3r-213/19 — retragerea hotărîrii

Dosarul nr. 3r-213/19 Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Bostan, V. Negru, A. Pahopol) D E C I Z I E 20 noiembrie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Sveatoslav Moldovan Nicolae Craiu examinând recursul depus de către Marina Curtiș, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de către Marina Curtiș împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la retragerea hotărârii Plenului CSM, împotriva încheierii din 23 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă: La 6 septembrie 2019 Marina Curtiș a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, prin care a solicitat retragerea hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr.321/19 din 6 august 2019. Totodată, a cerut și suspendarea executării hotărârii contestate.

Prin încheierea din 23 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă că nefondată cererea reclamantei Marina Curtiș cu privire la suspendarea executării hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 321/19 din 6 august 2019 în partea ce ține de respingerea cererilor ei privind transferul și propunerea Președintelui Republicii Moldova pentru numirea în funcția de judecător pe un termen de 5 ani, și înaintarea proiectului decretului respectiv în privința judecătorilor: Eugenia Culinca – Judecătoria Chișinău, Alina Gorceac – Judecătoria Chișinău, Elisaveta Buzu – Judecătoria Chișinău, Alina Arapu Buțco – Judecătoria Criuleni. La 10 octombrie 2019 Marina Curtiș a depus recurs împotriva încheierii din 23 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

În motivarea recursului a invocat că, cu încheierea contestată a luat cunoștință la data de 25 septembrie 2019, fiindu-i remisă prin intermediul poștei electronice. A menționat că, încheierea dată o consideră nefondată, lipsită de suport juridic și pasibilă de a fi casată. A explicat că, instanța de judecată prin respingerea cererii de asigurare a acțiunii a creat toate premisele pentru ca o eventuală hotărâre de admitere a acțiunii să rămână neexecutată, deoarece există pericolul iminent de producere a unor prejudicii ireparabile prin executarea în continuare a actului administrativ individual defavorabil contestat. Respectiv, cu certitudine există o prezumție legitimă dincolo 1 de orice dubii rezonabile că neasigurarea acțiunii ar face imposibilă executarea unei eventuale hotărâri de admitere a pretențiilor reclamantei, or, iminența temerii de neexecutare este prezentă.

În opinia recurentei, instanța de judecată nu a examinat incidentul procesual sub toate aspectele, nu a atribuit o apreciere corectă circumstanțelor cauzei, precum și fără a face o delimitare suficient de diligentă a pericolului iminent de neexecutare a unei eventuale hotărâri, în cazul neaplicării măsurilor asiguratorii. A solicitat admiterea cererii de recurs, casarea încheierii contestate cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere a cererii privind asigurarea acțiunii. Prin Legea nr. 116 din data de 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova.

Conform art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în vigoare la 1 aprilie 2019, iar potrivit alin. (2), la data intrării în vigoare a prezentului cod se abrogă Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000. Articolul 242 din Codul administrativ statuează că, recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis încheierea contestată transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze recursul.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la 23 septembrie 2019, dar date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurentă la dosar lipsesc. Prin urmare, recursul depus la 10 octombrie 2019, este în termen. În conformitate cu art. 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces. Examinând recursul depus, prin prisma argumentelor invocate în recurs și a materialelor din dosar, coroborat cu normele de drept, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că acesta urmează a fi respins din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii: respinge recursul. Din materialele cauzei se denotă cu certitudine că, prin hotărârea nr. 321/19 din 6 august 2019 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii a fost propus Președintelui Republicii Moldova numirea, prin transfer, a judecătorului Ion Ghizdari în funcția de judecător la Judecătoria Ungheni, înaintând proiectul decretului respectiv.

A fost propus Președintelui Republicii Moldova numirea în funcția de judecător pe un termen de 5 ani, înaintând proiectul decretului respectiv, după cum urmează: Eugenia Culinca – Judecătoria Chișinău; Alina Gorceac – Judecătoria Chișinău; Cașcaval Andrei – Judecătoria Anenii Noi; Viorica Alexeeva – Judecătoria Hîncești; Olga Fiodorov – Judecătoria Anenii Noi; Valeriu Arhip – Judecătoria Strășeni; Elisaveta Buzu – Judecătoria Chișinău; Aliona Sârbu – Judecătoria Cahul; Constantin Chilian – Judecătoria Ungheni; Arapu Buțco Alina – Judecătoria Criuleni; Vladislav Negru – Judecătoria Cimișlia; Angela Gherman – Judecătoria Ungheni; Snejana Dubceac – Judecătoria Bălți; Veronica Cuculescu – Judecătoria Orhei; 2 Victoria Robu – Judecătoria Drochia; Dorina Cebanița – Judecătoria Orhei; Cristina Salagor – Judecătoria Cahul; Natalia Vameș – Judecătoria Edineț; Diana Balan – Judecătoria Bălți; Vitalie Moroșanu – Judecătoria Bălți; Victoria Bogomolova – Judecătoria Cahul; Stanislav Grosu – Judecătoria Drochia; Ana Bologan – Judecătoria Cahul; Mihaela Scripliuc – Judecătoria Bălți; Aliona Postu – Judecătoria Căușeni; Nicolae Chirilov – Judecătoria Orhei; Elena Marandici – Judecătoria Soroca; Dinu Brașoveanu – Judecătoria Soroca; Alexandru Zadorojniuc – Judecătoria Soroca; Valeriu Curicheru – Judecătoria Cahul; Denis Guțu – Judecătoria Comrat (f.d.9-29).

La 6 septembrie 2019 Marina Curtiș a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, prin care a solicitat retragerea hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr.321/19 din 6 august 2019. Totodată, a cerut și suspendarea executării hotărârii sus invocate. În conformitate cu art. 214 alin. (1), (2), (3) și (4) din Codul administrativ, suspendarea executării actului administrativ individual contestat poate fi solicitată de către reclamant instanței de judecată care examinează acțiunea de contencios administrativ. Instanța de judecată poate dispune suspendarea executării actului administrativ individual din motivele prevăzute la art.172 alin.(2). Pentru probarea faptelor, participanții, în locul prezentării probelor obișnuite, pot depune o declarație pe propria răspundere.

Instanța de judecată decide cu privire la suspendarea executării actului administrativ individual printr-o încheiere susceptibilă de recurs, fără citarea participanților la proces. Dacă consideră necesar, instanța de judecată citează părțile pentru audiere în privința temeiniciei cererii de suspendare. Prevederile art.177 alin.(2) din Codul de procedură civilă nu se aplică. Conform art. 172 alin. (2) din Codul administrativ, motivele suspendării sunt: a) existența unor suspiciuni serioase și rezonabile privind legalitatea actului administrativ individual defavorabil; b) existența pericolului iminent de producere a unor prejudicii ireparabile prin executarea în continuare a actului administrativ individual defavorabil.

Analizând circumstanțele menționate în raport cu normele de drept citate, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că încheierea contestată este adoptată în conformitate cu normele de drept procedural, Curtea de Apel Chișinău întemeiat și legal respingând cererea Marinei Curtiș cu privire la suspendarea executării hotărârii nr. 321/19 din 6 august 2019 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii. Din prevederile art. 172 alin. (2) din Codul administrativ rezultă că suspendarea executării unui act administrativ poate fi dispusă în două cazuri: atunci când există suspiciuni serioase și rezonabile privind legalitatea actului administrativ individual defavorabil și când există pericolul iminent de producere a unor prejudicii ireparabile prin executarea în continuare a actului administrativ individual defavorabil.

La caz, instanța de recurs constată că, în susținerea cererii de suspendare a executării hotărîrii, Marina Curtiș a invocat motive declarative și neargumentate, fără a prezenta argumente convingătoare care ar putea servi drept temei legal de suspendare a executării hotărârii contestate. 3 Se menționează că în conformitate cu prevederile Codului administrativ, nu este suficient ca reclamanta să afirme în mod abstract că există suspiciuni serioase și rezonabile privind legalitatea actului administrativ individual defavorabil sau că există pericolul iminent de producere a unor prejudicii ireparabile prin executarea în continuare a actului administrativ individual defavorabil, ca să poată solicita suspendarea executării actului administrativ, or, circumstanțele invocate trebuie să fie justificate prin probe pertinente și concludente.

Astfel, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție respinge ca fiind declarative argumentele invocate de către recurentă precum că suspendarea executării hotărârii nr. 321/19 din 6 august 2019 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii ar fi necesară pentru evitarea unor prejudicii iminente, precum că judecătorul nou numit pe baza hotărârii contestate poate emite hotărâri, legalitatea cărora poate fi pusă la îndoială dacă actul contestat va fi anulat, or, suspendarea executării actului administrativ necesită a fi argumentată, pe când la caz au fost menționate temeiuri generale.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea recurată este întemeiată și legală, iar argumentele invocate de către recurentă sunt neîntemeiate, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul depus de către Marina Curtiș. În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d e c i d e: Se respinge recursul depus de către Marina Curtiș.

Se menține încheierea din 23 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău. Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Sveatoslav Moldovan Nicolae Craiu 4