3ra-1250/19 — contestarea actului administrativ

3ra-1250/19 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

dosarul nr. 3ra-1250/19

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (L. Holevițcaia)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Minciuna, V. Mihaila, V. Sîrbu)

ÎNCHEIERE

20 noiembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție,

în componență:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Sveatoslav Moldovan

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului depus de Societatea cu Răspundere

Limitată „Litarcom”, reprezentată de avocatul Iosip Andrei,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă

de Societatea cu Răspundere Limitată „Litarcom” împotriva Consiliului

Concurenței, intervenienți accesorii Societatea Comercială „Ecosem Grup”

Societate cu Răspundere Limitată, Societatea Comercială „Irinda Prim” Societate cu

Răspundere Limitată cu privire la contestarea actului administrativ,

împotriva deciziei din 12 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost casată hotărârea din 09 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani

și a fost pronunțată o hotărâre nouă

c o n s t a t ă

La 05 octombrie 2017 SRL „Litarcom” a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Consiliului Concurenței, intervenienți accesorii SC „Ecosem Grup”, SC

„Irinda Prim” SRL cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii a invocat că prin decizia Plenului Consiliului Concurenței

nr. DA-40 din 24 august 2017 a fost decisă constatarea încălcării prevederilor art.5

alin.(3) lit.d) de către SC „Ecosem Grup” SRL, SC „Irinda Prim” SRL și SRL

„Litarcom”, manifestată prin participarea cu oferte trucate la licitația nr. 14/01840

din 23 septembrie 2014 privind achiziționarea lucrărilor de reparație a drumului

public îmbrăcăminte rutieră din beton asfaltic L 284.2 - drum de acces spre satul

Doltu.

Urmare a faptului, întreprinderii SRL „Litarcom” i-a fost aplicată o amendă în

mărime de 1 099 429,01 lei, ceea ce reprezintă echivalentul a 4,4 % din cifra de

afaceri realizată în anul 2016, cu aplicarea factorului 1, decizia nr.DA-40 fiind

emisă în temeiul dispoziției Plenului Consiliului Concurenței nr.24 din 15

decembrie 2016 cu privire la semnele încălcării prevederilor art.5 și 7 din Legea

concurenței de către întreprinderile: SRL „Litarcom”, SC „Irinda Prim” SRL, SC

„Ecosem Grup” SRL și alte întreprinderi care au participat cu acestea în vederea

achiziționării lucrărilor de construcții și reparații la procedurile de achiziții publice,

pe durata anilor 2014-2016.

A susținut mai exact că societăților indicate li s-a invocat participarea cu oferte

trucate la licitația nr. 14/01840 din 23 septembrie 2014 privind achiziționarea

lucrărilor de reparație a drumului public cu îmbrăcăminte rutieră și beton asfaltic L

284.2, drum de acces spre satul Doltu, această înțelegere constituind un cartel dur

inițiat de SRL „Litarcom”.

A considerat că decizia nr. DA-40 din 24 august 2017 este ilegală, or, în speță

nu s-a constatat prin probe obiective și pertinente existența unui acord

anticoncurențial între SRL „Litarcom”, SC „Ecosem Grup” SRL și SC „Irinda

Prim” SRL. Existența acordului anticoncurențial a fost dedus de Consiliul

Concurenței prin probe inadmisibile, indirecte și dubioase, constituind în fond

prezumții și afirmații declarative, care nu pot fi puse la baza unei decizii de

sancționare.

A specificat că pentru constatarea acordului anticoncurențial este necesar ca

Consiliul Concurenței să probeze faptul că, între părțile participante la licitația din

23 septembrie 2014 a existat o înțelegere clară, cu referire la stabilirea prețului la

serviciile și produsele ce urmau a fi livrate, precum și că scopul acestui pact ar fi

fost denaturarea concurenței. În special, pentru stabilirea gravității faptei, era

necesar de identificat și constatat pretinsele companii concurente, ce au fost afectate

în rezultatul acordului anticoncurențial menționat.

A indicat că organul emitent a mimat executarea obligației de determinare a

pieței relevante, or, compartimentul dat nu conține informații cu referire la

concurenții existenți și potențiali ai întreprinderilor vizate în actul contestat, care

activează pe piața relevantă, constrângerea concurențială cu care s-ar fi confruntat

aceste întreprinderi sau cadrul în care a fost exercitat acordul anticoncurențial

pretins realizat în speță.

Astfel, contrar prevederilor art.28 alin.(8) din Legea concurenței, în decizia

contestată nu sunt aplicate principiile fundamentale de determinare a pieței

relevante ce țin de constrângerile concurențiale, care sunt: substituibilitatea ofertei,

substituibilitatea - nivelul ofertei și concurența potențială, asemenea informații

lipsind în actul contestat.

Respectiv, în lipsa determinării clare a pieței relevante, nu poate fi efectuată o

analiză legală a unei cauze de concurență, cât și constatarea existenței acordului

anticoncurențial.

A menționat că la caz nu s-a constatat prin probe pertinente existența unei

înțelegeri privind trucarea ofertelor la licitația din 23 septembrie 2014, cât și faptul

că SRL „Litarcom” ar fi solicitat de la SC „Ecosem Grup” SRL și SC „Irinda Prim”

SRL să participe cu oferte de curtoazie la licitația nr. 14/01840, în scopul

desemnării SRL „Litarcom” câștigător al licitației, iar SC „Ecosem Grup” SRL și

SC „Irinda Prim” SRL să fie ulterior contractați în calitate de subantreprenori și nu

au fost prezentate probe care să ateste colaborarea ulterioară a întreprinderilor date.

A specificat că urmează să se ține cont de faptul că în decizia contestată se

menționează că, invitația de participare la licitație cu oferte trucate ar fi venit din

partea lui Covaș Adrian, care se pretinde a fi reprezentantul SRL „Litarcom”, însă

în privința căruia nu există nici o probă care să ateste acest fapt, ultimul nefiind

angajat și nici reprezentant al SRL „Litarcom”.

2

A afirmat că argumentul pârâtului referitor la faptul că vinovăția SRL

„Litarcom” se întemeiază pe aspectul că diferența procentuală dintre oferta

întreprinderilor menționate supra prezentate la licitație este cu 27 % mai mare decât

valoarea achiziției, precum și că ofertele se aseamănă între ele, urmează a fi

apreciate critic. Or, înaintarea unui preț mai mare decât valoarea achiziției nu

constitui calificativ pentru constatarea acordului anticoncurențial. Mai mult,

urmează să se șină cont de faptul că la licitația din 23 septembrie 2014 nu s-a

înregistrat nici un participant cu excepția întreprinderilor numite, respectiv, oferta

făcută de SRL „Litarcom” nu afecta interesele cărorva participanți, în condițiile

unei economii de piață, fiind o normalitate înaintarea propriului preț la serviciile și

produsele ofertate.

A mai indicat că nu poate constitui ca element definitoriu pentru constatarea

acordului anticoncurențial nici faptul că oferta înaintată de SRL „Litarcom” la

licitația din 23 septembrie 2014 este asemănătoare cu cele propuse de SC „Ecosem

Grup” SRL și SC „Irinda Prim” SRL. Or, analiza efectuată de Consiliul Concurenței

omite intenționat aspectul că prețurile practicate la vânzarea materialelor și

serviciilor de construcție sunt la fel pe piața construcțiilor din țară. Mai mult,

suprafața geografică și economia țării nu permite diferențierea mare a prețurilor

practicate de unitățile specializate, omisiunea dată fiind realizată în special prin

neidentificarea pieței relevante.

A mai indicat că pe aspectul comunicărilor electronice identificate în cadrul

inspecției, care în viziunea Consiliului Concurenței denotă prezența realizării unui

schimb de informații strategice, se invocă corespondența între Covaș Adrian,

Mihalachi Olesea și Jaleamov Igor. Consiliul Concurenței asociază persoana lui

Covaș Adrian cu întreprinderea SRL „Litarcom”, însă nu s-a constatat ca acesta să

fie persoana împuternicită a SRL „Litarcom”. Ca urmare, pretinsa culpă a acestuia

nu poate fi imputată SRL „Litarcom”.

Suplimentar, o omisiune gravă la întocmirea deciziei contestate a constituit și

faptul că Covaș Adrian nu a fost audiat asupra acuzațiilor aduse, precum și nu a fost

stabilită implicarea acestuia în speță, în special faptul că acesta a deținut

împuterniciri de la SRL „Litarcom” de reprezentare în raport cu terții.

A menționat că, administrator al SRL „Litarcom” este Jitari Liviu,

implicarea căruia în speță nu a fost investigată și nici contestată. Astfel, nu se poate

vorbi despre culpa SRL „Litarcom” la constituirea acordului anticoncurențial.

Existența acordului anticoncurențial nu poate fi probat în contextul în care SRL

„Litarcom” nu a depus oferta de participare la licitația repetată. Or, în situația

concentrării intereselor întreprinderilor, acestea urmau să continue participarea la

licitație până la atingerea scopului propus. Mai mult ca atât, doar în situația

desemnării câștigătorului licitației, SRL „Litarcom” putea fi bănuit de constituirea

acordului anticoncurențial, or, în lipsa adjudecării contractului de achiziții publice,

nu se poate vorbi de existența unui atare acord, urmând a fi constatată lipsa

denaturării și constrângerii concurenței.

A indicat că Consiliul Concurenței a aplicat SRL „Litarcom” o amendă de 4,4

% din cifra totală de afaceri, fără a explica raționamentul aplicării limitei maximale

a amenzii de 4 %, preferențial limitei de 2 %. Or, urma să se țină cont de faptul că

3

SRL „Litarcom” nu a participat la licitația repetată și este la prima abatere de genul

dat.

Mai mult, contrar prevederilor art.72 alin. (2) din Legea concurenței, la

evaluarea gravității încălcării nu s-a ținut cont de faptul că în urma participării la

licitația din 23 septembrie 2014, nu au fost obținute careva venituri, respectiv, cifra

de afaceri a rămas neschimbată, nu s-a stabilit cercul întreprinderilor concurente

pentru a se estima cota de piață a întreprinderilor nominalizate în speță și nu s-a

estimat nici impactul încălcării pe piață. Astfel, reieșind din toate circumstanțele

atenuante, urma să fie aplicată limita minimă de 2% și nu de 4%, fiind aplicate

eronat prevederile cu privire la individualizarea și determinarea amenzii.

Ca urmare, a solicitat anularea pct. 1, 4, 5 din decizia Plenului Consiliului

Concurenței nr. DA-40 din 24 august 2017, prin care s-a aplicat amendă SRL

„Litarcom” în mărime de 1 099 421 de lei, ceea ce reprezintă 4,4 % din cifra de

afaceri realizată în anul 2016 cu aplicarea factorului 1.

Prin hotărârea din 09 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani

acțiunea a fost admisă; s-au anulat pct. 1, 4, 5 din decizia Plenului Consiliul

Concurenței nr. DA-40 din 24 august 2017, în partea ce vizează SRL „Litarcom”.

La 30 noiembrie 2018 Consiliului Concurenței a declarat apel împotriva

hotărârii din 09 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, solicitând

casarea acesteia și emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.

Prin decizia din 12 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost casată hotărârea

din 09 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și a fost pronunțată o

hotărâre nouă de respingere a acțiunii.

Instanța de apel a concluzionat că în speță sunt întrunite toate elementele de fapt

și de drept necesare pentru constatarea încălcării art. 5 alin. (3) lit. d) din Legea

concurenței prin încheierea unui acord anticoncurențial, prin participarea cu oferte

trucate ale SRL „Litarcom”, SC „Ecosem Grup” SRL și SC „Irinda Prim” SRL la

procedura de achiziție publică organizată de ÎS „Administrația de Stat a

Drepturilor” nr. 14/01840 din 23.09.2014, prin schimbul de informații strategice

referitoare la prețurile costurilor financiare ofertate și participarea nemijlocită a

întreprinderilor la procedura vizată, fapt care la rând se probează prin : comunicările

electronice între SC „Ecosem Grup” SRL, SRL „Litarcom” și SC „Irinda Prim”

SRL ridicate de inspecția efectuată la 15.12.2016, informațiile identificate în

calculatorul de serviciu al Olesei Mihalachi din cadrul SRL „Litarcom” SRL, forma

și conținutul ofertelor depuse, declarațiile depuse în cadrul interviurilor.

De asemenea, instanța de apel a reținut că între SC „Ecosem Grup” SRL, SRL

„Litarcom” și SC „Irinda Prim” SRL a fost identificat un acord anticoncurențial

orizontal, care are ca obiect participarea cu oferte trucate la licitația nr. 14/01840

din 23.09.2014, astfel determinându-se a fi un cartel dur, prin obiect, care are

capacitatea de a împiedica, restrânge sau denatura concurența.

Probele obținute de Consiliul Concurenței în cumul cu declarația

administratorului Galeamov Igor, referitoare la cererea adresată ultimului, ca acesta

să participe în cadrul procedurii de achiziții nr. 14/01840 din 23.09.2014 și să

contribuie ca oferta SRL „Litarcom” să fie desemnată câștigătoare, reprezintă un

4

corp întreg, care în ansamblul lor prezintă dovezi a încheierii acordului

anticoncurențial.

Necătând la faptul că administrator al SRL „Litarcom” este Jutari Liviu,

instanța de apel a considerat că din cumulul de probe acumulate a fost stabilită

legătura dintre acțiunile lui Covaș Adrian cu SRL „Litarcom” în cadrul procedurii

de achiziție din 23.09.2014. Or, a fost determinat faptul că SRL „Litarcom” prin

intermediul lui Covaș Adrian a realizat schimbul de informații strategice în scopul

de a participa cu oferte trucate în cadrul procedurii nr. 14/01840 din 23.09.2014,

acțiuni care la rândul lor determină existența acordului anticoncurențial între SC

„Ecosem Grup” SRL, SRL „Litarcom” și SC „Irinda Prim” SRL.

Cu privire la individualizarea și stabilirea amenzii , instanța de apel a menționat

că acordul anticoncurențial dintre SRL „Litarcom”, SC „Ecosem Grup” SRL și SC

„Irinda Prim” SRL constituie o faptă de scurtă durată, urmând a fi aplicat factor 1.

În temeiul art. 73 din Legea concurenței, instanța de apel a considerat că

Consiliul Concurenței întemeiat a stabilit SRL „Litarcom” amendă în mărime de 4,4

% din cifra de afaceri realizată în anul 2016 cu aplicarea factorului 1, la

individualizarea încălcării ținându-se cont de elementele specifice ale acțiunilor

SRL „Litarcom”, luându-se în considerare gravitatea, circumstanțele agravante,

cifra de afaceri și durata faptei.

La 29 iulie 2019 Societatea cu Răspundere Limitată „Litarcom”, reprezentată

de avocatul Iosip Andrei, a depus recurs împotriva deciziei din 12 iunie 2019 a

Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și menținerea hotărârii primei

instanțe.

În motivarea recursului a indicat că instanța de apel a interpretat eronat legea.

A menționat că instanța de apel eronat a definit că piața relevantă, la caz, este

constituită doar din lucrări de reparație a drumului public cu îmbrăcăminte rutieră

din beton asfaltic L 284.2, drum de acces spre satul Doltu, raionul Fălești, ofertate

în cadrul procedurii de achiziții publice nr. 14/01840 din 23.09.2014. Drept urmare

a unei astfel de erori, Consiliul Concurenței nu a identificat cota de piață a părților

implicate în investigație, constatând declarativ deținerea de SC „Irinda Prim” SRL,

SRL „Litarcom, SC „Ecosem Grup” SRL a cotei de piață cumulativă ce depășește

10 %, dar și ca rezultat existența unui cartel dur.

A specificat că în speță, atât intimatul, cât și instanța de apel, incorect au

constatat crearea de către întreprinderile implicate a unui cartel de tip dur, fără a

examina dacă există intenția unică a părților, cota de piață cumulată care să

depășească 10 % din valoarea pieței produsului.

Astfel, Curtea de Apel a interpretat și a aplicat eronat prevederile art. 7 din

Legea concurenței, care reglementează noțiunea de cartel și cartel dur, eronat

stabilind existența cartelului dur la caz.

Corespunzător, nefiind identificată corect piața relevantă, a fost incorect

identificat tipul acordului anticoncurențial. Totodată, lipsesc probe care să constate

existența acordului anticoncurențial, or instanța de apel a interpretat arbitrar probele

administrate de părți.

5

Examinând admisibilitatea recursului, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează următoarele.

După cum rezultă din speță litigiul a fost soluționat în baza Legii

contenciosului administrativ nr. 793-XIV din data de 10 februarie 2000.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod

intră în vigoare la 01 aprilie 2019, iar potrivit alin. (2), la data intrării în vigoare a

prezentului cod se abrogă Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din data

de 10 februarie 2000.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în

contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la

intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție va aprecia condițiile de admisibilitate a recursului în

conformitate cu prevederile art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, adică conform

reglementărilor anterioare intrării în vigoare a Codului administrativ.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) din Codul administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite

neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Curtea de Apel Chișinău a emis decizia la 12 iunie 2019. Conform avizului de

recepție, SRL „Litarcom” la 23 iulie 2019 a recepționat decizia motivată a instanței

de apel. Astfel, recursul depus de SRL „Litarcom” la data de 29 iulie 2019 este în

termen.

În conformitate cu art. 439 alin. (2), (3) Cod de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii

acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea

recursului se decide în lipsa acesteia. Judecătorul raportor verifică încadrarea în

prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața

completului de judecată instituit în conformitate cu alin.(2).

Examinând temeiurile recursului, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

6

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și

(4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul depus de Societatea cu Răspundere

Limitată „Litarcom”, reprezentată de avocatul Iosip Andrei, nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul depus se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are caracter

devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se

doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

7

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,

din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor

de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu

se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza

Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie

1995, nr.26561/1995).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, în cazul în care se

constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art.270 și nu

conține nicio referire cu privire la fondul recursului.

Având în vedere cele expuse, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul depus de

Societatea cu Răspundere Limitată „Litarcom”, reprezentată de avocatul Iosip

Andrei, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) al

Codului de procedură civilă și, drept urmare, este inadmisibil.

În conformitate cu art. 193, 195, 230, 258 alin. (3) ale Codului administrativ și

art. 207, 433 lit. a), 440 alin. (1) ale Codului de procedură civilă, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Societatea cu Răspundere Limitată „Litarcom”,

reprezentată de avocatul Iosip Andrei, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Sveatoslav Moldovan

Iurie Bejenaru

8