2ra-1943/19 — revendicarea bunului și înlăturarea obstacolelor

2ra-1943/19 — revendicarea bunului și înlăturarea obstacolelor (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 2ra-1943/2019

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud. C. Guzun)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. B. Bîrca, O. Cojocaru, E. Clim)

ÎNCHEIERE

04 decembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Victor Burduh

Galina Stratulat

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Elizaveta Usatîi și

Petru Usatîi,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Elizaveta Usatîi și

Petru Usatîi împotriva lui Alexandru Sîrbu, Galinei Sîrbu, Primăriei municipiului

Chișinău, Societății pe Acțiuni „Apă-Canal Chișinău”, Întreprinderii de Stat

„Detașamentul de pază paramilitară al Ministerului Tehnologiei Informației și

Comunicațiilor”, Societății cu Răspundere Limitată „Lascont”, Societății cu

Răspundere Limitată „Firma Științifică de Producție Extremum”, Sergiu Ciub, Ion

Casian, Iurie Corovai, Valerian Stratan, Olgăi Chetruș, Vladimir Baldovici,

Violetei Baldovici, Societății cu Răspundere Limitată „Speranța”, Irinei Cozlova,

Ion Sarandi, Alexandr Rîbalco, Evghenia Rîbalco, Tatiana Princevscaia, Alexandr

Princevschii, intervenient accesoriu Consiliul municipal Chișinău, IP „Agenția

Servicii Publice” cu privire la revendicarea și înlăturarea obstacolelor în folosirea

terenului,

împotriva deciziei din 14 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 11 august 2015 Petru Usatîi și Elizaveta Usatîi au depus cerere de chemare

în judecată împotriva lui Alexandru Sîrbu, SRL „Lascont”, ÎS „Detașamentul de

pază paramilitară al Ministerului Tehnologiei Informației și Comunicațiilor”,

Alexandr Princevschii, Sergiu Ciub, Ion Casian, Iurie Corovai, Valerian Stratan,

Vladimir Baldovici, Olgăi Chetruș, Primăriei municipiului Chișinău, intervenienți

accesorii SA „Apă-Canal Chișinău”, IP „Agenția Servicii Publice” cu privire la

revendicarea bunului imobil din posesie nelegitimă și obligarea de a înlătura

obstacolele în folosirea acestuia.

În motivarea acțiunii a fost invocat că, prin decizia Primăriei mun. Chișinău

nr. 25/15-46, din 12 decembrie 2000 „сu privire la atribuirea în proprietate privată

a unui lot de pământ din str. XXXXX dlui Adrian Usatîi”, i-а fost atribuit lui

Adrian Usatîi în proprietate privată un lot de pământ, cu suprafața de 500 m.p., din

str. XXXXX, din contul sechestrării parțiale a terenului atribuit anterior firmei

științifice „Extremum” SRL, pentru proiectarea și construirea unei case de locuit

particulare.

1

Au specificat că la 18 septembrie 2001 a fost încheiat între Adrian Usatîi și

Primăria mun. Chișinău contractul de vânzare-cumpărare a lotului respectiv, iar la

02 octombrie 2001 lui Adrian Usatîi i-a fost eliberat titlul de autentificare a

dreptului deținătorului de teren, inclusiv și planul sectorului de pământ.

Dreptul de proprietate asupra cestui bun imobil a fost înregistrat la 18

octombrie 2001 la OCT Chișinău, fiindu-i atribuit nr. cadastral XXXXX.

Reclamanții au mai relatat că la momentul repartizării bunului, cât și mai

târziu, familia Usatîi nu dispunea de mijloace financiare suficiente, corespunzător

nu a fost solicitată documentația de proiect pentru construirea casei de locuit după

cum este stipulat în decizia Primăriei mun. Chișinău menționată și nu a fost

efectuată construcția casei particulare.

La XXXXX, Adrian Usatîi a decedat, iar conform certificatului de moștenitor

legal, eliberat la 26 noiembrie 2013 ca moștenitori legali ai averii defunctului,

situată în mun. XXXXX, sunt la ¼ cotă-parte, soția acestuia Elizaveta Usatîi și la

¾ cote-părți, fiul- Petru Usatîi.

Certificatul de moștenitor legal nominalizat, conform dispozițiilor art. 214,

290 Cod civil a fost supus înregistrării cadastrale la 26 noiembrie 2013, în

corespundere cu dispozițiile art. 321 Cod civil.

După înregistrarea dreptului de proprietate, ieșind la fața locului, reclamanții

au constatat că întregul lot de teren este acaparat și utilizat de către vecini, adică de

către pârâți. În aceste circumstante, reclamanții au apelat la specialiști din organele

abilitate în domeniul construcțiilor pentru constatarea cu exactitate a acaparării și

utilizării lotului de pământ care le aparține cu drept de proprietate privată.

Aici, au indicat că, conform raportului de constatare tehnico-științifică nr. 710

din 09 septembrie 2014, terenul nominalizat cu nr. cad XXXXX amplasat pe str.

XXXXX, proprietate a reclamanților, de facto, este utilizat în alt mod decât cel

stabilit în documentele de proprietate, și care atesta anume modul de folosință de

către pârâți a acestui teren: din partea stângă conform planului, între punctele

hotarului terenului 1-2, ре о porțiune cu lățimea de 4,26 m și 4.84 m, cu suprafața

de 0,0117 ha (117 m.p.). lotul de pământ acaparat de către proprietarul terenului cu

nr. cadastral XXXXX, ce ii aparține pârâtului Alexandru Sîrbu, încălcând în așa

mod hotarele terenului privat al reclamanților; din partea dreaptă conform planului,

între punctele hotarului terenului 3-4, ре о porțiune cu lățimea de 6,71 m și 0,89 m,

având suprafața de 0,0144 ha (144 m.p.), terenul este acaparat și utilizat de

imobilul cu nr. cadastral XXXXX, fiind proprietate municipală, iar pe acest teren

este construită о casa cu nr. cadastral XXXXX care aparține pârâtului SRL

„Lascont”, încălcând în așa mod și din această parte hotarele terenului privat al

reclamanților; totodată, prin mijlocul terenului care aparține cu drept de

proprietate, ocupând suprafața de 0,0239 ha (239 m.p.), este construit un drum de

acces, fiind pavat, cu lățimea de 8,52 m, care duce spre imobilele din str. XXXXX

- care din înscrisurile anexate rezulta ca a fost construit de către proprietarii acestor

imobile.

Au declarat, că conform planului, drumul de acces spre aceste imobile este

planificat și urma să fie construit pe о altă porțiune de teren, și anume între

imobilele de pe adresa str. XXXXX; de asemenea prin mijlocul terenului ce parține

reclamanților cu drept de proprietate, trece rețeaua exterioară de canalizare, iar prin

partea de jos a lotului, trece și о porțiune de rețea exterioara de apeduct.

2

Reclamanții au menționat că, conform răspunsului SA „Aрă - Canal

Chișinău” din 30 mai 2014, rețeaua de canalizare de pe adresa vizată, adică care

traversează lotul de pământ ce apartine reclamanților, a fost construită și pusă în

exploatare cu forțele proprii ale locatarilor din str. XXXXX; respectiv a pârâților

ce locuiesc și activează pe aceste adrese, și nu se află în gestiunea SA „Apa-Canal

Chișinău”, precum și ultima nu poartă răspundere de exploatarea și deservirea

acestor rețele.

Totodată au invocat că conform răspunsului Direcției Generale Arhitectură,

Urbanism și Relații Funciare a Consiliului mun. Chișinău din 31 martie 2014 și 17

octombrie 2015, Primăria mun. Chișinău nu a eliberat nici un act privind

organizarea drumului de acces pe terenul care aparține reclamanților. Conform

răspunsului Direcției Generale Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare a

Consiliului mun. Chișinău din 05 februarie 2015, direcția în cauză nu a coordonat

documentația de proiect privitor la rețelele de alimentare cu apă și canalizare,

construite pe terenul cu nr. cadastral XXXXX din str. XXXXX, și deci nu are la

dispoziție această documentație.

Au considerat, că reieșind din înscrisurile nominalizate, rezultă cu certitudine

faptul acaparării și utilizării terenului ce aparține reclamanților cu drept de

proprietate de către pârâți, în mod ilegal.

Reclamanții au evidențiat că până la depunerea prezentei acțiuni în instanța de

judecată, au întreprins diferite acțiuni legale pentru a rezolva chestiunea în cauză

pe cale amiabilă cu pârâții expediind în adresa acestora scrisori, însă fără succes.

La scrisorile menționate au răspuns doar pârâții Alexandru Sîrbu și administrația

SRL „Lascont”, dar care au negat faptul acaparării în mod ilicit a terenului ce

apartine cu drept de proprietate reclamanților, iar ÎS „Detașamentul de bază

paramilitară al Ministerului Tehnologiei Informației și Comunicaților” a dat un

răspuns incomplet.

Au solicitat revendicarea bunului imobil din str. XXXXX, lotul de teren cu nr.

cadastral XXXXX din posesia nelegitimă a pârâților prin obligarea acestora: să

elibereze bunul imobil deținut de fiecare pârât, reieșind din conținutul raportului de

constatare tehnico-științifică cu demolarea obiectelor construite în mod ilegal pe

terenul în cauză și să nu creeze în continuare obstacole în exploatarea terenului ce

aparține reclamanților cu drept de proprietate.

Ulterior, reclamanții au depus о cerere de concretizare a cerințelor din acțiunii

în care au indicat ca pârâți Alexandru Sîrbu, Galina Sîrbu, Primăria municipiului

Chișinău, SA „Apă-Canal Chișinău”, ÎS „Detașamentul de pază paramilitară al

Ministerului Tehnologiei Informației și Comunicațiilor”, SRL „Lascont”, SRL

„Firma Științifică de Producție Extremum”, Sergiu Ciub, Ion Casian, Iurie

Corovai, Valerian Stratan, Olga Chetruș, Vladimir Baldovici, Violeta Baldovici,

SRL „Speranța”, Irina Cozlova, Ion Sarandi, Alexandr Rîbalco, Evghenia Rîbalco,

Tatiana Princevscaia, Alexandr Princevschii, intervenient accesoriu IP „Agenția

Servicii Publice” și au solicitat revendicarea din posesia nelegitimă a lui Alexandru

Sîrbu și Galina Sîrbu în posesia reclamanților a porțiunii de 117 m.p. din terenul cu

nr. cadastral XXXXX situat în mun. XXXXX; obligarea pârâților Alexandru Sîrbu

și Galina Sîrbu să înlăture obstacolele în exercitarea dreptului de proprietate a

reclamanților și să aducă terenul la starea anterioară de până la încălcarea dreptului

de proprietate, prin demolarea tuturor construcțiilor edificate abuziv pe porțiunea

3

de 117 m.p. ocupată din terenul cu nr. cadastral XXXXX, situat în mun. XXXXX;

revendicarea din posesia nelegitimă a SRL „Lascont”, SRL „Firma Stiintifica de

Productie Extremum”, SRL „Speranta”, Irina Kozlova, Ion Sarandi, Alexandr

Rîbalco, Evghenia Rîbalco în posesia reclamanților a porțiunii de 144 m.p. din

terenul cu nr. cadastrul XXXXX, situat în mun. XXXXX; obligarea pârâților SRL

„Lascont”, SRL „Firma Stiintifica de Productie Extremum”, SRL „Speranta”,

Irina Kozlova, Ion Sarandi, Alexandr Rîbalco, Evghenia Rîbalco să înlăture

obstacolele în exercitarea dreptului de proprietate a reclamanților și să aducă

terenul la starea anterioara de până la încălcarea dreptului de proprietate, prin

demolarea gardului edificat abuziv pe porțiunea de 144 m.p. ocupată din terenul cu

nr. cadastral XXXXX, situat în mun. XXXXX; obligarea pârăților Primăria mun.

Chișinău. SA „Арă Canal Chișinău”, ÎS „Detașamentul de paza paramilitara al

Ministerului Tehnologiei Informației și Comunicațiilor”, SRL „Lascont”, SRL

„Firma Științifică de Producție Extremum”, Sergiu Ciub, Ion Casian, Iurie

Corovai, Valerian Stratan, Olga Chetruș, Vladimir Baldovici, Violeta Baldovici,

SRL „Speranța”, Irina Cozlova, Ion Sarandi, Alexandr Rîbalco, Evghenia

Rîbalco., Alexandru Sîrbu, Galina Sîrbu, Tatiana Pincevscaia, Alexandr

Pincevschii să înlăture obstacolele în exercitarea dreptului de proprietate a

reclamanților prin ridicarea rețelei de canalizare și a apeductului trasate pe terenul

cu nr. cadastral XXXXX, situat în mun. XXXXX; obligarea pârâților Primăria

mun. Chișinău, SA „Apa- Canal Chișinău”, ÎS „Detașamentul de paza paramilitara

al Ministerului Tehnologiei Informației și Comunicațiilor”, SRL „Lascont”, SRL

„Firma Științifică de Producție Extremum”, Sergiu Ciub, Ion Casian, Iurie

Corovai, Valerian Stratan, Olga Chetru, Vladimir Baldovici, Violeta Baldovici,

SRL „Speranța”, Irina Cozlova, Ion Sarandi, Alexandr Rîbalco, Evghenia Ribalco,

Alexandru Sîrbu, Galina Sîrbu, Tatiana Pincevscaia, Alexandr Pincevschii să nu

împiedice reclamanții în exercitarea dreptului de proprietate, inclusiv prin trecerea

peste terenul cu nr. cadastral XXXXX și folosirea acestuia ca drum de acces.

În motivarea cererii au invocat că, prin certificatele din 28 martie 2016 a

înscrierilor din registrul bunurilor imobile eliberate a OCT Chișinău s-a constatat,

că în afară de pârâții indicati inițial în cererea de chemare în judecată mai există și

alte persoane ce dispun de drept de folosință sau care sunt proprietari și

coproprietari a imobilelor învecinate, care au privat reclamanții de posesia asupra

261 m.p. din terenul lor cu suprafața totală de 500 m.p., îngrădindu-le prin

construcția gardurilor capitale din ambele părții a terenului. Iar față de partea

rămasă din teren creându-le obstacole în exercitarea dreptului de proprietate prin

amenajarea unui drum de acces și construcția unui sistem de canalizare și apeduct

de care se folosesc toți pârâții.

Au considerat Elizaveta Usatîi și Pentru Usatîi că toate aceste persoane

urmează să fie atrase în calitate de copârâți.

Totodată au specificat că încălcarea dreptului lor de proprietate s-a realizat de

către pârâții menționați cu participarea Primăriei mun. Chișinău și SA „Aра-Саnal

Chișinău”. Or, lucrările de executare a căilor de acces și rețelelor edilitare

constituie о parte din complexul lucrărilor de amenajare a teritoriului și conform

art. 14 alin. (2) lit. o) din Legea nr. 436 din 28 decembrie 2006 privind

administrația publică locală și art. 3 al Legii nr. 835 din 17.05.1996 privind

principiile urbanismului și amenajării teritoriului, autoritățile administrației publice

4

locale poartă răspundere pentru efectuarea lucrărilor de amenajare a teritoriului

(...). Iar conform art. 36 al aceluiași act legislativ, autoritățile publice locale asigură

în condițiile respectării prevederilor legale, gestionarea tuturor terenurilor și

construcțiilor cuprinse în limitele administrativ teritoriale stabilite și răspund de

realizarea și exploatarea construcțiilor și amenajărilor de utilitate publică.

Au mai specificat că pentru obținerea condițiilor tehnice conform pct.2.1.2.

din Regulamentul provizoriu cu privire la prestarea serviciilor publice (comunale)

de alimentare cu apă și canalizare și normelor de consum al apei potabile în mun.

Chișinău, aprobat prin Decizia Consiliului mun. Chișinău nr. 7/16 din 27

decembrie 2012, de către beneficiar urmau a fi depuse planul de situație a

obiectivului care urmează a fi branșat cu referire la străzi și drumuri, cât și

ridicarea topografică a sectorului de amplasare a obiectului la scara 1:500 și 1:2000

cu toate comunicațiile și construcțiile terestre și (sau) subterane existente, avizată

de organizațiile care le exploatează.

Astfel, au considerat că Primăria mun. Chișinău și SA „Apă-Canal Chișinău”

au admis construcția pe terenul reclamanților a drumului de acces și a rețelelor

edilitare de apă și canalizare contrar documentației de urbanism și amenajare a

teritoriului, iar SA „Apă-Canal Chișinău” asigurînd branșarea/recordarea la

sistemul public de alimentare cu apă și canalizare a rețelelor edificate abuziv fără

acordul reclamanților, încălcându-le dreptul de proprietate.

Prin încheierea protocolară din 23 octombrie 2017 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Rîșcani a fost atras în proces ca intervenient accesoriu Consiliul mun.

Chișinău.

Prin hotărârea din 13 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani s-

a admis parțial acțiunea; s-a revendicat din posesia nelegitima a lui Alexandru

Sîrbu și Galina Sîrbu în posesia lui Petru Usatîi și Elizaveta Usatîi, porțiunea de

117 m. p. din terenul cu nr. cadastral XXXXX, situat în mun. XXXXX cuprinsă,

conform planului, între punctele hotarului 1-2 din partea stângă a lotului cu lățimea

de 4,26 m 4,84 m; s-a obligat Alexandru Sîrbu și Galina Sîrbu să înlăture

obstacolele în exercitarea dreptului de proprietate a lui Petru Usatîi și Elizaveta

Usatîi și să aducă terenul la starea anterioară de până la încălcarea dreptului de

proprietate, prin demolarea tuturor construcților edificate pe porțiunea de 117 m.p

ocupată din terenul cu nr. cadastral XXXXX situat în mun. XXXXX, cuprinsă

conform planului între punctele hotarului 1-2 din partea stânga a lotului cu lățimea

de 4,26 m și 4.84 m; s-a revendicat din posesia nelegitima a SRL „Lascont”, în

posesia reclamanților Petru Usatîi și Elizaveta Usatîi, porțiunea de 144 m.p. din

terenul cu nr. cadastral XXXXX, situat în mun. XXXXX, cuprinsă, conform

planului, între punctele hotarului 3-4 din partea dreapta a lotului cu lățimea de 6,71

m și 0,89 m; s-a obligat SRL „Lascont”, să înlăture obstacolele în exercitarea

dreptului de proprietate a reclamanților Petru Usatîi și Elizaveta Usatîi și să aducă

terenul la starea anterioara de până la încălcarea dreptului de proprietate, prin

demolarea gardului edificat pe porțiunea de 144 m.p. ocupată din terenul cu nr.

cadastral XXXXX, situat în mun. XXXXX, cuprinsă conform planului între

punctele hotarului 3-4 din partea dreaptă a lotului cu lațimea de 6,71 m și 0,89 m;

s-a obligat SA „Арă Canal Chișinău”, să înlăture obstacolele în exercitarea

dreptului de proprietate a reclamanților, prin ridicarea rețelei de canalizare a

5

apeductului trasate pe terenul cu nr. cadastral XXXXX, situată în mun. XXXXX;

în rest pretențiile reclamanților, au fost respinse.

La 21 februarie 2018 SRL „Lascont”, reprezentată de avocatul Valentin

Enachi a depus cerere de apel împotriva hotărârii din 13 februarie 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, solicitând admiterea acesteia, casarea

hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii ca

neîntemeiată.

La 14 martie 2018 SA „Apă-Canal Chișinu” a declarat apel împotriva

hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea acestuia, casarea parțială a hotărârii

contestate, în partea ce ține de obligarea SA „Apă Canal Chișinău să înlăture

obstacolele în exercitarea dreptului de proprietate a reclamanților, prin ridicarea

rețelei de canalizare și a apeductului trasate pe terenul cu nr. cadastral XXXXX

situat în mun. XXXXX cu emiterea unei noi hotărâri prin care să fie respinsă

acțiunea înaintată de Petru Usatîi și Elizaveta Usatîi, către SA „Apa-Canal

Chișinău” și încasarea taxei de stat pentru examinarea cererii de apel din contul lui

Petru Usatîi și a Elizavetei Usatîi în beneficiul SA „Apa- Canal Chișinău”.

La 06 decembrie 2018 Galina Sîrbu și Alexandru Sîrbu au depus cerere de

alăturare la cererea de apel, depusă de SRL „Lascont”.

Prin decizia din 14 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost admisă

cererea de apel depusă de SA „Apă Canal Chișinău” și casată parțial hotărârea din

13 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, în partea admiterii

capătului de cerere cu privire la obligarea SA „Apă Canal Chișinău” să înlăture

obstacolele în exercitarea dreptului de proprietate prin ridicarea rețelei de

canalizare și a apeductului trasate pe terenul nr. cadastral XXXXX, situat în mun.

XXXXX și a fost emisă în partea dată o nouă hotărâre de respingere a acestui capăt

de cerere; a fost admisă cererea de apel depusă de SRL „Lascont”, reprezentată de

avocatul Valentin Enachi, la care s-a alăturat Alexandru Sîrbu și Galina Sîrbu și a

fost casată parțial hotărârea din 13 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani în partea în care SRL „Lascont” a fost obligată să înlăture obstacolele în

exercitarea dreptului de proprietate a lui Petru Usatîi și Elizaveta Usatîi și să aducă

terenul la starea anterioră de până la încălcarea dreptului de proprietate, prin

demolarea gardului edificat pe porțiunea de 144 m.p. ocupată din terenul cu nr.

cadastral XXXXX, situat în mun. XXXXX, cuprinsă conform planului între

punctele hotarului 3-4 din partea drepată a lotului cu lățimea de 6,71 m și 0,89 m și

în partea dată a fost emisă o nouă hotărâre prin care a fost respins acest capăt de

cerere; în rest a fost menținută hotărârea din 13 februarie 2019 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani.

Prin prisma pct. 8.1, 8.8, 8.10, 8.12 din Regulamentul de organizare și

funcționare a serviciilor publice de alimentare cu apă și de canalizare din

municipiul Chișinău, instanța de apel a constatat că, lipsesc temeiurile legal pentru

obligarea SA „Apă-Canal Chișinău” să înlăture obstacolele în exercitarea dreptului

de proprietate prin ridicarea rețelei de canalizare și a apeductului trasate pe terenul

cu nr. cadastral XXXXX din str. XXXXX, deoarece aceste rețele nu sunt în

gestiunea SA „Apă-Canal Chișinău” și nu se găsesc la balanța acesteia. Respectiv

SA „Apă-Canal Chișinău nu este responsabilă de strămutarea, ridicarea acestora de

pe teren ce constituie proprietate privata.

6

În acest sens, Colegiul civil a considerat neîntemeiată constatarea instanței de

fond precum că SA „Apă-Canal Chișinău” a admis construcția pe terenul

reclamanților a rețelelor edilitare de canalizare, deoarece SA „Apa-Canal

Chișinău” a eliberat doar condițiile tehnice, care indică locul branșării (care

constituie parte din rețeaua de distribuție a apei, ce face legătura între rețeaua

publica și rețeaua interioară a unei incinte sau clădiri) rețelelor clientului la rețelele

publice ale sistemului de alimentare cu apă și canalizare, dar nu a coordonat,

construcția pe terenul proprietate privată a rețelei de canalizare interioare.

Totodată, a fost menționat că la momentul adoptării de către Primărie a

deciziei de alocare defunctului Adrian Usatîi a lotului de pamant, instalațiile

inginerești (rețelele de apă) funcționau deja.

Referitor la capătul de cerere privind obligarea SRL „Lascont” să înlăture

obstacolele în exercitarea dreptului de proprietate a lui Petru Usatîi și Elizaveta

Usatîi și să aducă terenul la starea anterioară de până la încălcarea dreptului de

proprietate, prin demolarea gardului edificat pe porțiunea de 144 m.p. ocupată din

terenul cu nr. cadastral XXXXX. situat în mun. XXXXX, cuprinsă conform

planului între punctele hotarului 3-4 din partea dreapta a lotului cu lațimea de 6.71

m și 0.89 m, instanța de apel l-a considerat neîntemeiat, fiind admis de prima

instantă fără a se ține cont de circumstanțele cauzei, dar și în lipsa probelor

corespunzătoare în acest sens. Or, nici în prima instanță și nici în instanța de apel

intimații nu au prezentat probe că gardul, demolarea căruia a fost pusă pe seama

SRL „Lascont” , ar fi fost construit de aceasta, dar nici faptul că dreptul de

proprietate în privința acestui bun imobil îi aparține SRL „Lascont”. Pe parcursul

examinarii cauzei nu a fost stabilit cert cui aparține acest gard, iar faptul că acesta

este vopsit în aceeași culoare ca și casa care aparține SRL „Lascont” nu confirmă

ca acest gard îi apartine.

Prin decizia suplimentară din 04 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a

admis cererea SA „Apă-Canal Chișinău și s-a încasat de la Petru Usatîi și Elizaveta

Usatîi în beneficiul SA „Apă-Canal Chișinău” cheltuielile de judedată în instanța

de apel în sumă de 187, 50 de lei.

La 14 iunie 2019 Elizaveta Usatîi și Pentru Usatîi au declarat recurs împotriva

deciziei din 14 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea

acestuia, casarea deciziei instanței de apel cu menținerea hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului au indicat dezacordul cu decizia instanței de apel,

menționând că instanța la emiterea acesteia a aplicat eronat normele de drept

material și a apreciat arbitrar probele.

În contextul prevederilor art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 14 martie

2019.

Materialele cauzei atestă că decizia instanței de apel a fost expediată părților

la data de 16 aprilie 2019, dar date care ar confirma recepționarea acesteia de către

recurenți la dosar lipsesc.

Astfel, recursul declarat la 14 iunie 2019, este în termen.

7

La 17 octombrie 2019 SA „Apă-Canal Chișinău” a depus referință prin care a

solicitat considerarea recursului depus de Elizaveta Usatîi și Petru Usatîi ca

inadmisibil.

Examinând temeiurile recursului declarat de către Elizaveta Usatîi și Petru

Usatîi, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sânt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Elizaveta Usatîi și Petru

Usatîi, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod

de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv

nu constituie temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității

constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele

prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

8

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,

din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor

de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes

(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25

februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

recunoaște recursul declarat de către Elizaveta Usatîi și Petru Usatîi, ca fiind

inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Elizaveta Usatîi și Petru

Usatîi împotriva deciziei din 14 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Victor Burduh

Galina Stratulat

9