3ra-1037/19 — constatarea încălcării dreptului de acces la informatie, obligarea eliberării răspunsului la toate solicitările indicate în cereri si repararea prejudiciului moral

Dosarul nr. 3ra-1037/19 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud. V. Dodon) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. V. Clima, E. Palanciuc, A. Malîi) ÎNCHEIERE 11 decembrie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic judecătorii Iurie Bejenaru Nicolae Craiu examinând admisibilitatea cererii de recurs depusă de către Nicolae Ciocan, în cauza de contencios administrativ la cererile de chemare în judecată depuse de către Nicolae Ciocan împotriva Ministerului Afacerilor Interne și Academiei „Ștefan cel Mare” a Ministerului Afacerilor Interne cu privire la constatarea încălcării dreptului de acces la informație, obligarea eliberării răspunsului la toate solicitările indicate în cereri și repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei din 24 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul declarat de către Nicolae Ciocan, constată: La data de 04 ianuarie 2019 Nicolae Ciocan a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Afacerilor Interne cu privire la constatarea încălcării dreptului de acces la informație, obligarea eliberării răspunsului la toate solicitările indicate în cerere și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la data de 27 iulie 2011 a fost încadrat în organele afacerilor interne, fiind înmatriculat la Academia „Ștefan cel Mare”, secția zi, facultatea drept. A menționat că, la data de 19 iunie 2015 a fost emis ordinul nr. 414 ef. al Inspectoratului General al Poliției, prin care, în conformitate cu Legea nr. 320 din 27 decembrie 2012 cu privire la activitatea poliției și statutul polițistului și în baza procesului-verbal nr. 1 din 16 iunie 2015 al ședinței comisiei de stat de repartizare a absolvenților Academiei „Ștefan cel Mare”, promoția 2015 și a ordinului Academiei „Ștefan cel Mare” nr. 68ef/st din 18 iunie 2015, în calitate de absolvent al Academiei „Ștefan cel Mare”, secția învățământ de zi, a fost numit în bază de contract de la 19 iunie 2015 în funcția de ofițer de urmărire penală al Secției urmărire penală a Inspectoratului de poliție Ialoveni.

1 A susținut că, prin ordinul Inspectoratului General al Poliției nr. 370 ef. din 03 august 2018 a fost încetat raportul de serviciu, conform art. 38 alin. (1) lit. a) (demisie) din Legea nr. 288 din 16 decembrie 2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. A afirmat că, la data de 24 august 2018 Ministerul Afacerilor Interne a depus cerere de chemare în judecată împotriva sa cu privire la restituirea cheltuielilor suportate pentru instruire, anexând calculul cheltuielilor suportate de către Ministerul Afacerilor Interne, eliberat de către Academia „Ștefan cel Mare” la data de 16 august 2018. A notat că, la calcul nu au fost anexate documente, care ar confirma că, anume el a beneficiat de acele cheltuieli și nu este anexată formula clară, prin care s-a constatat că, anume acea sumă o datorează.

De asemenea, nu este clar cum s-au format aceste cheltuieli, de unde au fost luate acele cifre ori dacă ele sunt veridice.

A relatat că, la data de 22 noiembrie 2018 a depus la Ministerul Afacerilor Interne o cerere prealabilă, înregistrată cu numărul de intrare Ci-2495/18, prin care a solicitat eliberarea copiei solicitării Secției juridice a DMI a MAI către Academia „Ștefan cel Mare” cu privire la eliberarea devizului de cheltuieli suportate de către Ministerul Afacerilor Interne pentru instruirea sa; eliberarea unui calcul detaliat al cheltuielilor suportate de către MAI pentru instruirea sa, pentru fiecare perioadă și sumă de bani în parte menționate în calculul cheltuielilor suportate de către MAI anexat la cererea de chemare în judecată; prezentarea formulei de calcul folosite; anexarea copiilor documentelor, care demonstrează că, anume el a beneficiat de serviciile menționate în devizul de cheltuieli prezentat ca răspuns la cererea anterioară și în ce măsură a beneficiat de acele servicii; prezentarea cadrului normativ în vigoare în conformitate cu care au fost calculate cheltuielile și atribuite lui; actele de primire-predare, cu semnătura sa, precum că, el a beneficiat de aceste servicii și i-au fost oferite într-adevăr.

A declarat că, la data de 02 ianuarie 2019, prin intermediul oficiului poștal, la domiciliu a primit răspunsul Ministerului Afacerilor Interne din 25 decembrie 2018 la cererea prealabilă din 22 noiembrie 2018, însă, examinând răspunsul primit, a constatat că, acesta este un răspuns incomplet. A mai declarat că, nu s-a încercat cel puțin să i se răspundă la fiecare solicitare în parte, ignorându-le și considerându-le ca lipsite de importanță. A specificat că, răspunsul este unul evaziv, neclar și se caracterizează prin cinism, pentru că au fost repetate niște fraze din cererea de chemare în judecată depusă de către Ministerul Afacerilor Interne. Au fost accentuate anumite prevederi legale interpretate în favoarea MAI, însă acestea nu au legătură nemijlocită cu solicitările sale de acces la informație din cererea prealabilă.

Acestea sunt examinate într-un dosar civil separat aflat în curs de examinare în cadrul Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni. A relevat că, a fost pus în situația de a face lucrul unui contabil, or, atât el, cât și instanța de judecată nu au studii contabile. I-a fost prezentat un tabel cu anumite categorii de cheltuieli și niște cifre. Nu este clară formula de calcul folosită, dacă 2 există o asemenea formulă. Nu este clară proveniența acestor cifre, el solicitând copiile documentelor, care justifică cheltuielile menționate. Tabelul și datele indicate în el sunt eronate. A considerat că, are tot dreptul să primească copii de pe actele, care ar confirma cheltuielile respective. Acestea ar fi utile și instanței de judecată pentru a lua o hotărâre legală și obiectivă.

A menționat că, a primit un răspuns doar la solicitările cu nr. 2 și 3 din cererea prealabilă menționată. Celelalte solicitări au fost neglijate într-un mod vădit cinic, ținând cont de faptul că, executorii acestui răspuns nici nu s-au obosit să menționeze despre celelalte solicitări ale sale, limitându-se la xeroxarea tabelului (pe care anterior 1-a primit în original de la Academia „Ștefan cel Mare”) și anexarea lui în calitate de răspuns. A considerat că, astfel, Ministerul Afacerilor Interne încearcă să descurajeze încercarea sa de a-și exercita dreptul la apărare în cadrul dosarului civil în care este pârât, iar MAI este reclamant. Este convins că, Ministerul Afacerilor Interne nici nu deține actele solicitate și pentru a evita un răspuns direct că, aceste acte nu există, i se oferă niște răspunsuri evazive, nemotivate, incomplete, eronate și chiar cinice.

A susținut că, prin acțiunile pârâtului i-a fost lezat dreptul de acces la informație și drepturile personale nepatrimoniale, fiind încălcate prevederile Legii privind accesul la informație. A afirmat că, cererea prealabilă a fost înregistrată la data de 22 noiembrie 2018 cu nr. Ci-2495/18. Data limită pentru a fi eliberat un răspuns a fost 13 decembrie 2018, însă răspunsul întocmit de către pârât a fost înregistrat cu numărul de ieșire 44/22-CL73 din 25 decembrie 2018. Astfel, se constată încălcarea termenului de satisfacere a cererii de acces la informație prevăzut de lege. A declarat că, prin îngrădirea dreptului enunțat i-a fost cauzat un prejudiciu moral, pe care îl apreciază la suma de 10000 de lei.

A solicitat constatarea încălcării dreptului de acces la informație, obligarea pârâtului de a-i elibera un răspuns veridic, motivat, complet, clar și obiectiv la toate solicitările indicate în cererea prealabilă nr. Ci-2495/18 din 22 noiembrie 2018 și încasarea de la pârât a sumei de 10000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral. La data de 11 ianuarie 2019 Nicolae Ciocan a depus cerere de chemare în judecată împotriva Academiei „Ștefan cel Mare” a Ministerului Afacerilor Interne cu privire la constatarea încălcării dreptului de acces la informație, obligarea eliberării răspunsului la toate solicitările indicate în cerere și repararea prejudiciului moral. În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la data de 27 iulie 2011 a fost încadrat în organele afacerilor interne, fiind înmatriculat la Academia „Ștefan cel Mare”, secția zi, facultatea drept.

A menționat că, la data de 19 iunie 2015 a fost emis ordinul nr. 414 ef. al Inspectoratului General al Poliției, prin care, în conformitate cu Legea nr. 320 din 27 decembrie 2012 cu privire la activitatea poliției și statutul polițistului și în baza procesului-verbal nr. 1 din 16 iunie 2015 al ședinței comisiei de stat de repartizare a absolvenților Academiei „Ștefan cel Mare”, promoția 2015 și a ordinului Academiei 3 „Ștefan cel Mare” nr. 68ef/st din 18 iunie 2015, în calitate de absolvent al Academiei „Ștefan cel Mare”, secția învățământ de zi, a fost numit în bază de contract de la 19 iunie 2015 în funcția de ofițer de urmărire penală al Secției urmărire penală a Inspectoratului de poliție Ialoveni.

A susținut că, prin ordinul Inspectoratului General al Poliției nr. 370 ef. din 03 august 2018 a fost încetat raportul de serviciu, conform art. 38 alin. (1) lit. a) (demisie) din Legea nr. 288 din 16 decembrie 2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. A afirmat că, la data de 24 august 2018 Ministerul Afacerilor Interne a depus cerere de chemare în judecată împotriva sa cu privire la restituirea cheltuielilor suportate pentru instruire, anexând calculul cheltuielilor suportate de către Ministerul Afacerilor Interne, eliberat de către Academia „Ștefan cel Mare” la data de 16 august 2018. A notat că, la calcul nu au fost anexate documente, care ar confirma că, anume el a beneficiat de acele cheltuieli și nu este anexată formula clară, prin care s-a constatat că, anume acea sumă o datorează.

De asemenea, nu este clar cum s-au format aceste cheltuieli, de unde au fost luate acele cifre ori dacă ele sunt veridice. A specificat că, la data de 08 octombrie 2018 a depus la Academia „Ștefan cel Mare” o cerere, înregistrată cu numărul de intrare C/9-2018, prin care a solicitat eliberarea unui calcul detaliat al cheltuielilor suportate de către Ministerul Afacerilor Interne pentru instruirea sa pentru fiecare perioadă și suma de bani în parte, cu anexarea copiilor documentelor, care justifică aceste cheltuieli și eliberarea copiei solicitării Secției juridice a DMI a MAI către Academia „Ștefan cel Mare” cu privire la eliberarea devizului de cheltuieli suportate pentru instruirea sa.

A relevat că, la data de 02 noiembrie 2018, prin intermediul oficiului poștal, la domiciliu a primit răspunsul Academiei „Ștefan cel Mare” din 23 octombrie 2018 la cererea din 08 octombrie 2018, care a fost întocmit de către Dumitru Ghelan, șef al Secției finanțe și evidență contabilă a Academiei „Ștefan cel Mare” și constă într- un tabel pe două file, intitulat „Divizarea cheltuielilor de întreținere conform devizelor de cheltuieli a studenților Academiei „Ștefan cel Mare”. În tabel au fost indicați anii 2011, 2012, 2013, 2014 și 2015 și au fost indicate diverse categorii de cheltuieli, niște sume de bani și numărul de studenți în fiecare an de studii, după care printr-un simplu calcul de adunare a sumelor din fiecare categorie au fost împărțite la numărul de studenți în fiecare an de studii și a rezultat o sumă de bani, care revine unui student.

A declarat că, răspunsul primit este incomplet și nu i-a fost răspuns la fiecare solicitare, fiindu-i dat un răspuns „de serviciu”. Răspunsul este evaziv, neclar și se caracterizează prin cinism, pentru că a fost pus în situația de a face lucrul unui contabil, or, atât el, cât și instanța de judecată nu deține studii de contabilitate. I-a fost prezentat un tabel cu cheltuieli și cifre. Nu-i este clară formula de calcul folosită, dacă există o asemenea formulă. Nu este clară proveniența cifrelor, a solicitat copiile documentelor, care justifică cheltuielile. Tabelul și datele indicate sunt eronate. A considerat că, are dreptul să primească copiile actelor, care ar confirma cheltuielile respective.

Acestea ar fi utile și instanței de judecată, pentru a lua o 4 hotărâre legală și obiectivă. A fost pus în imposibilitatea de a-și exercita dreptul deplin la apărare, fiindcă între timp a fost programată ședința de judecată în dosarul civil, în care are calitatea de pârât, iar actele solicitate îi erau necesare pentru argumentarea referinței. Procesul se desfășoară în cadrul Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni.

A menționat că, la data de 22 noiembrie 2018 a depus la Academia „Ștefan cel Mare” o cerere prealabilă, înregistrată cu numărul 1165, prin care a solicitat examinarea în termeni cât mai restrânși a cererii, eliberarea copiei solicitării Secției juridice a DMI a MAI către Academia „Ștefan cel Mare” cu privire la eliberarea devizului de cheltuieli suportate de către MAI pentru instruirea sa, eliberarea unui calcul detaliat al cheltuielilor suportate de către MAI pentru instruirea sa, pentru fiecare perioadă și sumă de bani în parte menționate în calculul cheltuielilor suportate de către MAI, anexat la cererea de chemare în judecată, prezentarea unei formule clare de calcul, folosite la întocmirea devizului de cheltuieli, anexarea copiilor documentelor, care demonstrează că, anume el a beneficiat de serviciile menționate în devizul de cheltuieli prezentat ca răspuns la cererea anterioară și în ce măsură a beneficiat de acele servicii, prezentarea cadrului normativ în vigoare în conformitate cu care au fost calculate aceste cheltuieli și atribuite lui, actele de primire-predare, cu semnătura sa, precum că, a beneficiat de aceste servicii și ele i- au fost oferite într-adevăr, anularea calculului cheltuielilor suportate de către MAI, eliberat de către Academia „Ștefan cel Mare” la data de 16 august 2018 șefului Secției juridice a DMI a MAI, Uliana Badărău,

efectuarea unui alt calcul corect și motivat referitor la cheltuielile suportate de către Academia „Ștefan cel Mare” pentru instruirea sa în perioada anilor 2011-2015. A susținut că, la data de 17 decembrie 2018, prin intermediul oficiului poștal, la domiciliu a primit răspuns la cererea prealabilă din 22 noiembrie 2018, care constituie o scrisoare de însoțire pe o filă și un tabel extins pe două file cu denumirea „Divizarea cheltuielilor de întreținere conform devizelor de cheltuieli a studenților Academiei „Ștefan cel Mare”. Este același tabel identic cu cel din răspunsul la cererea anterioară. În calitate de notă a fost anexată o formulă de calcul a cheltuielilor suportate de către Academia „Ștefan cel Mare”.

A afirmat că, a primit răspuns doar la solicitările cu nr. 3 și 4 din cererea prealabilă. Celelalte solicitări au fost neglijate într-un mod vădit cinic, ținând cont de faptul că, executorii acestui răspuns nici nu s-au obosit să menționeze despre celelalte solicitări ale sale, copiind practic răspunsul precedent. A relatat că, este convins că, Academia „Ștefan cel Mare” nu deține actele solicitate și pentru a evita un răspuns direct precum că, aceste acte nu există, i se oferă niște răspunsuri evazive, nemotivate, incomplete, eronate și chiar cinice. Prin solicitările sale, pe care le consideră legale și întemeiate, încearcă să-și exercite dreptul la apărare și să demonstreze că, cererea de chemare în judecată înaintată de către Ministerul Afacerilor Interne este neîntemeiată și urmează a fi respinsă.

A considerat că, prin acțiunile Academiei „Ștefan cel Mare” i-a fost lezat dreptul de acces la informație, precum și drepturile personale nepatrimoniale, fiind încălcate prevederile Legii privind accesul la informație, iar prin îngrădirea acestor 5 drepturi i-a fost cauzat un prejudiciu moral, pe care îl apreciază în valoare de 10000 de lei. A solicitat constatarea încălcării dreptului de acces la informație, obligarea pârâtei de a-i elibera răspuns veridic, motivat, complet, clar și obiectiv la toate solicitările indicate în cererea prealabilă nr. 1165 din 22 noiembrie 2018 și încasarea de la pârâtă a sumei de 10000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral. Prin încheierea din 04 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani au fost conexate cauzele de contencios administrativ la cererile de chemare în judecată enunțate pentru examinare concomitentă.

Prin hotărârea din 11 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani acțiunile depuse de către Nicolae Ciocan au fost respinse ca neîntemeiate. Prin decizia din 24 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul declarat de către Nicolae Ciocan. Instanța de apel a reținut că, Ministerul Afacerilor Interne și Academia „Ștefan cel Mare” au expediat lui Nicolae Ciocan răspunsuri la cererile prealabile depuse în termenul stabilit de lege de 30 de zile. Totodată, instanța de apel a considerat că, prima instanță temeinic și legal a concluzionat că, în temeiul Legii, instanța nu poate discuta conținutul unui răspuns la o cerere adresată unei autorități publice, deoarece petiționarul nu poate să pretindă ca răspunsul la cerere să fie dat conform propriei sale formulări sau într-un anumit sens, după dorința personală, stabilirea răspunsului fiind atributul exclusiv al autorității publice competente.

De asemenea, instanța de apel a considerat că, prima instanță corect a reținut că, argumentele invocate de către Nicolae Ciocan precum că, actele, pe care le-a solicitat, îi sunt necesare pentru a-și argumenta poziția de apărare în cadrul procesului civil intentat la cererea de chemare în judecată depusă de către Ministerul Afacerilor Interne, în care are calitatea de pârât, nu pot fi reținute, or, acesta în conformitate cu prevederile Codului de procedură civilă, poate solicita prezentarea/reclamarea probelor. La data de 28 iunie 2019 Nicolae Ciocan a depus recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe și pronunțarea unei noi hotărâri cu privire la admiterea acțiunii.

În motivarea recursului a indicat că, decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe sunt neîntemeiate și ilegale, deoarece circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei, pe care instanțele le-au considerat constatate, nu au fost dovedite cu probe veridice și suficiente, concluziile instanțelor judecătorești, expuse în hotărâri, sunt în contradicție cu circumstanțele cauzei și au fost încălcate și aplicate eronat normele de drept material. A menționat că, instanța de apel a reținut numai argumentele invocate de către intimați, care au indus în eroare instanța și au dat dovadă de rea-credință. A susținut că, instanța de apel, la fel ca prima instanță, au examinat superficial cererile sale de chemare în judecată.

6 A afirmat că, a prezentat probe, care confirmă că, intimații nu au dat un răspuns deplin la solicitările indicate în cererile prealabile. A relevat că, nu a solicitat ca răspunsurile la cererile prealabile să fie formulate într-un anumit sens sau în modul convenabil lui, dar a solicitat să-i fie dat un răspuns la toate solicitările. A specificat că, a indicat în cererile prealabile pentru ce îi sunt necesare cele solicitate, însă acest fapt nu împiedica cu nimic intimații să-i fi dat răspuns la toate solicitările. Or, el a solicitat acte ce se referă la persoana sa, ținând cont de faptul că, a studiat patru ani la Academia „Ștefan cel Mare” și, de fapt, putea să nu indice motivul, ci doar să solicite aceste acte/documente, având dreptul să le primească.

A declarat că, instanța de apel a ignorat faptul că, în contenciosul administrativ, sarcina probațiunii îi revine pârâtului, or, intimații nu au executat această sarcină a probațiunii nici în prima instanță și nici în instanța de apel. Toate probele administrate au fost anexate de către el. Prin referința din 14 august 2019 Academia „Ștefan cel Mare” a Ministerului Afacerilor Interne a solicitat declararea recursului inadmisibil. Examinând admisibilitatea cererii de recurs, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează următoarele. Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în vigoare la 01 aprilie 2019. În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale. Prin urmare, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție va aprecia condițiile de admisibilitate a recursului în conformitate cu prevederile art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, adică conform reglementărilor anterioare intrării în vigoare a Codului administrativ. În conformitate cu art. 245 alin. (1) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. 7 Decizia instanței de apel a fost adoptată la data de 24 aprilie 2019 și a fost notificată recurentului la data de 30 mai 2019 (f. d. 115), respectiv, recursul depus de către Nicolae Ciocan la data de 28 iunie 2019 este în termen. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei de contencios administrativ, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive. În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4). Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții 8 Supreme de Justiție consideră că, recursul depus de către Nicolae Ciocan nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul depus de către Nicolae Ciocan, asemenea aspecte nu se regăsesc. Astfel, din considerentele menționate, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara recursul depus de către Nicolae Ciocan ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 193, 195, 230 și 258 alin. (3) din Codul administrativ și art. 270 din Codul de procedură civilă, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul depus de către Nicolae Ciocan se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic judecătorii Iurie Bejenaru Nicolae Craiu 9