3r-213/19 — retragerea hotărîrii

Dosarul nr. 3r-213/19

Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Bostan, V. Negru, A. Pahopol)

D E C I Z I E

20 noiembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Sveatoslav Moldovan

Nicolae Craiu

examinând recursul depus de către Marina Curtiș,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

către Marina Curtiș împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la

retragerea hotărârii Plenului CSM,

împotriva încheierii din 23 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 6 septembrie 2019 Marina Curtiș a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, prin care a solicitat retragerea

hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr.321/19 din 6 august 2019.

Totodată, a cerut și suspendarea executării hotărârii contestate.

Prin încheierea din 23 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă

că nefondată cererea reclamantei Marina Curtiș cu privire la suspendarea executării

hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 321/19 din 6 august 2019

în partea ce ține de respingerea cererilor ei privind transferul și propunerea

Președintelui Republicii Moldova pentru numirea în funcția de judecător pe un

termen de 5 ani, și înaintarea proiectului decretului respectiv în privința judecătorilor:

Eugenia Culinca – Judecătoria Chișinău, Alina Gorceac – Judecătoria Chișinău,

Elisaveta Buzu – Judecătoria Chișinău, Alina Arapu Buțco – Judecătoria Criuleni.

La 10 octombrie 2019 Marina Curtiș a depus recurs împotriva încheierii din 23

septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

În motivarea recursului a invocat că, cu încheierea contestată a luat cunoștință la

data de 25 septembrie 2019, fiindu-i remisă prin intermediul poștei electronice.

A menționat că, încheierea dată o consideră nefondată, lipsită de suport juridic

și pasibilă de a fi casată.

A explicat că, instanța de judecată prin respingerea cererii de asigurare a acțiunii

a creat toate premisele pentru ca o eventuală hotărâre de admitere a acțiunii să

rămână neexecutată, deoarece există pericolul iminent de producere a unor

prejudicii ireparabile prin executarea în continuare a actului administrativ individual

defavorabil contestat. Respectiv, cu certitudine există o prezumție legitimă dincolo

1

de orice dubii rezonabile că neasigurarea acțiunii ar face imposibilă executarea unei

eventuale hotărâri de admitere a pretențiilor reclamantei, or, iminența temerii de

neexecutare este prezentă.

În opinia recurentei, instanța de judecată nu a examinat incidentul procesual sub

toate aspectele, nu a atribuit o apreciere corectă circumstanțelor cauzei, precum și

fără a face o delimitare suficient de diligentă a pericolului iminent de neexecutare a

unei eventuale hotărâri, în cazul neaplicării măsurilor asiguratorii.

A solicitat admiterea cererii de recurs, casarea încheierii contestate cu

pronunțarea unei noi hotărâri de admitere a cererii privind asigurarea acțiunii.

Prin Legea nr. 116 din data de 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

Conform art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în vigoare

la 1 aprilie 2019, iar potrivit alin. (2), la data intrării în vigoare a prezentului cod se

abrogă Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000.

Articolul 242 din Codul administrativ statuează că, recursul împotriva încheierii

judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea

contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea

nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis încheierea

contestată transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună

cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze recursul.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la 23 septembrie 2019,

dar date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurentă la dosar lipsesc.

Prin urmare, recursul depus la 10 octombrie 2019, este în termen.

În conformitate cu art. 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța competentă

soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.

Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.

Examinând recursul depus, prin prisma argumentelor invocate în recurs și a

materialelor din dosar, coroborat cu normele de drept, Completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că acesta urmează a

fi respins din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, examinând

recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele

decizii: respinge recursul.

Din materialele cauzei se denotă cu certitudine că, prin hotărârea nr. 321/19 din 6

august 2019 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii a fost propus

Președintelui Republicii Moldova numirea, prin transfer, a judecătorului Ion Ghizdari

în funcția de judecător la Judecătoria Ungheni, înaintând proiectul decretului

respectiv. A fost propus Președintelui Republicii Moldova numirea în funcția de

judecător pe un termen de 5 ani, înaintând proiectul decretului respectiv, după cum

urmează: Eugenia Culinca – Judecătoria Chișinău; Alina Gorceac – Judecătoria

Chișinău; Cașcaval Andrei – Judecătoria Anenii Noi; Viorica Alexeeva – Judecătoria

Hîncești; Olga Fiodorov – Judecătoria Anenii Noi; Valeriu Arhip – Judecătoria

Strășeni; Elisaveta Buzu – Judecătoria Chișinău; Aliona Sârbu – Judecătoria Cahul;

Constantin Chilian – Judecătoria Ungheni; Arapu Buțco Alina – Judecătoria Criuleni;

Vladislav Negru – Judecătoria Cimișlia; Angela Gherman – Judecătoria Ungheni;

Snejana Dubceac – Judecătoria Bălți; Veronica Cuculescu – Judecătoria Orhei;

2

Victoria Robu – Judecătoria Drochia; Dorina Cebanița – Judecătoria Orhei; Cristina

Salagor – Judecătoria Cahul; Natalia Vameș – Judecătoria Edineț; Diana Balan –

Judecătoria Bălți; Vitalie Moroșanu – Judecătoria Bălți; Victoria Bogomolova –

Judecătoria Cahul; Stanislav Grosu – Judecătoria Drochia; Ana Bologan –

Judecătoria Cahul; Mihaela Scripliuc – Judecătoria Bălți; Aliona Postu – Judecătoria

Căușeni; Nicolae Chirilov – Judecătoria Orhei; Elena Marandici – Judecătoria

Soroca; Dinu Brașoveanu – Judecătoria Soroca; Alexandru Zadorojniuc – Judecătoria

Soroca; Valeriu Curicheru – Judecătoria Cahul; Denis Guțu – Judecătoria Comrat

(f.d.9-29).

La 6 septembrie 2019 Marina Curtiș a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, prin care a solicitat retragerea

hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr.321/19 din 6 august 2019.

Totodată, a cerut și suspendarea executării hotărârii sus invocate.

În conformitate cu art. 214 alin. (1), (2), (3) și (4) din Codul administrativ,

suspendarea executării actului administrativ individual contestat poate fi solicitată de

către reclamant instanței de judecată care examinează acțiunea de contencios

administrativ.

Instanța de judecată poate dispune suspendarea executării actului administrativ

individual din motivele prevăzute la art.172 alin.(2). Pentru probarea faptelor,

participanții, în locul prezentării probelor obișnuite, pot depune o declarație pe

propria răspundere.

Instanța de judecată decide cu privire la suspendarea executării actului

administrativ individual printr-o încheiere susceptibilă de recurs, fără citarea

participanților la proces. Dacă consideră necesar, instanța de judecată citează părțile

pentru audiere în privința temeiniciei cererii de suspendare. Prevederile art.177

alin.(2) din Codul de procedură civilă nu se aplică.

Conform art. 172 alin. (2) din Codul administrativ, motivele suspendării sunt: a)

existența unor suspiciuni serioase și rezonabile privind legalitatea actului

administrativ individual defavorabil; b) existența pericolului iminent de producere a

unor prejudicii ireparabile prin executarea în continuare a actului administrativ

individual defavorabil.

Analizând circumstanțele menționate în raport cu normele de drept citate,

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție conchide că încheierea contestată este adoptată în conformitate cu normele de

drept procedural, Curtea de Apel Chișinău întemeiat și legal respingând cererea

Marinei Curtiș cu privire la suspendarea executării hotărârii nr. 321/19 din 6 august

2019 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.

Din prevederile art. 172 alin. (2) din Codul administrativ rezultă că suspendarea

executării unui act administrativ poate fi dispusă în două cazuri: atunci când există

suspiciuni serioase și rezonabile privind legalitatea actului administrativ individual

defavorabil și când există pericolul iminent de producere a unor prejudicii ireparabile

prin executarea în continuare a actului administrativ individual defavorabil.

La caz, instanța de recurs constată că, în susținerea cererii de suspendare a

executării hotărîrii, Marina Curtiș a invocat motive declarative și neargumentate, fără

a prezenta argumente convingătoare care ar putea servi drept temei legal de

suspendare a executării hotărârii contestate.

3

Se menționează că în conformitate cu prevederile Codului administrativ, nu este

suficient ca reclamanta să afirme în mod abstract că există suspiciuni serioase și

rezonabile privind legalitatea actului administrativ individual defavorabil sau că

există pericolul iminent de producere a unor prejudicii ireparabile prin executarea în

continuare a actului administrativ individual defavorabil, ca să poată solicita

suspendarea executării actului administrativ, or, circumstanțele invocate trebuie să fie

justificate prin probe pertinente și concludente.

Astfel, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție respinge ca fiind declarative argumentele invocate de către

recurentă precum că suspendarea executării hotărârii nr. 321/19 din 6 august 2019 a

Plenului Consiliului Superior al Magistraturii ar fi necesară pentru evitarea unor

prejudicii iminente, precum că judecătorul nou numit pe baza hotărârii contestate

poate emite hotărâri, legalitatea cărora poate fi pusă la îndoială dacă actul contestat

va fi anulat, or, suspendarea executării actului administrativ necesită a fi argumentată,

pe când la caz au fost menționate temeiuri generale.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea recurată

este întemeiată și legală, iar argumentele invocate de către recurentă sunt

neîntemeiate, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul depus de către Marina

Curtiș.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, Completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul depus de către Marina Curtiș.

Se menține încheierea din 23 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Sveatoslav Moldovan

Nicolae Craiu

4