3ra-1161/19 — obligarea semnarii duplicatelor titlurilor de autentificare a dreptului detinatorului de teren, repararea prejudiciului moral

3ra-1161/19 — obligarea semnarii duplicatelor titlurilor de autentificare a dreptului detinatorului de teren, repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 3ra-1161/19

Prima instanță: Judecătoria Cahul, sediul Central (jud: I. Gorlenco)

Instanța de apel: Curtea de Apel Cahul (jud: V. Movilă, E. Dvurecenschii, N. Veleva)

DECIZIE

27 noiembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Sveatoslav Moldovan

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Victor Burduh

examinând recursul depus de Nina Topală reprezentată de avocatul Rodica

Chirtoacă,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Nina Topală împotriva Primăriei satului Colibași raionul Cahul și Primarului

satului Colibași raionul Cahul - Ion Dolganiuc, intervenient accesoriu Sergiu Topală

cu privire la obligarea semnării duplicatelor titlurilor de autentificare a dreptului

deținătorului de teren, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de

judecată,

împotriva deciziei din 23 mai 2019 a Curții de Apel Cahul, prin care a fost admis

apelul declarat de Primăria și Primarul satului Colibași raionul Cahul, a fost casată

hotărârea din 4 ianuarie 2019 a Judecătoriei Cahul, sediul Central și a fost emisă o

nouă hotărâre prin care acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată,

c o n s t a t ă:

La 22 iunie 2018 Nina Topală a depus cerere de chemare în judecată împotriva

Primăriei satului Colibași raionul Cahul și Primarului satului Colibași raionul Cahul,

Ion Dolganiuc cu privire la obligarea semnării duplicatelor titlurilor de autentificare

a dreptului deținătorului de teren, repararea prejudiciului moral și compensarea

cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că de către Oficiul Cadastral Teritorial

Cahul au fost eliberate pe numele dânsei duplicatele titlurilor deținătorului de teren

cu numerele cadastrale xxxxx, xxxxx, xxxxx și xxxxx.

A menționat că pentru a fi supuse înregistrării la OCT Cahul în Registrul

bunurilor imobile, acestea necesitau a fi semnate de către primar, secretar și inginerul

cadastral al localității, conform art. 290 Cod civil.

La 30 mai 2018 în adresa Primăriei și Primarului satului Colibași raionul Cahul

a fost expediată cererea prealabilă, însă pârâții nu au întreprins careva acțiuni întru

soluționarea litigiului pe cale amiabilă.

1

Reclamanta a susținut că prin acțiunile pârâților, i-a fost cauzat prejudiciu moral,

estimat la suma de 10 000 de lei, precum și a suportat cheltuieli de asistență juridică

în sumă de 5 000 de lei, dat fiind că funcționarul public intenționat nu semnează

duplicatele titlurilor de autentificare a dreptului deținătorului de teren, eliberate pe

numele său.

Astfel, a relevat că pârâtul se eschivează de la executarea atribuțiilor stabilite în

art.29 al Legii privind administrația publică locală nr.436 din 28 decembrie 2006 și

art.20 al Legii privind statutul alesului local nr.768 din 2 februarie 2000.

În drept, acțiunea a fost întemeiată pe prevederile art. 1, 14, 16, 17 și 25 Legea

contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000.

A solicitat obligarea administrației publice locale, Primăria satului Colibași și

Primarul satul Colibași raionul Cahul să semneze duplicatul titlurilor de autentificare

a dreptului deținătorului de teren cu nr. cadastrale xxxxx, xxxxx, xxxxx și xxxxx,

încasarea de la Primarul satului Colibași, Ion Dolganiuc a prejudiciului moral în

mărime de 10 000 de lei, precum și compensarea cheltuielilor de judecată.

Ulterior, prin cererea de concretizare din 6 noiembrie 2018, Nina Topală a

solicitat încasarea în mod solidar de la Primăria satului Colibași și Primarul satului

Colibași raionul Cahul, Dolganiuc Ion a cheltuielilor de judecată cu titlu de asistență

juridică în sumă de 5000 lei și prejudiciul moral în mărime de 10 000 lei, iar total

suma de 15 000 de lei.

Prin încheierea din 6 noiembrie 2018 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, a fost

atras în proces, în calitate de intervenient accesoriu Sergiu Topală.

Prin hotărârea din 4 ianuarie 2019 a Judecătoriei Cahul, sediul Central a fost

admisă parțial cererea de chemare în judecată. A fost obligat Primarul satul Colibași

raionul Cahul, Ion Dolganiuc, să semneze duplicatele titlurilor de autentificare a

drepturilor deținătorului de teren cu nr. cadastral xxxxx, xxxxx, xxxxx și xxxxx pe

numele Ninei Topală. S-a încasat de la Primăria satului Colibași, raionul Cahul în

beneficiul Ninei Topală suma de 2 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral, cheltuielile

de judecată legate de acordarea asistenței juridice în sumă de 3 000 de lei și cheltuieli

de transport în sumă de 303,20 de lei. În rest, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

La 22 ianuarie 2019, Primăria și Primarul satul Colibași raionul Cahul au

declarat apel împotriva hotărârii din 4 ianuarie 2019 a Judecătoriei Cahul, sediul

Central.

Prin decizia din 23 mai 2019 a Curții de Apel Cahul, a fost admis apelul declarat

de Primăria și Primarul satului Colibași raionul Cahul, a fost casată hotărârea din 4

ianuarie 2019 a Judecătoriei Cahul, sediul Central și a fost emisă o nouă hotărâre, prin

care cererea de chemare în judecată a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

La 19 iulie 2019, prin intermediul oficiului poștal, Nina Topală reprezentată de

avocatul Rodica Chirtoacă a depus recurs împotriva deciziei din 23 mai 2019 a Curții

de Apel Cahul.

În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,

considerând-o neîntemeiată și ilegală prin faptul că au fost încălcate și aplicate eronat

normele de drept material.

A relevat că instanța de apel a interpretat eronat noțiunile de document ce

confirmă dreptul (titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren), cu

documentul ce confirmă înregistrarea dreptului (extrasul din Registrul bunurilor

imobile).

2

Sub acest aspect, recurenta a comunicat că deși, anterior și-a înregistrat bunul

imobil la Oficiul Cadastral Teritorial, trecut în Registrul bunurilor imobile, nu dispune

de actul care îi confirmă acest drept de proprietate.

A enunțat că sarcina completării și autentificării titlurilor deținătorilor de teren

îi revine nemijlocit primarului, secretarului și inginerului pentru reglementarea

regimului proprietății funciare a primăriei, iar atribuțiile administrației publice locale

nu pot fi delegate și substituite altor instituții.

Recurenta a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și

menținerea hotărârii primei instanțe.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție, reține că prin Legea nr.116 din data de 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul

administrativ al Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) al Codului administrativ, prezentul cod intră

în vigoare la 1 aprilie 2019.

În temeiul art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța

de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Iar în conformitate cu art. 245 alin. (1) Cod administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Curtea de Apel Cahul a pronunțat decizia contestată la 23 mai 2019, dar date ce

ar confirma recepționarea deciziei de către recurentă la dosar lipsesc.

Astfel, recursul depus la 19 iulie 2019, este în termen.

Prin referința din 4 septembrie 2019, Primarul satul Colibași raionul Cahul a

solicitat declararea recursului ca inadmisibil.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție, examinând admisibilitatea recursului, l-a numit pentru judecare în completul

din 5 judecători.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) Cod administrativ, procedurile de contencios

administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în

continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor

prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul

administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a

prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru

procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Astfel, din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

În conformitate cu prevederile art. 247 Cod administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite

recursul, a casa integral decizia instanței de apel și a emite o nouă decizie prin care a

menține hotărârea primei instanțe, din considerentele ce urmează.

3

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c) Cod administrativ, examinând recursul,

Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: casează integral

decizia instanței de apel și emite o nouă decizie.

În conformitate cu prevederile art. 194 alin. (2) Cod administrativ, în procedura

de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din

oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului

material.

În conformitate cu art. 1 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 793-

XIV din 10 februarie 2000 (în vigoare până la 1 aprilie 2019), orice persoană care se

consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, de către o autoritate

publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei

cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente pentru a

obține anularea actului, recunoașterea dreptului pretins și repararea pagubei ce i-a fost

cauzată.

Din materialele dosarului s-a constatat că înaintând prezenta cerere de chemare

în judecată, Nina Topală a solicitat obligarea Primăriei satului Colibași și Primarului

satului Colibași raionul Cahul să semneze duplicatul titlurilor de autentificare a

dreptului deținătorului de teren cu nr. cadastrale xxxxx, xxxxx, xxxxx și xxxxx,

încasarea prejudiciului moral în mărime de 10 000 de lei, precum și compensarea

cheltuielilor de judecată.

Fiind învestită cu judecarea cauzei, prima instanță a concluzionat asupra

temeiniciei acțiunii depuse.

Judecând cauza în ordine de apel, Curtea de Apel Chișinău a casat hotărârea

primei instanțe și a emis o nouă decizie prin care a respins ca neîntemeiată cererea de

chemare în judecată.

Pentru a decide în acest fel, instanța de apel a apreciat ca fiind neîntemeiată

concluzia primei instanțe referitoare la admiterea acțiunii.

În acest sens, instanța de apel a reținut prevederile art. 20 Cod funciar, pct. 10,

18, 28, 29, 31 și 32 ale Instrucțiunii privind modul de completare, eliberare și păstrare

a titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren, aprobată prin ordinul

Agenției Relații Funciare și Cadastru nr. 110 din 5 septembrie 2016 și art. 28 alin. (1)

lit. f) din Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 din 25 februarie 1998.

Cu referire la normele citate și în raport cu materialele cauzei, instanța de apel a

remarcat că Oficiile Cadastrale Teritoriale eliberează duplicatul titlului de

autentificare a dreptului deținătorului de teren în baza celui de-al doilea exemplar alb-

negru ce se păstrează în dosarul cadastral al instituției respective și în pofida faptului

că registrul cadastral al deținătorilor de teren se ține de administrația publică locală,

nu ține de competența și obligațiunea acesteia să semneze duplicatul titlului perfectat

și eliberat de organul cadastral, deoarece, titlul de autentificare a dreptului

deținătorului de teren se semnează de către primar, secretar și inginerul cadastral al

primăriei și se autentifică cu ștampila primăriei doar la faza inițială de atribuire a

terenurilor către deținători.

Astfel, instanța de apel a menționat că duplicatul titlului se eliberează de oficiul

cadastral teritorial care, fiind emitentul duplicatului, este obligat să certifice duplicatul

cu semnătura de certificare și prin aplicarea ștampilei acestei instituții.

Instanța de apel a conchis că acordul primarului de a semna titlurile eliberate pe

numele Ninei Topală, nu echivalează cu obligația acestuia ca reprezentant al

4

autorității publice locale de a semna și aplica ștampila, având în vedere că Agenția

Servicii Publice este organul abilitat cu dreptul de a elibera duplicatul titlurilor.

Pe cale de consecință, Curtea de Apel Cahul a concluzionat că IP ,,Agenția

Servicii Publice” fiind instituția publică care prestează servicii publice în diverse

domenii, inclusiv și serviciile ce vizează crearea și ținerea cadastrului bunurilor

imobile, este obligată să elibereze duplicatele titlurilor de autentificare a dreptului

deținătorului de teren, autentificate prin semnătura conducătorului și ștampila

instituției, iar administrația publică locală nu are obligația să elibereze duplicatul

titlului de proprietate solicitat.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție consideră concluzia instanței de apel contradictorie circumstanțelor cauzei,

fiind rezultată din interpretarea eronată a normelor de drept material, pe când

concluzia primei instanțe despre necesitatea admiterii acțiunii este justă, aceasta

având la bază cumulul dovezilor administrate în coraport cu normele juridice

aplicabile raportului juridic litigios.

În conformitate cu art. 20 Cod funciar, documentele ce confirmă drepturile

deținătorilor de teren sunt: titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren,

eliberat de autoritățile administrației publice locale în cazul atribuirii de către acestea

a terenurilor proprietate publică a unităților administrativ-teritoriale sau de către

Agenția de Stat Relații Funciare și Cadastru în cazul atribuirii de către stat a

terenurilor proprietate publică a statului, certificatul de moștenire, contractul de

vânzare-cumpărare, contractul de donație, contractul de schimb, contractul de arendă

și altele.

Conform art. 321 alin.(2) Cod civil (în vigoare până la 1 martie 2019), în cazul

bunurilor imobile, dreptul de proprietate se dobândește la data înscrierii în registrul

bunurilor imobile, cu excepțiile prevăzute de lege.

Iar conform art. 497 alin.(1) Cod civil (în vigoare până la 1 martie 2019),

înscrierile făcute în registrul bunurilor imobile se prezumă autentice și complete până

la proba contrară.

După cum rezultă din materialele dosarului, Nina Topală este proprietara

bunurilor imobile amplasate în satul Colibași, raionul Cahul și anume: lot de lângă

casă (grădini) cu numărul cadastral 94161020245, teren pentru construcție locativă

cu număru cadastral 94161090105, teren agricol cu număr cadastral 94162010133 și

lot de lângă casă (grădini) cu numărul cadastral 94161110097.

În ediția Monitorului Oficial nr.157-166 (6552-6561) din 18 mai 2018, s-a

anunțat public despre pierderea titlurilor de autentificare a dreptului deținătorului de

teren cu numerele cadastrale xxxxx, xxxxx, xxxxx, xxxxx și xxxxx, pe numele Ninei

Topală.

La 22 mai 2018 Nina Topală a adresat primarului satului Colibași o cerere, prin

care a comunicat că nepotul ei, Serghei Topală i-a sechestrat actele personale, inclusiv

titlurile de proprietate asupra bunurilor imobile cu numerele cadastrale xxxxx, xxxxx,

xxxxx, xxxxx și că la 18 mai 2018 a publicat în Monitorul Oficial un aviz, după care

s-a adresat la Oficiul Cadastral Cahul, unde i-au fost eliberate duplicatele titlurilor de

proprietate, care necesită a fi semnate de primar, secretar și inginerul cadastral, ca

ulterior informația să fie introdusă în Registrul bunurilor imobile conform art.290 Cod

civil.

5

În lipsa unui răspuns, la 30 mai 2018 Nina Topală a depus la Primăria satului

Colibași, raionul Cahul, cerere prealabilă, solicitând semnarea de către primar,

secretar și inginerul cadastral a duplicatelor titlurilor deținătorului de teren cu

numerele cadastrale xxxxx, xxxxx, xxxxx, xxxxx.

La 18 iunie 2018 Primarul satului Colibași raionul Cahul, a expediat răspunsul

la cererea prealabilă din 30 mai 2018 prin care a comunicat că Primăria a depus

demers după competență Inspectoratului de Poliție Cahul, pentru examinarea faptului

sustragerii titlurilor.

În dezacord cu răspunsul la cererea prelabilă, Nina Topală a depus acțiunea în

judecată în instanța de contencios administrativ.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că Agenția Relații Funciare și Cadastru prin ordinul nr. 110 din 5 septembrie

2016 a aprobat Instrucțiunea privind modul de completare, eliberare și păstrare a

Titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren.

Conform pct. 18 al Instrucțiunii menționate, la atribuirea terenurilor proprietate

publică a unităților administrativ-teritoriale, titlul se semnează de către primar,

secretar și inginerul pentru reglementarea regimului proprietății funciare (inginerul

cadastral) al primăriei. Semnăturile se autentifică cu ștampila primăriei.

Potrivit pct. 28, 31 și 32 ale aceleiași instrucțiuni, titlurile completate se

eliberează de către primării sau de către ARFC (în corespundere cu împuternicirile

sale), deținătorilor de terenuri după înregistrarea lor în registrul cadastral al

deținătorilor de terenuri, care este ținut de aceste autorități.

Eliberarea duplicatului se efectuează de oficiile cadastrale teritoriale, filialele ÎS

„Cadastru”.

Duplicatul titlului se eliberează pentru bunurile imobile înregistrate în registrul

cadastral al deținătorilor de terenuri și titularul de drepturi l-a declarat pierdut prin

postarea anunțului în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

În baza art. 5 alin. (1) din Legea privind modul de publicare și intrare în vigoare

a actelor oficiale nr. 173 din 6 iulie 1994, Monitorul Oficial apare periodic, dar nu

mai rar de o dată pe săptămână și este alcătuit din cinci părți, iar în partea a IV-a se

regăsesc anunțuri privind pierderi de acte care atestă dreptul de proprietar ș.a.

Raportând cadrul legal citat la circumstanțele de fapt ale cauzei, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține ca fiind

întemeiată concluzia primei instanțe referitoare la temeinicia acțiunii, întrucât nu

există temei legal de a refuzat de către Primăria satului Colibași raionul Cahul,

semnarea duplicatelor titlurilor de autentificare a dreptului deținătorului de teren.

Or, s-a constatat că Nina Topală a întreprins toate măsurile legale pentru

reconstituirea actului juridic pierdut și Primăria satului Colibași raionul Cahul urma

să admită cererea acesteia privind semnarea duplicatelor titlurilor de autentificare a

dreptului deținătorului de teren, eliberate în ordinea stabilită de Oficiul Cadastral

Teritorial.

La acest capitol, nu poate fi reținut argumentul instanței de apel precum că

acordul primarului de a semna titlurile de autentificare a dreptului deținătorului de

teren, nu echivalează cu obligația acestuia ca reprezentant al autorității publice locale

de a semna și aplica ștampila, având în vedere că Agenția Servicii Publice este organul

abilitat cu dreptul de a elibera duplicatul titlurilor.

6

Într-adevăr conform pct. 31 al Instrucțiunii privind modul de completare,

eliberare și păstrare a Titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren,

aprobată prin ordinul nr. 110 din 5 septembrie 2016 al Agenției Relații Funciare și

Cadastru, eliberarea duplicatului se efectuează de oficiile cadastrale teritoriale,

filialele ÎS „Cadastru”, pe când la caz, Nina Topală nu a solicitat eliberarea

duplicatului titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren, ci obligarea

administrației publice locale de a semna duplicatul acestora, iar în corespundere cu

pct. 18 al Instrucțiunii menționate, la atribuirea terenurilor proprietate publică a

unităților administrativ-teritoriale, titlul se semnează de către primar, secretar și

inginerul pentru reglementarea regimului proprietății funciare (inginerul cadastral) al

primăriei. Semnăturile se autentifică cu ștampila primăriei.

În acest sens, este neîntemeiat și argumentul instanței de apel precum că titlul de

autentificare a dreptului deținătorului de teren se semnează de către primar, secretar

și inginerul cadastral al primăriei și se autentifică cu ștampila primăriei doar la faza

inițială de atribuire a terenurilor către deținători, deoarece acest argument rezultă

dintr-o interpretate eronată a prevederilor legale.

Mai mult, este greșită afirmația instanței de apel cu referire la faptul că oficiul

cadastral teritorial, fiind emitentul duplicatului, este obligat să certifice duplicatul cu

semnătura și aplicarea ștampilei acestei instituții, or, din conținutul pct. 19 al

Instrucțiunii enunțate, rezultă că titlul se semnează de către directorul general al

ARFC și inginerul pentru reglementarea regimului proprietății funciare al ARFC,

nominalizat prin ordinul Agenției, doar în cazul atribuirii terenurilor, proprietate

publică a statului.

De altfel, titlurile de autentificare a dreptului deținătorului de teren au fost

eliberate în baza deciziilor Primăriei satului Colibaș, raionul Cahul, iar în situația în

care în duplicatul acestora pe care se solicită a fi aplicată semnătura și ștampila

Primăriei, se va indica că au fost eliberate în baza altui act juridic, acestea nu vor

corespunde cu originalul titlurilor de autentificare a dreptului deținătorului de teren

înregistrate la Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău și va fi de natură să creeze

dificultăți la utilizarea lor.

În atare împrejurări, este neîntemeiată și susținerea instanței de apel precum că

în speță nu este necesară eliberarea duplicatelor titlurilor de proprietate a dreptului

deținătorului de teren pe numele Ninei Topală, având în vedere că aceasta și-a

înregistrat deja dreptul de proprietate în baza acestor acte juridice, or, pe lângă actele

ce confirmă înregistrarea dreptului de proprietate, titularul dispune și de dreptul de a

deține documentele ce confirmă acest drept, pentru a le putea folosi după bunul său

plac, drept care nu poate fi încălcat.

Conform art. 5 alin. (1) din Legea privind administrația publică locală nr. 436

din 28 decembrie 2006, autoritățile administrației publice locale prin care se

realizează autonomia locală în sate (comune), orașe (municipii) sunt consiliile locale,

ca autorități deliberative, și primarii, ca autorități executive.

Astfel fiind, prima instanță just a conchis că ține de obligația administrației

publice locale de a semna și autentifica cu ștampila primăriei titlurile de proprietate a

dreptului deținătorului de teren, iar prin refuzul Primăriei satului Colibaș de a semna

duplicatele titlurilor de autentificare a dreptului deținătorului de teren pe numele

Ninei Topală, ultimei i se încalcă dreptul la proprietate prin impunerea unor restricții

în exercitarea dreptului de titular.

7

Pentru toate aceste considerente și reieșind din contextul normelor de drept

citate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție consideră că cerințele Ninei Topală sunt întemeiate, iar în acest sens este

justă concluzia primei instanțe privind admiterea parțială a cererii de chemare în

judecată.

Circumstanțele descrise permit instanței de recurs să conchidă că soluția

instanței de apel privind respingerea cererii de chemare în judecată, este neîntemeiată,

iar instanța de apel a aplicat și a interpretat eronat prevederile legii, motiv din care

actul judecătoresc de dispoziție, nu pot fi menținut ca legal și întemeiat.

Cât privește hotărârea primei instanțe în partea încasării prejudiciului moral și a

cheltuielilor de judecată, instanța de recurs consideră inoportun de a se expune,

deoarece în această privință hotărârea nu a fost contestată de către recurent.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că hotărârea primei

instanțe este legală și întemeiată, iar decizia instanței de apel a fost emisă cu

interpretarea eronată a legii și aprecierea greșită a probelor, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a admite recursul, a casa decizia din 23 mai 2019 a Curții de Apel Cahul

și a emite o nouă decizie prin care a menține hotărârea din 4 ianuarie 2019 a

Judecătoriei Cahul, sediul Central.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c), art. 248 alin. (2) Cod administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul depus de Nina Topală reprezentată de avocatul Rodica

Chirtoacă.

Se casează integral decizia din 23 mai 2019 a Curții de Apel Cahul și se emite

o nouă decizie prin care se menține hotărârea din 4 ianuarie 2019 a Judecătoriei Cahul,

sediul Central.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Sveatoslav Moldovan

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Victor Burduh

8