2ra-2186/19 — Încasarea prejudiciului cauzat
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Încasarea prejudiciului cauzat
- Temei legal
- Temeiurile declararii recursului
2ra-2186/19 — Încasarea prejudiciului cauzat (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 2ra-2186/19
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, judecător – C. Guzun
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători – M. Guzun, V. Buhnaci, L. Pruteanu
Î N C H E I E R E
04 decembrie 2019 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu
judecătorii Dumitru Mardari
Svetlana Filincova
examinând admisibilitatea recursului declarat de Alexandru Kuiumcean, prin
intermediul avocatului Dinu Brașoveanu,
în cauza civilă la cererea înaintată de SRL „East-Auto-Lada” către Alexandru
Kuiumcean cu privire la încasarea prejudiciului,
împotriva deciziei din 18 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost
admisă cererea de apel depusă de SRL „East-Auto-Lada”, fiind casată hotărârea din 18
mai 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, cu pronunțarea unei noi hotărâri de
admitere parțială a acțiunii,
c o n s t a t ă:
La 18 mai 2017, SRL „East-Auto-Lada” s-a adresat în instanța de judecată către
Alexandru Kuiumcean cu o cerere privind încasarea prejudiciului.
În motivarea acțiunii reclamanta a invocat că, la 29 iunie 2015, Alexandru
Kuiumcean, conform cererii personale depuse, a fost angajat în funcția de șofer de
autocamion de tonaj mare la compania SRL „East-Auto-Lada”. În aceeași zi, la 29
iunie 2015, între Alexandru Kuiumcean și SRL „East-Auto-Lada” a fost încheiat
contractul indvidual de muncă nr. 40/15 și contractul de răspundere materială deplină.
La 02 iulie 2015, între Alexandru Kuiumcean și SRL „East-Auto-Lada” a fost
încheiat contractul nr. 20 pentru folosirea cardului bancar – proprietate a companiei
SRL „East-Auto-Lada” în situații de lucru.
Potrivit actului de predare-primire din 04 iunie 2016, Alexandru Kuiumcean a
primit de la SRL ”East-Auto-Lada”, pentru îndeplinirea sarcinilor de serviciu,
automobilul IVECO STRALIS, cu nr./î. XXXX, și semiremorca Schmitz SPR24L, cu
nr./î. C266RC.
Conform ordinului nr. 42/I din 15 februarie 2017 și foii de parcurs pentru
autocamioane seria DAA, nr. 05340132, în perioada 15.02.2017 – 23.03.2017,
Alexandru Kuiumcean a fost îndreptat în deplasare pe ruta Moldova-Polonia-România.
La 02 martie 2017, șoferul Alexandru Kuiumcean, traversând teritoriul Poloniei,
având obligația de a achita taxa de drumuri necesară, întrucât se deplasa pe drumuri cu
1
plată, a ignorat-o, și, fiind stopat de poliția poloneză, a fost depistată această încălcare,
fiind întocmit de către poliția poloneză proces-verbal pe numele SRL „East-Auto-
Lada” și stabilită sancțiunea administrativă sub formă de amendă în mărime de 1 500
de zloți polonezi. Suma de 1 500 zloți polonezi a fost achitată la 02 martie 2017 de
către SRL ”East-Auto-Lada”, prin intermediul șoferului Alexandru Kuiumcean, fapt
confirmat prin chitanța GL 003679 din 02 martie 2017.
La 09 martie 2017, șoferul Alexandru Kuiumcean, traversând teritoriul Poloniei,
având obligația de a completa Autorizația de transportare internațională a mărfurilor
pe teritoriul Poloniei, din nou a ignorat-o, și anume în autorizație șoferul Alexandru
Kuiumcean nu a înscris numărul de înregistrare camion/autotractor și numărul de
înregistrare remorcă. Drept urmare, la 09 martie 2017, a fost stopat de către Poliția de
transport din Polonia și, fiindu-i verificate actele respective, s-a depistat această
încălcare și pentru completarea necorespunzătoare a Autorizației de transportare
internațională a mărfurilor pe teritoriul Poloniei, SRL ”East-Auto-Lada” a fost
sancționată cu amendă de 10 000 zloți polonezi. Suma de 10 000 zloți polonezi a fost
achitată la 09 martie 2017 de către SRL ”East-Auto-Lada”, prin intermediul șoferului
Alexandru Kuiumcean, fapt confirmat prin chitanța BL 017716 din 09 martie 2017.
Ulterior, întrucât autocamionul și semiremorca au fost parcate la parcarea cu plată
pe perioada până la achitarea amenzilor, compania SRL ”EastAuto-Lada” a mai achitat
prin intermediul șoferului Alexandru Kuiumcean suma de 1 889 zloți polonezi pentru
parcarea cu plată. Suma de 1 889 zloți polonezi a fost achitată la 09 martie 2017 de
către SRL ”East-Auto-Lada” prin intermediul șoferului Alexandru Kuiumcean, fapt
confirmat prin factura din 13 martie 2017.
În total, suma de 13 389 de zloți polonezi a fost extrasă de către șoferul Alexandru
Kuiumcean de pe cardul bancar nr. XXXX, ce aparține SRL “East-Auto-Lada” fapt
confirmat prin extrasul din cont BC ”Victoriabank” SA efectuat de către SRL ”East-
AutoLada” la 27 martie 2017, ora 09:58.
De la 02 martie 2017 până la 09 martie 2017, salariatul Alexandru Kuiumcean a
cauzat companiei SRL ”East-Auto-Lada” un prejudiciu material în mărime de 13 389
zloți polonezi, care, la cursul valutar din 09 martie 2017 constituiau 62 203,09 lei.
Alexandru Kuiumcean a refuzat achitarea pe cale amiabilă a prejudiciului cauzat
companiei.
La 29 martie 2017, pârâtului i-a fost înmânată personal, sub semnătură, pretenția nr.
54sj, prin care SRL ”East-Auto-Lada” a solicitat achitarea prejudiciului cauzat în
mărime de 65 203,09 lei. Pe înscrisul de pe pretenție, Alexandru Kuiumcean a promis
achitarea datoriei, însă ulterior a ignorat-o.
Reieșind din cele expuse, SRL “East-Auto-Lada” a solicitat încasarea de la
Alexandru Kuiumcean în beneficiul SRL ”East-Auto-Lada” a prejudiciului material în
mărime de 65 203,09 lei și a cheltuielilor de judecată.
În procesul examinării cauzei în prima instanță, reclamanta a înaintat o cerere de
concretizare a temeiurilor de drept pe care și-a întemeiat pretențiile, fiind invocate
normele conținute în art. 1415 din Codul civil.
Ulterior, reclamanta a înaintat o cerere de micșorare a cuantumului pretențiilor,
solicitând încasarea de la Alexandru Kuiumcean în beneficiul SRL ”East-AutoLada” a
prejudiciului material în mărime de 44 584,59 lei și a cheltuielilor de judecată.
Prin hotărârea din 18 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, cererea de
chemare în judecată depusă de SRL „East-Auto-Lada” către Alexandru Kuiumcean
2
privind încasarea prejudiciului, a fost admisă parțial. S-a încasat de la Alexandru
Kuiumcean în beneficiul SRL „East-Auto-Lada” prejudiciul cauzat anagajatorului, în
limita unui salariu mediu, în sumă de 2400 (două mii patru sute) lei. În rest, pretențiile
reclamantei s-au respins ca fiind neîntemeiate.
Prin decizia din 18 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost admisă cererea de
apel depusă de SRL „East-Auto-Lada”, fiind casată hotărârea din 18 mai 2018 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere
parțială a acțiunii. S-a încasat de la Alexandru Kuiumcean în beneficiul SRL „East-
Auto-Lada” prejudiciul material în mărime de 44 584,59 lei și cheltuielile de judecată
suportate cu titlu de taxă de stat în instanța de fond în mărime de 1956 lei, iar în instanța
de apel în mărime de 1003,38 lei. Pretenția privind încasarea cheltuielilor de judecată
în mărime de 2925 lei, s-a respins ca fiind neîntemeiată. S-a restituit apelantei SRL
„East-Auto-Lada”, taxa de stat în mărime de 409,21 lei, ca taxă de stat achitată în exces,
de către organul fiscal, prin intermediul Trezoreriei de Stat.
La 20 septembrie 2019, Alexandru Kuiumcean, prin intermediul avocatului Dinu
Brașoveanu, a contestat cu recurs decizia din 18 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău.
În motivarea recursului a invocat faptul că instanța de apel a aplicat eronat normele
de drept material, nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru
soluționarea pricinii, a apreciat arbitrar probele prezentate de către participanții la
proces, iar concluziile instanței sunt în contradicție cu circumstanțele pricinii.
Examinând admisibilitatea recursului, completul Colegiului Civil, Comercial și de
Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de recurs
formulată de Alexandru Kuiumcean, prin intermediul avocatului Dinu Brașoveanu,
este inadmisibilă, pentru motivele ce succed.
În conformitate cu articolul 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în
care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3
judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra
inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu
conține nici o referire cu privire la fondul recursului.
Potrivit jurisprudenței constante a Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul
de acces la justiție nu este un drept absolut și poate fi limitat de către autoritățile
statului, în special, în ceea ce privește condițiile de admisibilitate a unei căi de atac. Cu
toate acestea, restricțiile legale pot fi aplicate dacă nu reduc substanța dreptului dat. În
plus, astfel de limitări sunt conforme articolului 6 parag. 1 din Convenție numai în
cazul în care urmăresc un scop legitim și în cazul în care există un raport rezonabil de
proporționalitate între mijloacele utilizate și scopul urmărit (a se vedea Malahov,
ibidem, parag. 28; Sultan vs Republica Moldova, 5 iunie 2018, parag. 24; Graciova vs
Republica Moldova, parag. 23 – 24). Limitările într-o cale extraordinară de atac pot fi
mai stricte decât cerințele instituite pentru o cale de atac ordinară (a se vedea, inter alia,
Marc Brauer vs Germania, 1 septembrie 2016, parag. 34; Miessen vs Belgia, 16
octombrie 2016, parag. 64; Samardžić vs Croația, 20 iulie 2017, parag. 28; Zubac vs
Croația (Marea Cameră), 5 aprilie 2018, parag. 82).
În conformitate cu articolul 433 lit. a1), b), c) și d) din Codul de procedură civilă,
instanța de judecată a verificat dacă actul judecătoresc poate fi atacat cu recurs, dacă
cererea dedusă judecății este formulată de persoana îndreptățită, dacă aceasta nu a fost
depusă în mod repetat și dacă a fost declarată în termen.
3
În acest sens, articolul 433 lit. c) din Codul de procedură civilă prevede că cererea
de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care persoana care a înaintat recursul nu
este în drept să-l declare.
Reieșind din esența art. 437 alin. (3) din Codul de procedură civilă, în situația în
care persoana abilitată cu dreptul de a declara o cerere de recurs este reprezentată de o
altă persoană, este obligatoriu de a atașa un document, care confirmă împuternicirile
acestuia dacă în dosar lipsește o astfel de împuternicire.
În același context, art. 75 alin. (1) din legea citată stabilește că, în procesul civil,
persoanele fizice își pot apăra interesele personal, prin avocat sau avocat stagiar.
Participarea personală în proces nu face ca persoana fizică să decadă din dreptul de a
avea avocat.
Cu titlu principal, în conformitate cu art. 75 alin. (4) din Codul de procedură civilă,
actele procedurale efectuate de reprezentant în limitele împuternicirilor sale sunt
obligatorii pentru persoana reprezentată în măsura în care ele ar fi fost efectuate de ea
însăși. Culpa reprezentantului este echivalentă culpei părții.
Ansamblul acestor norme de drept urmăresc scopul legitim de bună – administrare
a justiției și al protecției intereselor legale ale persoanei reprezentate.
Conform cererii de recurs înregistrată la Curtea Supremă de Justiție la 20
septembrie 2019, Alexandru Kuiumcean a fost reprezentat de avocatul Dinu
Brașoveanu, care a semnat cererea menționată.
Completul observă că, în fazele procesuale anterioare, avocatul Dinu Brașoveanu
a prezentat poziția lui Alexandru Kuiumcean în fața instanțelor de judecată și a depus
cererea de recurs în interesele acestuia. Documentul justificativ a fost mandatul seria
MA nr. 1136226, contrasemnat de Alexandru Kuiumcean (f.d. 106, vol. I). La acest
capitol, potrivit mandatului indicat supra, se constată că, în conformitate cu art. 81 din
Codul de procedură civilă, împuternicirile avocatului Dinu Brașoveanu în instanța de
judecată sunt: “Toate drepturile procedurale, cu excepția celor supuse sancțiunii
nulității” (f.d. 106, vol. I, verso).
Articolul 81 din Codul de procedură civilă denotă că împuternicirea de
reprezentare în judecată acordă reprezentantului dreptul de a exercita în numele
reprezentatului toate actele procedurale, cu excepția dreptului de a ataca hotărârea
judecătorească, drept care trebuie menționat expres, sub sancțiunea nulității, în
mandatul eliberat avocatului.
În acest sens, instanța de judecată subliniază că recursul este o cale de atac
distinctă de apel, care presupune verificarea legalității unei decizii definitive, fiind
reglementată de capitolul XXXVIII, secțiunea 2 al Codului de procedură civilă.
Conjunctură relatată implică obligația pozitivă a reprezentantului părții interesate de a
confirma prin mandat împuternicirea de a contesta o hotărâre în ordine de recurs.
Așadar, avocatul Dinu Brașoveanu a depus cerere de recurs împotriva deciziei din
18 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău, fără a anexa un alt mandat, semnat de către
Alexandru Kuiumcean. Din această perspectivă, Completul subliniază că avocatul
Dinu Brașoveanu a ignorat obligația de a furniza documentul, legalizat în modul
stabilit, care atestă împuternicirile acestuia în acord cu art. 437 alin. (3) din Codul de
procedură civilă. Mai mult, un raționament subsidiar rezidă în faptul că statutul de
avocat prezumă că acesta a fost în măsură să cunoască cerințele articolului pre-citat și
modul de redactare a mandatului în corespundere cu art. 81 din Codul de procedură
civilă.
4
În esență, drepturile procedurale sunt însoțite, de obicei, de obligații procedurale
(a se vedea Zubac, ibidem, parag. 93). Astfel, reprezentantul recurentului trebuia să
dea dovadă de vigilență la pregătirea dosarului pentru instanța de recurs și să se aștepte
că aceste exigențe procedurale să fie aplicate întocmai cu scopul acestora. Or, în caz
contrar, flexibilitatea excesivă manifestată de instanțele de judecată față de limitările
analizate ar conduce la eliminarea cerințelor procedurale stabilite prin lege (a se vedea
Nicolae Popa vs România, 9 decembrie 2014, parag. 17, Tence vs Slovenia, 31 mai
2016, parag. 31, Parol vs Polonia, 11 octombrie 2018, parag. 38).
În atare condiții, avocatul Dinu Brașoveanu nu a demonstrat că a fost împuternicit
de recurent să declare prezentul recurs. Conjunctura respectivă confirmă că marja de
apreciere a instanței de recurs nu a fost disproporționată față de obiectivele securității
raporturilor juridice și bunei administrări a justiției.
Deci, raportând raționamentele de mai sus la caracterul special al rolului Curții
Supreme de Justiție, normele de drept procedural nu au format un obstacol care să
afecteze esența dreptului recurentului de acces la un tribunal (a se vedea Samardžić vs
Croatia, 20 iulie 2017, parag. 31).
Având în vedere circumstanțele care preced, Completul conchide că recursul
declarat de către Alexandru Kuiumcean, reprezentat de către avocatul Dinu
Brașoveanu, nu ridică probleme de drept și nu poate fi acceptat spre examinare în fond,
urmând a fi considerat inadmisibil.
În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de
procedură civilă, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios
Administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Se consideră inadmisibil recursul declarat de Alexandru Kuiumcean, prin
intermediul avocatului Dinu Brașoveanu.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
Judecătorul Ala Cobăneanu,
Judecătorii Dumitru Mardari,
Svetlana Filincova
5