2ra-1870/19 — încasarea prejudiciului material

Dosarul nr. 2ra-1870/2019 Prima instanță: Judecătoria Cahul, sediul Central (jud. I. Gorlenco) Instanța de apel: Curtea de Apel Cahul (jud. R. Petrov, N. Bondarenco, S. Pilipenco) ÎNCHEIERE 27 noiembrie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală judecătorii Victor Burduh Galina Stratulat examinând admisibilitatea recursului declarat de către Gheorghe Ciorna, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Tudor Nicolae împotriva lui Gheorghe Ciorna, intervenient accesoriu Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor cu privire la încasarea prejudiciului material, moral și a cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 15 mai 2019 a Curții de Apel Cahul, c o n s t a t ă : La 16 august 2018 Tudor Nicolae a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Gheorghe Ciorna, intervenient accesoriu Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor cu privire la încasarea prejudiciului material și moral cauzat prin contravenție, și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a menționat că, prin decizia din 17 aprilie 2018 la procesul-verbal cu privire la contravenție nr.005051 emisă de către Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor, Gheorghe Ciorna a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.158 alin. (1) Cod contravențional, fiindu-i aplicată sancțiunea sub formă de amendă în mărime de 300 de lei. A indicat că prin procesul-verbal cu nr. 005051 din 17 aprilie 2018 s-a stabilit că la 01 aprilie 2018, ora 11:00 în s. Brânza, r. Cahul, câinele de rasă „Ciobănesc”, care aparține lui Gheorghe Ciorna l-a atacat pe Tudor Nicolae în plină stradă, cauzându-i multiple leziuni corporale. A afirmat că prin contravenția comisă, reclamantului i-au fost cauzate dureri fizice, fiind supus intervenției chirurgicale pe partea craniană, pe ambele mâini și pe picior, cât și dureri psihice, deoarece până în prezent are frică de animale.

A relatat că acțiunea a fost publică, în prezența mai multor persoane, iar Gheorghe Ciorna nu și-a cerut scuze și nu a manifestat căință. A solicitat încasarea prejudiciului material în sumă de 1463 de lei și a prejudiciul moral în mărime de 40000 de lei. Prin hotărârea din 07 februarie 2019 a Judecătoriei Cahul, sediul Central s-a admis parțial acțiunea și s-a încasat de la Gheorghe Ciorna în beneficiul lui Tudor Nicolae prejudiciul material în sumă de 1373 de lei, prejudiciul moral în mărime de 20000 de lei și cheltuieli de judecată legate de asistența juridică în sumă de 2000 de 1 lei; s-a încasat de la Gheorghe Ciorna în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 250 de lei; în rest acțiunea s-a respins.

La 14 februarie 2019 Gheorghe Ciorna a declarat apel împotriva hotărârii din 07 februarie 2019 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri de respingere integrală a acțiunii. Prin decizia din 15 mai 2019 a Curții de Apel Cahul a fost admis apelul declarat de Gheorghe Ciorna și modificată hotărârea din 07 februarie 2019 a Judecătoriei Cahul, sediul Central prin micșorarea cuantumului despăgubirilor prejudiciului moral de la suma de 20000 de lei până la suma de 5000 de lei; în rest hotărârea din 07 februarie 2019 a Judecătoriei Cahul, sediul Central a fost menținută.

Instanța de apel prin prisma art. 1398 alin. (1), 1422 alin. (1) și 1423 Cod civil, a menționat că prima instanță corect a ajuns la concluzia încasării prejudiciului material în sumă de 1373 de lei, or, angajarea răspunderii delictuale a lui Gheorghe Ciorna este probată prin decizia de sancționare din 17 aprilie 2018 emisă de Șeful Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor Cahul, prin care Gheorghe Ciorna a fost recunoscut vinovat de comiterea contravenției prevăzute de art.158 alin. (1) Cod contravențional. Colegiul judiciar a specificat că instanța de fond a constat și cauzarea prejudiciului moral reclamantului Tudor Nicolae, estimând suma la 20000 de lei, însă, această sumă a fost încasată într-un cuantum vădit exagerat față de suferințele fizice și psihice ale reclamantului.

Astfel, instanța de apel, făcând o evaluare în mod echitabil, după cum o cere art.41 CEDO, a considerat oportun de a micșora prejudiciul moral încasat de la Gheorghe Ciorna în beneficiul lui Tudor Nicolae de la 20000 de lei până la 5000 de lei, or, această despăgubire ar compensa suferințele fizice și psihice cauzate lui Tudor Nicolae și i-ar aduce o satisfacție echitabilă. La 29 iulie 2019, prin intermediul Oficiului poștal, Gheorghe Ciorna a declarat recurs împotriva deciziei din 15 mai 2019 a Curții de Apel Cahul, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri de respingere integrală a acțiunii. În motivarea recursului a indicat dezacordul cu decizia instanței de apel, menționând că concluziile expuse în decizia adoptată sunt în contradicție cu circumstanțele cauzei, instanța nu a apreciat corect probele, fiind încălcate totodată și normele de drept material.

În contextul prevederilor art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Curtea de Apel Cahul a pronunțat decizia contestată la data de 15 mai 2019. Materialele cauzei atestă că decizia instanței de apel a fost expediată părților la data de 12 iunie 2019, dar date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurent la dosar lipsesc. Astfel, recursul declarat la data de 29 iulie 2019, este în termen. Examinând temeiurile recursului declarat de către Gheorghe Ciorna, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente.

2 În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sânt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Gheorghe Ciorna, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe 3 dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a recunoaște recursul declarat de către Gheorghe Ciorna, ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Gheorghe Ciorna împotriva deciziei din 15 mai 2019 a Curții de Apel Cahul. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală judecătorii Victor Burduh Galina Stratulat 4