3r-219/19 — anularea actului administrativ

Dosarul nr. 3r-219/19

Prima instanță: Jud. Bălți, sediul Central (jud. A. Roșca)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. A. Gheorghieș, A. Toderaș, E. Bejenaru)

D E C I Z I E

20 noiembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Sveatoslav Moldovan

Nicolae Craiu

examinând recursul depus de către Consiliul sătesc Răuțel,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

către Tamara Rusanovschi și Ivan Rusanovschi împotriva Consiliului sătesc Răuțel cu

privire la anularea actului administrativ,

împotriva încheierii din 20 septembrie 2019 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost

declarat inadmisibil apelul depus de către reprezentantul apelantului Consiliului sătesc

Răuțel, Viorica Tcaciuc împotriva hotărârii din 1 iulie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul

Central,

c o n s t a t ă:

La 22 februarie 2019 Tamara Rusanovschi și Ivan Rusanovschi au depus cerere de

chemare în judecată împotriva Consiliului sătesc Răuțel cu privire la anularea deciziei nr.

04/7 din 23 noiembrie 2018 „cu privire la dezvoltarea sportului”.

Prin hotărârea din 1 iulie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central a fost admisă

acțiunea depusă de către Tamara Rusanovschi și Ivan Rusanovschi.

La 22 iulie 2019 Consiliul sătesc Răuțel a depus cerere de apel nemotivată împotriva

hotărârii din 1 iulie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central.

Prin încheierea din 20 septembrie 2019 a Curții de Apel Bălți a fost declarat

inadmisibil apelul depus de către reprezentantul apelantului Consiliului sătesc Răuțel,

Viorica Tcaciuc împotriva hotărârii din 1 iulie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central,

pe motiv că apelantul nu a prezentat motivarea apelului în modul stabilit de art. 232 alin.

(2) din Codul administrativ.

La data de 11 octombrie 2019 Consiliul sătesc Răuțel a depus recurs împotriva

încheierii din 20 septembrie 2019 a Curții de Apel Bălți.

În motivarea recursului a invocat că, instanța de apel eronat a declarat inadmisibil

apelul, pe motiv că apelantul nu a prezentat motivarea apelului în modul stabilit de art.

232 alin. (2) din Codul administrativ.

1

Or, de fapt instanța ierarhic inferioară a dat o apreciere eronată prevederilor art. 258

alin. (3) din Codul administrativ. Deși, aceasta urma să aplice dispozițiile legii până la

intrarea în vigoare a Codului administrativ și să acorde termen apelantului pentru

lichidarea neajunsurilor și anume depunerea cererii de apel, conform legii vechi.

Recurentul a solicitat admiterea cererii de recurs, casarea încheierii instanței de apel

cu emiterea unei noi încheieri de remitere a cauzei la etapa primirii pe rol a cererii de

apel.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al Republicii

Moldova.

În conformitate cu prevederile art. 257 lin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod

intră în vigoare la 1 aprilie 2019.

Conform art. 242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii judecătorești

se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de

15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai

mic.

Curtea de Apel Bălți a pronunțat încheierea recurată la 20 septembrie 2019, iar copia

acesteia a fost recepționată de către Consiliul sătesc Răuțel la 1 octombrie 2019 (f.d.112).

Prin urmare, recursul depus la 11 octombrie 2019, este în termen.

Conform art. 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța competentă soluționează

recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.

Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recurs, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că

recursul urmează a fi respins, din motivele ce succed.

În temeiul art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, examinând recursul

împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii: respinge

recursul.

Articolul 195 din Codul administrativ, prevede că procedura acțiunii în contenciosul

administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică

corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art. 169–171.

După cum denotă actele cauzei, prin hotărârea din 1 iulie 2019 a Judecătoriei Bălți,

sediul Central a fost admisă acțiunea depusă de către Tamara Rusanovschi și Ivan

Rusanovschi (f.d.98-101).

La data de 22 iulie 2019 Consiliul sătesc Răuțel a depus cerere de apel nemotivată

împotriva hotărârii din 1 iulie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central (f.d.103).

Prin încheierea din 20 septembrie 2019 a Curții de Apel Bălți a fost declarat

inadmisibil apelul depus de către reprezentantul apelantului Consiliului sătesc Răuțel,

Viorica Tcaciuc împotriva hotărârii din 1 iulie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central,

pe motiv că apelantul nu a prezentat motivarea apelului în modul stabilit de art. 232 alin.

(2) din Codul administrativ.

Verificând legalitatea încheierii din 20 septembrie 2019 a Curții de Apel Bălți, prin

prisma argumentelor invocate în recurs, se constată că aceasta a fost emisă cu respectarea

normelor de drept procedural pertinente speței.

Or, conform art. 232 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, apelul se depune la

instanța de judecată care a emis hotărârea contestată în termen de 30 de zile de la

pronunțarea dispozitivului hotărârii, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța

2

de judecată care a emis hotărârea contestată transmite neîntârziat apelul împreună cu

dosarul judiciar, după motivarea hotărârii, instanței de apel.

Motivarea apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data

notificării hotărârii motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se

depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată.

La acest segment este de menționat faptul că importanța termenelor procedurali este

dictată de faptul că ele determină regimul temporar optimal pentru realizarea justiției, pe

de o parte mobilizează cercetarea cauzei, pe de altă parte contracarează urgentarea

nejustificată a realizării drepturilor și obligațiilor procesuale, reprezentând instrumentul

prevenirii uzării de către participanții la proces cu rea-credință de drepturile lor

procedurale. Neexecutarea dispozițiilor judecătorești determină aplicarea sancțiunilor

procedurale, cu survenirea efectelor negative.

În condițiile speței este stabilit că hotărârea motivată a instanței de fond a fost

notificată recurentului la data de 31 iulie 2019, fapt confirmat prin semnătura acestuia pe

avizul de recepție nr. DS3118399888AR (f.d.104,).

Respectiv, termenul de depunere a apelului motivat și-a început curgerea la 1 august

2019 și a expirat la 30 august 2019 inclusiv, perioadă de timp în care apelantul/recurentul

nu a depus apelul motivat.

Mai mult, se reține că apelantul/recurentul fiind conștient că a depus la 22 iulie 2019

doar cererea de apel nemotivată, avea obligația de a întreprinde toate măsurile necesare,

de a proteja drepturile sale de acces la instanță și de a îndeplini cerințele legale, fapt, însă,

ignorat de aceasta.

Art. 24 alin. (1) și (2) din Codul administrativ prevede că, participanții la procedura

administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite drepturile și

să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile procesuale ale

altor participanți. Participantul care își exercită drepturile procesuale în mod abuziv și nu

își îndeplinește obligațiile procesuale cu bună-credință răspunde potrivit legii pentru

prejudiciile materiale și morale cauzate.

În asemenea împrejurări se constată drept temeinică încheierea instanței de apel,

deoarece apelantul nu a prezentat motivarea apelului în modul stabilit de art. 232 alin. (2)

din Codul administrativ, fapt ce a atras consecințele dispozițiilor art. 236 alin. (2) lit. e)

din Cod administrativ.

Or, în termenul stabilit de lege pentru prezentarea apelului motivat apelantul nu a luat

măsurile necesare, după cum sugerează jurisprudența CEDO, de a proteja drepturile sale

de acces la instanță.

Conform jurisprudenței CEDO participanții procesului de judecată, inițiind proceduri

în justiție, urmează să-și asume un rol activ, urmărind cu diligență derularea procesului

său și să dispună cu bună-credință de drepturile sale procedurale. Buna-credință prezumă

că partea este obligată la intervale rezonabile de timp să manifeste diligență și să se

intereseze de soarta dosarelor, despre care cunosc cu certitudine că se află pe rolul

instanței cu participarea lor și să respecte termenele prevăzute de lege.

În această ordine de idei, este cert că neprezentând apelul motivat în termenul stabilit

de lege, Consiliul sătesc Răuțel a demonstrat o neglijență a drepturilor sale procedurale

stipulate în legislația națională.

La acest capitol, instanța de recurs consideră necesar de a menționa și faptul că

exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru,

3

prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, cărora li se subsumează și

instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai

este posibilă.

În aceste circumstanțe, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție subliniază că instanța nu poate accepta o asemenea omisiune,

or, ea contravine art. 27 din Codul de procedură civilă (disponibilitatea în drepturi a

participanților la proces) și art. 6 CEDO (dreptul la un proces echitabil).

Instanța de recurs accentuează că, soluția adoptată de instanța de apel prin încheierea

contestată este compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul

prevederilor art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale, care statuează că orice persoană are dreptul la judecarea în

mod echitabil, în mod public și într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o instanță

independentă și imparțială, instituită de lege, care va hotărî fie asupra încălcării

drepturilor și obligațiilor sale cu caracter civil.

Totodată, se menționează că alegațiile din cererea de recurs nu pot fi reținute de către

instanța de recurs, or, acestea rezultă din interpretarea recurentului eronată a prevederilor

art. 258 alin. (3) din Codul administrativ.

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că, încheierea instanței

de apel este întemeiată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b), art. 258 alin. (3) din Codul administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul depus de către Consiliul sătesc Răuțel.

Se menține încheierea din 20 septembrie 2019 a Curții de Apel Bălți.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Sveatoslav Moldovan

Nicolae Craiu

4