2ra-95/19 — repararea prejudiciului material

dosarul nr. 2ra-95/19 prima instanță: Judecătoria Strășeni, sediul Călărași (E. Bolocan) instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (V. Clima, E. Palanciuc, A. Malîi) ÎNCHEIERE 16 ianuarie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componență: Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru examinând chestiunea admisibilității recursului declarat de Tertiuc Dumitru, reprezentat de avocatul Mihalachi Cristina, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „East-Auto-Lada” împotriva lui Tertiuc Dumitru cu privire la repararea prejudiciului material și încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 16 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost admis apelul declarat de Tertiuc Dumitru, a fost casată hotărârea din 18 decembrie 2017 a Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași și a fost emisă o hotărâre nouă de admitere a acțiunii, c o n s t a t ă: La 18 iulie 2017 SRL „East-Auto-Lada” a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Tertiuc Dumitru cu privire la repararea prejudiciului material și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că pârâtul a fost angajat în calitate de șofer de autocamion de tonaj mare în cadrul SRL „East-Auto-Lada” în temeiul ordinului de angajare nr. 116 din 10 mai 2016, dată la care a fost încheiat contractul individual de muncă nr. 68/16 și contractul de răspundere materială deplină, iar potrivit actului de predare-primire din 23 februarie 2017 pârâtul a primit de la angajator pentru îndeplinirea sarcinilor de serviciu autocamionul de model „Iveco Stralis” cu nr/î UIL 734 și semiremorca de model „SchmitzSPR 24/L” cu nr/î H178TZ, dotat cu dispozitivul GO BOX, necesar în unitățile de transport de tonaj mare pentru achitarea taxei de folosire a drumurilor în Uniunea Europeană.

Conform ordinului nr.49/I din 23 februarie 2017 și foii de parcurs pentru camioane seria DAA nr. 05340153, începând cu 27 martie 2017 și până la 07 aprilie 2017, pârâtul a fost îndreptat în deplasare pe ruta Republica Moldova – Serbia.

Înainte de fiecare deplasare, conform obligațiunilor sale de șoferi ale automobilelor de tonaj mare, pârâtul era obligat să verifice montarea corespunzătoare a dispozitivului GO BOX, iar la traversarea drumurilor cu plată din Uniunea Europeană să achite taxele de folosire a drumurilor cu plată, deținând cadrul bancar „Visa” pentru necesități de serviciu, contractul de folosire a cardului fiind încheiat cu pârâtul la 11 mai 2016. A menționat reclamanta că în momentul traversării hotarelor și deplasării pe teritoriul Republicii Polone la 02 martie 2017, pârâtul, aflându-se la volanul autocamionului indicat, s-a deplasat pe o porțiune de drum cu plată fără a achita taxele de folosire a drumurilor cu plată din Republica Polonă și anume, pe secțiunea de drum Gdynia intersecție cu drumul Voievodal nr. 468, conexiune cu autostrada A1, fiind obligat să achite înainte de a se deplasa pe această porțiune de drum conform art. 13k din Legea din 21 martie 1985 privind taxarea rutieră bazată pe distanța parcursă pe autostrăzile, drumurile exprese și drumurile principale din Polonia.

La întoarcerea din deplasare, pârâtul a demisionat, iar autocamionul și semiremorca indicate au fost transmise șoferului Victor Lungu pentru îndeplinirea obligațiunilor funcționale. La 19 mai 2017, ora 16:15:00, autocamionul condus de șoferul Lungu Victor a fost stopat pe o porțiune a drumului cu plată pe teritoriul Republicii Polone de către serviciul securității rutiere a Republicii Polone cu ridicare pașaportului tehnic al autocamionului și întocmirea unui proces-verbal pe numele reclamantei, cu aplicarea amenzii în mărime de 1500 de zloți, echivalentul a 7305 lei, pentru neachitarea de către pârât a taxei de folosire a drumurilor conform art. 13 al Legii din 21 martie 1985 privind taxarea rutieră bazată pe distanța parcursă pe autostrăzile, drumurile exprese și drumurile principale din Polonia.

În aceeași zi a achitat prin intermediul șoferului Lungu Victor suma indicată prin card „Viza” eliberat de BC „Victoriabank” SA, deținut de compania reclamantă și predat pentru folosirea în serviciu conform contractului de folosire a cardului bancar șoferului Lungu Victor. A considerat reclamanta că responsabil de cauzarea prejudiciului în suma amenzii achitate este pârâtul, menționând că acesta a ignorat notificările sale. A solicitat reclamanta încasarea din contul lui Dumitru Tertiuc suma de 7305 lei cu titlu de prejudiciu cauzat și compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 18 decembrie 2017 a Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași acțiunea a fost admisă; s-a dispus încasarea din contul pârâtului în beneficiul SRL „East-Auto-Lada” a sumei de 7305 lei cu titlu de prejudiciu material, a sumei de 270 de lei cu titlu de taxă de stat, sumei de 11,50 de lei cu titlu de cheltuieli poștale și sumei de 2465 de lei cu titlu de cheltuieli de traducere suportate în legătură cu judecarea cauzei, în total 10051,50 de lei. Dumitru Tertiuc a declarat apel împotriva hotărârii din 18 decembrie 2017 a Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași, solicitând casarea acesteia și adoptarea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii. Prin decizia din 16 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost admis apelul declarat de Tertiuc Dumitru, a fost casată hotărârea din 18 decembrie 2017 a Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași și a fost emisă o hotărâre nouă de admitere a acțiunii.

S-a dispus încasarea din contul pârâtului în beneficiul SRL „East-Auto- Lada” a sumei de 7305 lei cu titlu de prejudiciu material, a sumei de 270 de lei cu titlu de taxă de stat, sumei de 11,50 de lei cu titlu de cheltuieli poștale și sumei de 2465 de lei cu titlu de cheltuieli de traducere suportate în legătură cu judecarea cauzei, în total 10051,50 de lei. 2 Instanța de apel a constatat că pretențiile sunt fondate și pasibil de a fi admise, soluția la care just a ajuns prima instanță, însă aceasta eronat a justificat soluția adoptată exclusiv prin dispozițiile Codului civil, situație ce a generat casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii prin prisma Codului muncii.

La 06 noiembrie 2018 Tertiuc Dumitru, reprezentat de avocatul Mihalachi Cristina, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând casarea hotărârilor judecătorești și emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii. În motivarea recursului a invocat interpretarea eronată a legii. A menționat că nu există temei legal de atragere la răspundere materială deplină a salariatului, deoarece intimatul nu a respectat procedura legală de atragere la răspundere materială a acestuia. Un alt motiv ce exclude răspunderea materială deplină a salariatului rezultă din specificul muncii salariatului, care constă în obligația de transportare a mărfurilor, însă nu și obligația de transportare a banilor, metalelor și pietrelor prețioase și semiprețioase și a altor materiale.

Examinând admisibilitatea recursului, fără prezența participanților la proces, în acord cu procedura specificată la articolul 440 din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Tertiuc Dumitru, reprezentat de avocatul Mihalachi Cristina, este inadmisibilă, din următoarele considerente. În conformitate cu articolul 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul respectiv este de decădere și nu poate fi restabilit.

În același context, potrivit articolului 100 alin. (1), coroborat cu articolul 389 alin. (4) din Codul de procedură civilă, comunicarea eficientă a hotărârii judecătorești, prin alte mijloace care să asigure transmiterea textului cuprins în act, poate fi considerată publicarea acesteia pe pagina web a instanței judecătorești. Cu toate acestea, pentru a evita un formalism excesiv, instanțele de judecată trebuie să țină cont de personalitatea celui ce contestă și dacă persoana interesată a fost reprezentată de o persoană cu studii în domeniu juridic pe parcursul procedurilor judiciare. În special, este de așteptat ca un șef al serviciului juridic să cunoască prevederile legale. Normele procedurale referitoare la termenele pentru căile de atac sunt menite să asigure buna administrare a justiției și respectarea, în special, a principiului securității juridice.

Persoanele vizate trebuie să se aștepte ca aceste reguli să fie aplicate (a se vedea Tricard, ibidem, parag. 29, Nicolae Popa vs România, 9 decembrie 2014, parag. 16, Tence vs Slovenia, 31 mai 2016, parag. 31). Mai mult, CtEDO a statuat că, în cazul în care termenul pentru o cale de atac ordinară este prelungit după o perioadă considerabilă de timp, o astfel de decizie poate încălca principiul securității juridice (a se vedea Ponomaryov vs Ucraina, 3 aprilie 2008, parag. 41, Ustimenko vs Ucraina, 20 octombrie 2015, parag. 47). Instanța de recurs observă că reprezentantul recurentului Tertiuc Dumitru, avocatul Mihalachi Cristina, a fost prezent la ședințele de judecată ale instanței de apel, fapt confirmat prin procesele verbale.

3 Astfel, la 16 mai 2018 dispozitivul deciziei contestate a fost pronunțat în prezența recurentului Tertiuc Dumitru și a reprezentantului său - avocatul Mihalachi Cristina, fiind definitiv și executoriu în acord cu articolul 394 din Codul de procedură civilă. La 06 iulie 2018, hotărârea judecătorească integrală a fost expediată participanților, însă, la materialele cauzei, nu exista dovada recepționării acesteia (f. d. 193). La aceeași dată, 06 iulie 2018, decizia din 16 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost publicată pe pagina web „Portalul instanțelor naționale de judecată”. La 06 noiembrie 2018 reprezentantul recurentului Tertiuc Dumitru - Mihalachi Cristina, a declarat recurs împotriva actului judecătoresc sus – citat.

Materialele dosarului atestă că la 17 septembrie 2018 Tertiuc Dumitru a solicitat să-i fie expediată copia hotărârii primei instanțe și copia deciziei instanței de apel. Cu toate acestea, la 06 iulie 2018, decizia din 16 mai 2018 a fost publicată pe pagina web „Portalul instanțelor naționale de judecată”. Cauza dată poate fi găsită pe www.cac.instante.justice.md, în rubrica hotărâri, după numărul dosarului 02-2a- 4414-14022018. În ceea ce privește plasarea hotărârilor judecătorești pe pagina web sus - menționată, instanța de recurs precizează că această modalitate este prevăzută expres în punctele 7 – 8 din Regulamentul privind modul de publicare a hotărârilor judecătorești pe portalul național al instanțelor de judecată și pe pagina web a Curții Supreme de Justiție, aprobat prin hotărârea nr. 658/30 din 10 octombrie 2017 a Consiliului Superior al Magistraturii.

Potrivit acestor puncte, scopul existenței portalului național al instanțelor de judecată îl constituie susținerea unui mediu informațional virtual și accesibil pentru cetățeni. Informațiile publicate pe portalul național al instanțelor de judecată și pe pagina web a Curții Supreme de Justiție includ lista cauzelor fixate pentru judecare, hotărârile instanței de judecată, citațiile în fața instanței și alte informații relevante pentru justițiabili. Regulamentul respectiv a intrat în vigoare la 24 noiembrie 2017 și a fost mediatizat pe larg datorită reintroducerii posibilității justițiabililor de a căuta hotărârea judecătorească după numele părților pe dosar. În plus, conform punctului 17 din același Regulament, hotărârile judecătorești, pronunțate de judecătorii și de curțile de apel, sunt transferate din Programul Integrat de Gestionare a Dosarelor pe portalul unic al instanțelor de judecată, în regim real.

Totuși instanța de recurs evidențiază că orice risc de eșec tehnic în transmiterea documentelor prin această metodă, care este demonstrată, ar trebui să fie suportat de autoritatea care a efectuat acțiuni de acest gen. Cu titlu subsidiar, instanța de recurs notează că, potrivit unei jurisprudențe constante, instanțele de judecată publică, în mod sistematic, actele lor de dispoziție pentru o bună - administrare a justiției. De altfel, o atare posibilitate de a aduce la cunoștință hotărârile judecătorești a fost completată prin Legea nr.17 din 5 aprilie 2018, care este aplicată din 1 iunie 2018. Or, după modificări, articolul 389 alin. (4) din Codul de procedură civilă prevede că decizia integrală se întocmește în termen de 30 de zile de la pronunțarea dispozitivului deciziei și se publică pe pagina web a instanței judecătorești.

4 Mai mult, la 02 august 2018 Judecătoria Strășeni a recepționat dosarul civil de la instanța de apel, ceea ce putea avea loc numai după redactarea integrală a hotărârii judecătorești. Sub acest aspect, completul de judecată constată că nu există dubii cu privire la veridicitatea informației prezentate mai sus, și anume, că, la 06 iulie 2018 a fost plasată decizia Curții de Apel Chișinău pe pagina web sus – citată. La același capitol, completul de judecată remarcă că reprezentantul recurentului nu a susținut că nu a fost conștient de cerința de 2 luni pentru depunerea unei cereri de recurs. Prin urmare, recurentul nu a furnizat nicio explicație plauzibilă instanței de recurs despre motivul pentru care a așteptat până la 17 septembrie 2018 să depună o cerere de eliberare a deciziei din 16 mai 2018 (a se vedea Seal vs Regatul Unit 7 decembrie 2010, parag.

82, și Wyssenbach vs Elveția, 22 octombrie 2013, parag. 39 - 40). Totodată, acesta nu a solicitat repunerea în termen. Având în vedere cele menționate supra, instanța de judecată constată că termenul de declarare a recursului a început să curgă din 06 iulie 2018 și a expirat la 07 septembrie 2018. Contrar celor stabilite, instanța învederează că recursul a fost înregistrat în grefa Curții Supreme de Justiție la 06 noiembrie 2018 (f. d. 202). Exigențele cuprinse în alin. (2) al art. 434 din Codul de procedură civilă prevăd că omiterea intervalului sus - menționat chiar și cu o singură zi nu poate constitui o excepție de la regula generală, specificând clar că este un termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Instanța de recurs este convinsă că intervalul de timp de 2 luni este unul rezonabil și suficient pentru desfășurarea activității indicate în mandatul avocatului Mihalachi Cristina. Luând în considerare cele evocate, instanța de judecată constată că Tertiuc Dumitru, reprezentat de avocatul Mihalachi Cristina, a depus cererea de recurs la 06 noiembrie 2018, în afara termenului de 2 luni prevăzut în articolul 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă și nu poate fi acceptat spre examinare în fond, urmând a fi considerat inadmisibil. În conformitate cu articolul 270, articolul 433 lit. b) și articolul 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul declarat de Tertiuc Dumitru, reprezentat de avocatul Mihalachi Cristina, se consideră inadmisibil Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru 5