” va aplica o plată majorată în caz de depășire a
concentrației maxim admisibile a poluanților în apele evacuate conform actelor
legislative în vigoare.
Clauza 5.4 - Contractul nr.1944633 din 19.06.2014 privind furnizarea
serviciilor de alimentare cu apă și recepționare a apelor uzate semnat cu SRL
„Moldpresa Grup”: în cazul în care Consumatorul evacuează ape uzate, calitatea
cărora după substanțele în suspensii și consumul biochimic de oxigen (СВОЗ)
depășesc normativele stabilite, se aplică un tarif diferențiat pentru 1 m3 de ape
4
uzate, calculat proporțional depășirii indicilor normativelor stabilite. Rezultatele
analizei indicatorilor de calitate obținute dintr-o probă unitară sunt utilizate la
calcularea plăților pentru volumul total al apelor uzate, pentru luna gestionară în
care a fost prelevată proba.
Prin urmare, SA „Apă-Canal Chișinău” a acționat corect și legal în raport cu
consumatorii, aplicând clauzele contractuale, legislația și actele normative în
vigoare, or, în corespundere cu prevederile art. 668 Cod Civil RM, în redacția până
la 01.03.2019, contractul încheiat legal obligă părțile nu numai la ceea ce au
stipulat expres, dar și la tot ceea ce rezultă din natura lui în conformitate cu legea,
cu uzanțele sau cu principiile echității. În această ordine de idei, odată cu rezilierea
contractelor speciale, obiectul cărora constituia recepționarea și epurarea apelor
uzate deversate de la consumator cu concentrații majorate de poluanți, până la
indicii concentrațiilor maxim admisibile (CMA) ale substanțelor poluante, SA
„Apă-Canal Chișinău”, în temeiul Ordinului nr. 20 din 17.03.2017 a inițiat
procedura de semnare a Contractelor privind prestarea/fumizarea serviciului public
de alimentare cu apă și de canalizare, inclusiv cu consumatorii noncasnici
petiționari, în condițiile Legii nr.303/2013 și a HG RM nr. 950/2013.
Cu titlu probatoriu, în apărarea poziției SA „Apă-Canal Chișinău” față de cele
invocate de către Consiliul Concurenței, în actul administrativ contestat, privind
inacțiunile operatorului de semnare a contractelor, în special cu referire la
petiționari, invocă următoarele.
La data de 17 ianuarie 2019 în adresa SA ,,JLC” a fost remis pentru
examinare și semnare proiectul Contractului de furnizare a serviciului public de
alimentare cu apă și de canalizare, pe marginea căruia consumatorul a înaintat
divergențe, în special pe marginea clauzelor referitoare la deversarea apelor uzate,
copia corespondenței se anexează.
La data de 16 noiembrie 2018 în adresa SRL ,,Pegas” a fost remis pentru
examinare și semnare proiectul Contractului de furnizare a serviciului public de
alimentare cu apă și de canalizare, pe marginea căruia consumatorul a înaintat
divergențe, în special pe marginea clauzelor referitoare la deversarea apelor uzate
și clauzele obligatorii prevăzute de Regulamentul privind serviciul public de
alimentare cu apă și de canalizare, aprobat prin hotărîrea ANRE nr. 271/2015,
copia corespondenței se anexează.
De asemenea, la data 08 februarie 2019 SA ,,Artima” a fost remis pentru
examinare și semnare proiectul Contractului de furnizare a serviciului public de
alimentare cu apă și de canalizare, pe marginea căruia consumatorul a înaintat
divergențe, părțile se află în litigiu și la moment nu au un contract semnat, copia
scrisorii de însoțire se anexează.
La data de 12 decembrie 2018 SA „Apă-Canal Chișinău” și SRL ,,Rogob” au
semnat Contractul de furnizare a serviciului public de alimentare cu apă potabilă și
de canalizare a consumatorului noncasnic nr.274734, în condițiile prevăzute de
Legea nr. 303/2013 și HG RM nr.950/2013, cu anexa Indicatorii de calitate a
apelor uzate industriale evacuate în rețelele de canalizare ale localităților și formula
de calcul a tarifului diferențiat.
La data de 03 decembrie 2018 în adresa SRL ,,Moldpresa Grup” a fost remis
pentru examinare și semnare proiectul Contractului de furnizare a serviciului
public de alimentare cu apă și de canalizare, lăsat fără examinare de către
consumator, copia scrisorii de însoțire se anexează.
5
La data de 01 februarie 2018 SA „Apă-Canal Chișinău” și SRL ,,Trabo-Plus”
au semnat Acordul adițional la Contractul de furnizare a serviciului public de
alimentare cu apă potabilă și de canalizare a consumatorului noncasnic nr.394133
din 28.11.2016, în condițiile prevăzute de Legea nr. 303/2013 și HG RM
nr.950/2013, cu anexa Indicatorii de calitate a apelor uzate industriale evacuate în
rețelele de canalizare ale localităților și formula de calcul a tarifului diferențiat.
Cât privește legalitatea modalității de calcul a tarifului diferențiat, aplicat de
SA „Apă-Canal Chișinău” prin Ordinul nr. 20 din 17 martie 2017 ,,Cu privire la
calcularea plăților pentru deversarea apei uzate de către agenții economici în
sistemul public de canalizare”, menționa reclamanta următoarele. Anexa nr.1 la
ordin este preluată din HG RM nr. 950/2013 - Anexa nr.1 la Regulamentul privind
cerințele de colectare, epurare și deversare a apelor uzate în sistemul de canalizare
și/sau emisar pentru localitățile urbane și rurale - Indicatorii de calitate ai apelor
industriale uzate evacuate în rețelele de canalizare ale localităților; Anexa nr. 2 la
ordin reprezintă formula de calcul a tarifului diferențiat elaborată în corespundere
cu alin. (18) art. 22 Legea nr.303/2013, care reține că se aplică tarife diferențiate
calculate proporțional cu indicii normativelor indicate.
Respectiv, formula matematică a tarifului diferențiat rezultă din aplicarea în
coroborarea a două acte normative: Legea nr. 303/2013 și HG RM nr. 950/2013.
Începând cu luna mai 2017, odată cu rezilierea contractelor speciale, SA „Apă-
Canal Chișinău” a pus în aplicare față de consumatorii noncasnici prevederile HG
RM nr. 950/2013, fapt care a generat nemulțumirea mediului de afaceri, inclusiv a
petiționarilor. Or, facturile emise în corespundere cu acest act normativ cuprindeau
sume enorme, care erau generate nu în ultimul rând de rezultatele probelor de
laborator a apelor uzate deversate. În scopul diminuării situației create, urmare a
demersurilor agenților economici, inclusiv a petiționarilor, către autorităților
publice centrale și locale referitor la modalitatea de calcul prevăzută de HG RM nr.
950/2013 și consecințele aplicării acesteia, Consiliul societății a adoptat 2 decizii
(nr. 2 din 12.06.2017, nr.3 din 28.07.2017), prin care s-au stabilit și pus în aplicare
”coeficienți”.
Cu referire la periodicitatea prelevării probelor de către SA „Apă-Canal
Chișinău”, în acest sens a fost emis Ordinul nr. 42 din 02.05.2017 cu privire la
măsurile întreprinse în vederea monitorizării calității apelor uzate, evacuate de
către agenții economici în sistemul public de canalizare, modificat prin Ordinul
nr.13 din 25.01.2018. Aplicabilitatea respectivului ordin vine în susținerea
ordonării acțiunilor operatorului și ale consumatorului, reieșind din impactul apelor
uzate deversate în sistemul de canalizare raportat la volumul de canalizare
consumat/deversat. Respectiva reglementare a căpătat forma clauzei contractuale și
este semnată de către părți. La acest subiect, nu poate fi reținută constatarea
Consiliului Concurenței precum că SA „Apă-Canal Chișinău” tratează diferențiat
consumatorii, în special titularii petiționari, cărora le sunt prelevate probe lunar, or
aceștia pe de o parte refuză să semneze contracte în sensul și condițiile Legii
nr.303/2013 și HG RM nr.950/2015, iar pe de altă parte părțile se află în litigii
interminabile, inclusiv din partea acestora se invocă obligativitatea prelevării
probelor apelor uzate lunar de către operator.
De asemenea, SA „Apă-Canal Chișinău” considera că nu pot fi reținute ca
argumente și invocări din partea Consiliului Concurenței, de inacțiune din partea
SA „Apă-Canal Chișinău” referitor la societățile comerciale SRL ,,Indart”, SRL
6
,,Capitoles Lux”, SRL ,,Avens Grup”, or acestea din urmă nu au semnat cu
operatorul contract de prestare/furnizare a serviciului public de alimentare cu apă și
de canalizare. În partea ce ține de examinarea paralelă sau comparativă a
rezultatelor probelor de laborator a apelor uzate deversate în canalizarea
municipală efectuate de către SA „Apă-Canal Chișinău” și laboratorul acreditat al
Inspectoratului Ecologic de Stat, în conformitate cu alin. (3) și (4) pct. 69 din
Regulamentul aprobat prin Ordinul nr. 40/2005, indicatorii de calitate a apelor
uzate se determină în laboratorul specializat al întreprinderii reclamante sau în
orice laborator specializat autorizat, cu înregistrarea rezultatelor controlului în
registre speciale, care sînt păstrate cel puțin 5 ani. Analizele chimice și sanitaro-
biologice se efectuează conform standardelor în vigoare cu utilizarea metodelor
acordate cu organele de protecție a mediului și supraveghere sanitaro-
epidemiologică.
În caz de neconcordanță a rezultatelor analizelor înfăptuite, e posibilă
executarea repetată a lor de către laboratorul SA „Apă-Canal Chișinău” în prezența
reprezentantului agentului economic.
În consecință, nomele în vigoare acordă prioritate rezultatelor probelor
stabilite de laboratorul operatorului în cazul divergențelor dintre acestea, fapt care
permite în speța, să considere reclamanta că acțiunile SA „Apă-Canal Chișinău”
sunt legale și întemeiate.
Având în vedere cele expuse, cu referire la prevederile Legii concurenței
nr.183/2012, reclamantul concluziona următoarele. Scopurile operațiunilor
economice ale fiecărei întreprinderi/societate comercială, este de a obține profit,
ceea ce se poate realiza inclusiv prin deținerea de poziții pe piață deosebit de
majoră.
Poziția dominantă a oricărei întreprinderi, în special a SA „Apă-Canal
Chișinău” se determină reieșind din capacitatea operatorului de servicii de a afecta
concurența pe o piață relevantă și de a acționa independent de reacția concurenților
de pe piață și a consumatorilor.
Sunt eronate și lipsite de temei juridic, constatările Consiliului Concurenței în
Decizia nr.APD-35/17-64 din 13.09.2019, or, acțiunile operatorului serviciului
public de alimentare cu apă și de canalizare (1) nu lezează în drepturi
consumatorii, (2) nu influențează stabilirea prețurilor de către petiționari și (3) nu
reprezintă fapte ilicite. În contextul prevederilor art. 11 alin. (2) lit. c) din Legea
concurenței nr. 183/2012, practicile abuzive constau în special în aplicarea în
raporturile cu partenerii comerciali a unor condiții inegale la prestații echivalente,
creând în astfel unora din ei un dezavantaj concurențial. În mod normal, pentru
crearea dezavantajului concurențial, participanții pe piață ar fi trebuit să fie
influențați esențial de plățile suplimentare expuse spre plată de către operator în
mod inegal. La moment operatorul este în imposibilitate de a verifica dacă
petiționarii vizați în decizia din 13.09.2019 au reflectat în componența cheltuielilor
plățile suplimentare pentru depășirea normativelor la deversarea apelor uzate,
emise de către SA „Apă-Canal Chișinău”, din considerentul că ultimii au contestat
în instanțele de judecată toate aceste facturi.
Prin urmare, nu poate fi stabilit dacă prețurile la produsele fabricate/realizate
de către petiționari au fost sau nu influențate de facturile emise de către operator.
Mai mult, la solicitarea SA „Apă-Canal Chișinău” de a prezenta ponderea plăților
expuse în costul serviciilor și produselor acestora, petiționarii și prin urmare
7
Consiliul Concurenței au fost în imposibilitate de a prezenta o astfel de influență
sau să probeze impactul anticoncurențial, care se pune în sarcina și
responsabilitatea SA „Apă-Canal Chișinău”.
Respectiv, pentru perioada de referință, cu titlu probator, SA ,,Carmez” i-au
fost înaintate spre plată facturi în sumă de 329 410,11 lei achitate parțial în sumă
de 261 584,80 de lei, SRL ,,Farm Meat Processing” suma expusă 2 523 2013,02 lei
achitat 1 154 254,13 lei, SRL ,,Pegas” expus spre plată 1 932 918,15 lei achitat 724
774,96 de lei, SRL ”Ungar” expus spre plată 708 946,98 de lei achitat 507 263,78
de lei, etc.
În consecință, sumele respective nu pot influența esențial costurile de
producere al acestor agenți economic, și respectiv nu poate fi interpretat ca condiții
inegale și dezavantaj concurențial prin acțiunile SA „Apă-Canal Chișinău”.
Mai mult, calculele au fost efectuate reieșind din rezultatele de laborator a
apelor uzate deversate, care sunt diferite după componență la petiționar și fiecare
din ei urmează să achite reieșind din gradul de poluare, fapt care nu poate impune
operatorul să calculeze plăți egale pentru fiecare.
Suplimentar a menționat reclamanta că, în corespundere cu prevederile art. 22
alin. (7) din Legea nr.303/2013 privind serviciul public de alimentare cu apă și de
canalizare, stabilirea condițiilor de evacuare a apelor uzate de la agenții economici
în sistemele de canalizare ale localităților, precum și a concentrațiilor maxim
admisibile de poluanți în apele uzate, se efectuează de către operator cu respectarea
normativelor deversării limitat admisibile în emisare, stabilite de legislația în
vigoare. Operatorul poate efectua controlul inopinat al evacuării apelor uzate de la
agenții economici si/sau prelevarea probelor în scopul verificării calității apelor
uzate deversate în rețelele de canalizare. Anume această normă dă dreptul
operatorului de a stabili reguli de prelevare a probelor, aplicând principiul de
impact asupra rețelelor de canalizare raportat la volumul de ape uzate deversate,
acoperind în timp aplicarea aceleiași practici față de toți consumatorii noncasnici.
În consecință, prin decizia Plenului Consiliului Concurenței nr.APD-35/17-64
din 13.09.2019, se creează practici comerciale vicioase, care sunt exprimate prin
nerespectarea cadrului normativ de către agenții economic referitor la: (1) refuzul
neîntemeiat de semnare a contractelor în condițiile cadrului normativ în vigoare,
(3) deversarea apelor uzate supraîncărate în canalizarea municipală, fapt care nu
este negat de ultimii, chiar și în procesele judiciare în care sunt antrenați și (3)
obligația montării stațiilor proprii de epurare sau de preepuare a apelor uzate, în
cazul în care apele uzate evacuate nu corespund cerințelor impuse de operator.
Având în vedere actele normative invocate, precum si faptele descrise, SA
„Apă-Canal Chișinău” a susținut că aplicarea de către SA „Apă-Canal Chișinău” a
prevederilor Legii nr. 303/2013 privind serviciul public de alimentare cu apă și de
canalizare, în special, nu reprezintă un abuz de poziția dominantă și nu constituie o
încălcare a prevederilor art.11 alin. (2) lit. c) din Legea concurenței nr. 183/2012.
Facturile expuse spre plată consumatorilor noncasnici pentru depășirea
concentrațiilor maxim admisibile la deversarea apelor uzate, nu reprezintă prețuri
inechitabile de vânzare sau alte condiții inechitabile de tranzacționare, sau nu
creează un dezavantaj concurențial între aceștia. Fiecare consumator noncasnic
achită ceea ce consumă și plătește plăți suplimentare reieșind din rezultatul
depășirilor normativelor la deversarea apelor uzate. Consiliul Concurenței prin
decizia din 13.09.2019, nu dovedește și nici nu argumentează, care este impactul
8
plăților suplimentare expuse spre plată asupra prețurilor de vânzare a mărfii pe care
o produc, sau le comercializează, or, sensul aplicării art 11 din Legea concurenței
nr. 183/2012, este de a interzice folosirea unei poziții dominante pe piața relevantă
în măsura în care aceasta poate afecta concurența sau leza interesele colective ale
consumatorilor finali.
Or, respectând norma cuprinsă în alin. (51) art. 22 din Legea nr. 303/2013l, în
conformitate cu care consumatorii noncasnici au obligația să monteze stații proprii
de epurare sau de preepurare a apelor uzate, ar suporta costuri mult mai mari, care
ar putea avea impact asupra activității comerciale a celor din urmă.
În conformitate cu prevederile art. 6 din Legea apelor nr. 272/2011,
gestionarea resurselor de apă se bazează în fond pe principiul „poluatorul plătește”,
potrivit căruia costurile prevenirii poluării sau depoluării resurselor de apă sânt
suportate de către poluator. Or, acest principiu este aplicat și față de SA „Apă-
Canal Chișinău” în raport cu deversările pe care le face în mediul înconjurător, și
care depind direct de calitatea apelor uzate deversate de către consumatorii
noncasnici.
În sensul art.24 alin (1) și alin. (2) din Legea concurenței nr. 183/2012, cifra
totală de afaceri cuprinde sumele obținute de întreprinderea implicată în anul
anterior din vânzarea de produse făcând parte din activitățile obișnuite ale
întreprinderii în cauză, după deducerea rabaturilor aplicate la vânzare și a taxei pe
valoare adăugată și a altor impozite direct legate de cifra de afaceri. Cifra de
afaceri cuprinde produsele vândute/servicii prestate întreprinderilor sau
consumatorilor din Republica Moldova.
Astfel, a notat reclamanta că cifra totală de afaceri a SA „Apă-Canal
Chișinău” înregistrată în anul 2018 din activitățile reglementate de interes public,
constituie 622 889,6 lei sau 93,6%. Din totalul de 622 889,6 lei, 168 463,3 lei
constituie cifra de afaceri pentru serviciul public de canalizare, dintre care 103
403,2 lei prestate consumatorilor noncasnici, ceea ce constituie 15,5 %.
În aceeași ordine de idei, cifra de afaceri aferentă activității de control a
calității apelor uzate și aplicare a plăților suplimentare pentru depășirea
normativelor la deversarea apelor uzate în sistemul de canalizare de către
consumatorii noncasnici, obiectul investigației, pentru anul 2018, constituie 38
207,9 lei sau 5,7% din cifra totală de afaceri.
Prin urmare, a considerat reclamanta că decizia Consiliului Concurenței de
aplicare a sancțiunilor pentru comiterea încălcărilor, depășește valoarea cifrei de
afaceri rezultată din activitatea de control a calității apelor uzate și aplicare a
plăților suplimentare pentru depășirea normativelor la deversarea apelor uzate în
sistemul de canalizare de către consumatorii noncasnici, respectiv este una
nejustificată, abuzivă și ilegală, pentru că are un impact indirect pe activitățile de
bază ale operatorului serviciului public pentru care încălcări nu sunt constatate și
care afectează consumatorii acestor servicii.
SA „Apă-Canal Chișinău” gestionează mijloace financiare rezultate din
prestarea unui serviciu public către consumatori casnici și noncasnici, este o
entitate de interes public fondator fiind Consiliul municipal Chișinău, acționează și
activează în conformitate cu Statutul societății și a cadrului regulator în vigoare, iar
prin măsurile represive aplicate de Consiliul Concurenței, nu se urmărește alt scop
decât favorizarea intereselor unui grup de comercianți, care sfidează vehement
cerințele operatorului și încurajează acțiunile acestora de a nu respecta legislația
9
privind calitatea apelor uzate deversate, precum și obligativitatea acestora de
instalare a stațiilor locale de epurare și preepurare a apelor uzate, creându-se un
precedent neîntemeiat pentru întreg domeniu de activitate a prestării serviciului
public de canalizare. Măsurile corective și sancțiunile aplicate față de SA „Apă-
Canal Chișinău” de către autoritatea de concurență, au un impact negativ asupra
situației financiare a întreprinderii, care la moment activează în condițiile de
finanțare externă, și care este impusă de finanțatorii externi să respecte normele de
mediu, prin neadmiterea poluării apelor uzate deversate în emisar.
Mai mult, aplicarea de către autoritatea de concurență a măsurilor punitive
pentru acțiunile operatorului, au un impact negativ și asupra faptului că
respectivele mijloace bănești nu vor fi direcționate la dezvoltarea și reabilitarea
sistemului de apeduct și canalizare, care la moment au un grad mediu de uzură de
peste 50% și necesită investiții masive pentru înlocuire.
A solicitat reclamanta SA „Apă-Canal Chișinău” anularea deciziei Plenului
Consiliului Concurenței nr. APD-35/17-64 din 13.09.2019, ca fiind neîntemeiată
(f.d. 2-14, vol. I).
Prin încheierea Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani din 27 decembrie 2019,
în proces au fost atrași în calitate de terți: SRL „Farm Meat Processing”, SA
„Carmez”, SA „Artima”, SA „JLC”, SRL „Pegas”, SRL „Ungar” (f.d. 242, Vol. I).
Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani din 27 noiembrie 2020,
acțiunea în contencios administrativ înaintată de SA „Apă-Canal Chișinău” a fost
respinsă ca neîntemeiată (f.d. 204, vol. II).
La data de 14 decembrie 2020 SA „Apă-Canal Chișinău” a contestat cu apel
hotărârea Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani din 27 noiembrie 2020, solicitând
casarea integrală a hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi decizii prin care
acțiunea să fie admisă (f.d. 228- 229, vol. II). Astfel, apelul a fost depus în termenii
prevăzuți de lege.
Prin decizia din 23 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost respins
apelul depus de Societatea pe Acțiuni ,,Apă-Canal Chișinău” împotriva hotărârii
din 27 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a invocat că SA „Apă - Canal
Chișinău” nu a ținut cont de prevederile art. 2 alin. 1) lit. f) și art. 15 alin. (2) lit. h)
al Legii nr. 303 din 13.12.2013 privind serviciul public de alimentare cu apă și de
canalizare, aplicând în mod discriminatoriu și arbitrar coeficienții la stabilirea
tarifului pentru depășirea concentrației maxim admisibile în apele uzate evacuate,
inclusiv neperceperea tarifelor diferențiate / plăților suplimentare de la o mare
parte din întreprinderile active din mun. Chișinău și or. Ialoveni.
Instanța de apel a considerat că autoritatea publică pârâtă corect a constatat
prin actul administrativ contestat că, activitatea SA „Apă-Canal Chișinău” de
prelevare a probelor a fost organizată în așa fel, încât să cuprindă doar o cotă
relativ mică din întreprinderile prezente pe piața supusă examinării, fiind evident
un tratament discriminatoriu față de întreprinderile care se află în condiții similare,
având același gen de activitate și cifre de afaceri comparabile.
De exemplu, în Tabelul 7 și Tabelul 8 din Decizie, este redată informația cu
referire la agenții economici care activează pe piața producerii și comercializării
mobilei și pe piața producerii și comercializării produselor din carne. De asemenea,
datele din Tabelul 9 din Decizie relevă că, cuantumul plăților calculate potrivit
coeficienților, aprobați la ședința Consiliului SA „Apă - Canal Chișinău” din
10
28.07.2017, depășesc de cca 8 ori cuantumul plăților calculate potrivit
coeficienților prevăzuți în contractele de recepționare și preepurarea apelor uzate în
vigoare până la 01.05.2017.
Urmează a fi menționat că principiul „poluatorul plătește”, urmează a fi
aplicat în mod nediscriminatoriu în raport cu toate întreprinderile active din mun.
Chișinău și or. Ialoveni, astfel încât să fie respectate prevederile art. 2 alin. (1) lit.
f) al Legii nr. 303 din 13.12.2013 privind serviciul public de alimentare cu apă și
de canalizare. În același timp, urmează a fi menționat că reieșind din lipsa
clauzelor contractuale în contractele de livrare a apei și recepționarea apelor uzate
privind indicii normativi, SA ,,Apă - Canal Chișinău” până la data de 08.03.2019
urma să aplice normele din Legea nr. 1540-XIII din 25.02.1998 privind plata
pentru poluarea mediului, în care este prevăzut în mod expres, la art. 14 - plata
pentru poluarea mediului se face la bugetul de stat.
Analizând starea de fapt în coroborare cu normele legale care reglementează
folosirea unei poziții dominante pe piață, instanța de apel a considerat că
autoritatea publică pârâtă corect a constatat faptul săvârșirii de către SA „Apă -
Canal Chișinău” a unui abuz de poziție dominantă, în lipsa presiunii concurențiale
exercitate asupra sa, prin care s-a încălcat art. 11 alin. (2) lit. c) al Legii
concurenței.
Din materialele dosarului administrativ și informațiile prezentate de agenții
economici, s-a constatat că SA „Apă-Canal Chișinău” până la 01.05.2017, avea
încheiate cu întreprinderile nominalizate două tipuri de contracte: contract privind
livrarea apei și recepționarea apelor uzate în canalizarea municipală și contract
privind recepționarea și preepurarea apelor uzate cu concentrații majorate de
poluanți sau contract privind recepționarea apelor uzate cu concentrații majorate de
poluanți în rețeaua publică de canalizare.
La fel, s-a constatat că din aproximativ 23 000 de agenți economici care
activează în mun. Chișinău, conform informațiilor și datelor statistice deținute de
Biroul Național de Statistică, pe lângă contractul de bază care stabilește raporturi
juridice în ceea ce privește furnizarea serviciului de alimentare cu apă și de
evacuare a apelor uzate, doar circa 733 aveau încheiate contracte care stabileau
raporturi juridice privind recepționarea și preepurarea apelor uzate cu concentrații
majorate de poluanți.
Astfel, contractele privind recepționarea și preepurarea apelor uzate cu
concentrații majorate de poluanți prevedeau, la pct. 4 „Modalitatea de plată”,
coeficientul aplicabil la calcularea plăților (coeficientul dat era stabilit diferențiat
față de agenții economici, spre exemplu, pentru „Carmez ” SA - 0,15, „Farm Meat
Processing” SRL -1,0; ,,Pegas ” SRL - 0,5).
Prin urmare, în baza acestor contracte, pe lângă plata înaintată pentru
prestarea serviciului de furnizare și recepționare a apelor uzate, operatorul, lunar,
până în luna aprilie 2017, percepea de la agenții economici plata pentru prestarea
serviciilor de preepurare a apelor uzate. Ulterior, în urma rezilierii contractelor
date, această plată a fost redenumită în tarif diferențiat, iar din 08.03.2019, odată
cu intrarea în vigoare a modificărilor la Legea nr. 303 din 13.12.2013 cu privire la
serviciul public de alimentare cu apă și de canalizare, a început să fie utilizată
noțiunea de plăți suplimentare. În esență, plata se percepea pentru același serviciu,
fiind modificată doar denumirea acestuia.
11
În aceeași ordine de idei, probatoriul cauzei denotă că SA „Apă - Canal
Chișinău” aplica concentrațiile maxim admisibile, aprobate prin Decizia
Consiliului municipal Chișinău nr. 2/4 din 23.05.2002 cu privire la îmbunătățirea
funcționării instalațiilor de epurare a apelor uzate și canalizării municipale.
Instanța de apel a reținut ca fiind corectă concluzia autorității publice pârâte
că, în pofida rezilierii contractelor de recepționare și preepurare a apelor uzate cu
concentrații majorate de poluanți, raportul juridic dintre agenții economici și SA
„Apă - Canal Chișinău”, în ceea ce privește aplicarea tarifului diferențiat în cazul
depășirii concentrației maxim admisibile în apele uzate evacuate, a continuat în
temeiul contractelor de bază privind livrarea apei potabile și recepționarea apelor
uzate.
În același timp, s-a constatat că serviciul de epurare se prestează de către
operator fără a fi examinat dacă condițiile de evacuare, menționate la art. 22 alin.
(14) din Legea nr. 303 din 13.12.2013 privind serviciul public de alimentare cu apă
și de canalizare, sunt întrunite sau nu de către agenții economici ce deversează ape
uzate în sistemul public de canalizare cu depășirea concentrației maxim admisibile
de poluanți.
Se va reține că art. 22 alin. (14) al Legii nr. 303/2013, are drept scop
menținerea funcționării normale a rețelelor și instalațiilor de epurare și asigurarea
respectării condițiilor de calitate stabilite pentru deversarea apelor în emisar.
Prin prisma celor relatate, instanța de apel a considerat că instanța de fond
corect a stabilit netemeinicia argumentului apelantului-reclamant SA „Apă - Canal
Chișinău” că aceasta a acționat corect și legal în raport cu consumatorii, aplicând
clauzele contractuale, legislația și actele normative în vigoare. Or, probatoriul
cauzei a demonstrat contrariul și anume că SA „Apă - Canal Chișinău” a aplicat
diferențiat față de agenții economici, de la care au fost prelevate probe, în raport cu
cei de la care nu s-au preluat probe de ape uzate, prevederile actelor normative la
stabilirea tarifelor diferențiate/ plăților suplimentare pentru depășirea CMA în
apele uzate evacuate.
La data de 15 decembrie 2021, SA „Apă - Canal Chișinău” a depus recurs
nemotivat împotriva deciziei din 23 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău,
prin care a solicitat admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de
apel cu emiterea unei noi decizii de admitere integrală a acțiunii (f.d.68, vol.III).
Ulterior, la data de 27 ianuarie 2022 SA „Apă - Canal Chișinău” a prezentat
motivarea recursului (f.d. 75-84, vol.III).
În susținerea recursului a invocat că instanța de apel nu a ținut cont de Legea
concurenței nr..183/2012.
Legea concurenței nr.183/2012 transpune, în special, prevederile Tratatului
privind funcționarea UE din 25.03.1957 și un șir de Directive Europene în
domeniul concurenței.
Potrivit art. 102 din Tratat este incompatibilă cu piața internă și interzisă, în
măsura în care poate afecta comerțul dintre statele membre, folosirea în mod
abuziv de către una sau mai multe întreprinderi a unei poziții dominante deținute
pe piața internă sau pe o parte semnificativă a acesteia.
Reglementare similară se regăsește și la prevederile art. 11 alin. (1) din Legea
nr.183/2012 în temeiul căruia Consiliul Concurenței își întemeiază decizia din
13.09.2019.
12
Din art. 2 alin. (3) din Legea nr.183/2012 se reține imperativ că,
întreprinderile cărora li s-a atribuit sarcina de a gestiona serviciile de interes
economic general și întreprinderile care prezintă caracter de monopol fiscal se
supun prevederilor prezentei legi și în special, regulilor de concurență în măsura în
care aplicarea acestor prevederi nu împiedică, în drept sau în fapt îndeplinirea
misiunii speciale care le-a fost încredințată.
Astfel, SA „Apă - Canal Chișinău” activează în baza licenței acordată de
către autoritatea de reglementare (ANRE), prin care i-a fost încredințat dreptul de a
presta serviciul public de alimentare cu apă și de canalizare în aria teritoriului
prevăzut în anexa acesteia, or din acțiunile operatorului privind expunerea spre
plată a plăților suplimentare pentru deversarea apelor uzate supraîncărcate în
canalizarea municipală nu au fost încălcate prevederile Legii concurenței.
Prin acțiunile SA „Apă - Canal Chișinău” nu au fost încălcare normele
concurenței prevăzute de art. 11 alin. (1) și (2) din Legea concurenței nr.183/2012.
S-a mai invocat în recurs că deversarea apelor uzate supraîncărcate în rețeaua
de canalizare publică nu reprezintă acțiuni de poluare a mediului și nu constituie
obiectul reglementării Legii nr.1540/1998, or în sensul art. 3 din Legea
nr.1540/1998, poluant este substanță în stare solidă, lichidă sau gazoasă care poate
avea o acțiune negativă asupra organismelor vii și/sau a mediului.
În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel
ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.
Iar, conform art. 245 Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel
în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu
stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de
Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se
depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța
de apel.
Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 23 noiembrie 2022,
SA „Apă - Canal Chișinău” a depus recurs nemotivat la 15 decembrie 2021.
Decizia motivată din 23 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost expediată
participanților la proces la 13 ianuarie 2022 (f.d.72 vol.III), prin intermediul
adresei electronice.
Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ menționează că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a
depus recursul nemotivat la 15 decembrie 2021, iar recursul motivat la 27 ianuarie
2022, în termenul prevăzut de art. 245 din Codul administrativ.
La 10 februarie 2022 prin intermediul oficiului poștal, în adresa intimaților a
fost expediată copia recursului depus de SA „Apă - Canal Chișinău”, cu
înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței.
La data de 15 martie 2022 Consiliul Concurenței a depus referință, solicitând
respingerea recursului declarat de către SA „Apă - Canal Chișinău” ca fiind
inadmisibil.
Examinând temeiurile invocate în recursul depus de SA „Apă - Canal
Chișinău”, în raport cu materialele cauzei, Completul specializat pentru
examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și
de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil,
din următoarele motive.
13
În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de
Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este
inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2)
din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile
enumerate la literele a)-f).
Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea
recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să
însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de
legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în
special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în
același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de
recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de
consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în
completul de 5 judecători.
În această ordine de idei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor
în contencios administrativ reține, că Codul administrativ dezvoltă nu doar
caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din
perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și
material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,
hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și
invocare ex officio a erorilor de drept.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs
trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate
mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării
recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de
la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de
recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le
întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
De asemenea, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea
recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței
judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă
a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.
Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece
filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal
fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de
acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva
Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în
special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura
sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de
o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de
admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages
14
Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de
aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde
de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de
totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic
superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,
Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile
cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni
de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se
vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
În circumstanțele menționate, Completul specializat pentru examinarea
acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
declara inadmisibil recursul depus de Societatea pe Acțiuni ,,Apă-Canal Chișinău”.
În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul
specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Recursul depus de Societatea pe Acțiuni ,,Apă-Canal Chișinău” se declară
inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Tamara Chișca-Doneva
judecătorii Aliona Miron
Iurie Bejenaru
15