3ra-295/21 — contestarea actului administrativ

3ra-295/21 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3ra-295/2021

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (M. Gandrabur)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc,)

Î N C H E I E R E

07 aprilie 2021 mun.Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de Societatea Comercială

„Capillati” Societate cu Răspundere Limitată și Societatea Comercială „Litarcom”

Societate cu Răspundere Limitată, reprezentate de avocatul Vasili Ciuperca,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Societatea Comercială „Capillati” Societate cu Răspundere Limitată și Societatea

Comercială „Litarcom” Societate cu Răspundere Limitată împotriva Consiliului

Concurenței, intervenient accesoriu „Ecosem Grup” cu privire la contestarea actului

administrativ,

împotriva deciziei din 18 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 10 august 2018, SRL „Capillati” și SRL „Litarcom”, prin intermediul

avocatului Vasile Ciuperca, au înaintat acțiune în contencios administrativ împotriva

Consiliului Concurenței, intervenient accesoriu SRL „Ecosem Grup” cu privire la

contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii au indicat că, prin dispoziția Plenului Consiliului

Concurenței nr. 39 din 05 decembrie 2017, s-a dispus inițierea investigației

referitoare la semnele încălcării prevederilor art. 5 din Legea concurenței nr. 183 din

11 iulie 2012, de către întreprinderile participante în cadrul procedurii de achiziții

publice, organizată și desfășurată de Primăria Cobani, r-nul Glodeni.

Indică reclamanții că, prin raportul de investigație aferent cazului inițiat prin

dispoziția Plenului Consiliului Concurenței, întocmit în privința SRL „Litracom”,

SRL „Ecosem-Grup” și SRL „Capillati”, executorul raportului de investigație a

propus Plenului Consiliului Concurenței să constate încălcarea prevederilor art. 5

alin. (3) lit. d) din Legea concurenței, de către întreprinderile SRL „Litarcom”, SRL

„Ecosem-Grup” și SRL „Capillati”, prin participarea cu oferte trucate la licitația nr.

1350/14 din 30 iulie 2014 prin achiziționarea lucrărilor de aprovizionare cu apă și

canalizare a sat. Cobani, r-nul Glodeni, acordând SRL „Ecosem Grup” imunitate la

1

amendă de tip A, și aplicând amenzi întreprinderilor SRL „Litarcom” și SRL

„Capillati”, în conformitate cu prevederile art. 72 din Legea concurenței.

Au invocat că, la 25 mai 2018 de către SRL „Capillati” și la 04 iunie 2018 de

către SRL „Litarcom”, conform procedurii stabilite prin Legea concurenței, au fost

depuse la sediul Consiliului Concurenței, observații pe marginea raportului de

investigație, prin care întreprinderile reclamante au invocat mai multe încălcări

legale precum și constatări eronate conținute în raportul de investigare, precum

determinarea greșită a pieței relevante, lipsa determinării cotei cumulate de piață a

întreprinderilor reclamante și calificarea greșită a tipului acordului anticoncurențial.

Prin urmare, prin decizia Plenului Consiliului Concurenței nr. DA-39/17-53 din

05 iulie 2018, s-a decis constatarea încălcărilor prevederilor art. 5 alin. (3) lit. d) din

Legea concurenței de către SRL „Litracom”, SRL „Capillati” și SRL „Ecosem-

Grup”, prin participarea cu oferte trucate în cadrul procedurii de achiziție privind

achiziționarea lucrărilor de aprovizionare cu apă și canalizare a sat. Cobani, r-nul

Glodeni, aplicarea SRL „Litarcom” amendă în mărime de 790 178,88 de lei,

reprezentând 4% din cifra totală de afaceri realizată în anul 2017 și SRL „Capillati”

amendă în mărime de 438 596,92 de lei, reprezentând 4% din cifra totală de afaceri

realizată în anul 2017, Primăria sat. Cobani, autoritate contractantă care a organizat

și a desfășurat procedura de achiziție nr.1350/14 din 30 iulie 2014 urmând să inițieze

procedura de înscriere în lista de interdicție a operatorilor economici „Litracom”

SRL și „Capillati” SRL, participanți la respectiva procedură ca întreprinderi

dependente.

Consideră că decizia Plenului Consiliului Concurenței din 05 iulie 2018 privind

sancționarea întreprinderilor SRL „Capillati” și SRL „Litarcom”, ca fiind ilegală din

considerentul că, la adoptarea deciziei contestate, autoritatea emitentă a încălcat

legea și procedura legală stabilită prin determinarea greșită a pieței relevante, lipsa

determinării cotelor cumulate de piață a întreprinderilor reclamante, calificarea

greșită a tipului acordului anticoncurențial, cît și determinarea greșită a nivelului de

bază a amenzilor aplicate întreprinderilor reclamante.

Cu referire la determinarea greșită a pieței relevante, reclamanții au invocat că,

pentru a examina problemele concurențiale și a evalua unele cauze de concurență

trebuie să fie determinată piața relevantă. Iar pentru determinarea pieței relevante,

este necesară cercetarea constrîngerilor concurențiale a pieției relevante prin

substituibilitatea la nivelul cererii, substitubilitatea la nivelul ofertei și concurența

potențială, folosirea elementelor probatorii prevăzute la art. 30 alin. (1) din Legea

concurenței.

Astfel, avînd în vedere faptul că, sarcina probei în procedurile de examinare a

presupuselor cazuri de încălcare a legislației concurențiale îi revine Consiliului

Concurenței, respectiv, acesta urma să probeze și să demonstreze, în decizia de

sancționare, faptul că atât principiile fundamentale, cât și reglementările prevăzute

în art. 30 din Legea concurenței, au fost respectate în cadrul procedurii de

determinare a pieței relevante a produsului. Cu referire la încălcările cu privire la

determinarea pieței relevante, invocă reclamanții că, în decizia nr. DA - 39/17-53

din 05 iulie 2018, Plenul Consiliului Concurenței a reținut, fără a analiza elementele

probatorii prevăzute în art. 30 alin. (1) din Legea concurenței, faptul că piața

relevantă a produsului o constituie lucrările de aprovizionare cu apă și canalizare

achiziționate în cadrul procedurii de achiziții publice nr. 1350/14 din 30 iulie 2014

organizate de Primăria Cobani, r-nul Glodeni, ceea ce constituie o determinare

2

greșită a pieței relevante, caracterizată prin ignorarea de către instituția pârâtă a

prevederilor legale relevante, precum și circumstanțelor faptice importante pentru

determinarea pieței relevante.

Au susținut reclamanții că, la determinarea pieței relevante au fost ignorate, în

totalitate și respectiv nu au fost analizate și menționate constrângerile concurențiale

ale pieței și anume substituibilitatea la nivelul cererii, substituibilitatea la nivelul

ofertei și concurența potențială, respectiv, au fost încălcate principiile fundamentale

de determinare a pieței relevante, elementele probatorii pentru determinarea pieței

relevante și anume, cele prevăzute la art. 30 alin. (1) din Legea concurenței. Faptul

că, determinarea pieței relevante ține de identificarea celor trei variabile

constituante, piața relevantă a produsului, piața geografică și perioada de timp a

analizei pieței. În conformitate cu art. 4 din Legea concurenței, piață relevantă a

produsului reprezintă piață a produselor considerate de consumatori. Astfel,

elementul principal de determinare a pieței relevante a produsului este natura

acestuia, iar în cazul dat, piața relevantă a produsului o constituie achiziționarea

lucrărilor de construcții complete sau parțiale și lucrări publice.

Cu referire la perioada de timp a analizei pieței relevante au menționat

reclamanții că, în conformitate cu prevederile art. 28 alin. (7) din Legea concurenței,

este prevăzut imperativ că perioada de timp a analizei pieței relevante se determină

în funcție de obiectul investigației și de particularitățile pieței relevante. Astfel,

Consiliul Concurenței, are obligația în baza art. 52 alin. (3) din Legea concurenței,

de a proba încălcările imputate întreprinderilor supuse investigației, iar pentru

aceasta, executorul era obligat în primul rând, să determine corect piața relevantă,

fapt care în prezenta cauză lipsește. Totodată, la adoptarea deciziei nr. DA - 39/17-

53 din 05 iulie 2018, nu au fost respectate principiile fundamentale de determinare

a pieței relevante, nu au fost cercetate și prezentate elementele probatorii pentru

determinarea pieței relevante, nu a fost probată și demonstrată, pe alte căi posibile

decât cele menționate supra, determinarea pieței relevante, fiind eronat determinată

piața relevantă de către executor.

În concluzie, au indicat că, piața relevantă în baza celor enunțate, o reprezintă

toate procedurile de achiziții publice privind achiziționarea lucrărilor de construcții

complete sau parțiale și lucrări publice efectuate pe întreg teritoriul Republicii

Moldova în perioada anului 2014.

Reclamanții au specificat cu referire la determinarea greșită a cotei de piață, că

de regulă pe piețele care funcționează pe bază de achiziții publice, cotele de piață se

determină în funcție de numărul de licitații câștigate și pierdute. În ceea ce privește

încălcările cu privire la identificarea cotei cumulate a pieței, informația consultată la

adoptarea deciziei contestate este irelevantă și insuficientă pentru a identifica cota

cumulată de piață a întreprinderilor vizate în investigație, deoarece informația este

incompletă. Nu au fost stabilite și menționate informațiile utile pentru calcularea

mărimii totale a pieței și cotele de piață deținute de întreprinderile vizate în raportul

de investigație, în special: numărul total de întreprinderi care au participat la

achizițiile publice privind achiziționarea lucrărilor de construcții complete sau

parțiale și lucrări publice efectuate pe întreg teritoriul Republicii Moldova în

perioada anului 2014, valoarea totală a achizițiilor publice privind achiziționarea

lucrărilor de construcții complete sau parțiale și lucrări publice efectuate pe întreg

teritoriul Republicii Moldova în perioada anului 2014, numărul total de achiziții

câștigate și pierdute de întreprinderile vizate în raportul de investigație conform

3

pieței relevante, valoarea totală a achizițiilor publice câștigate de întreprinderile

vizate în raportul de investigație conform pieței relevante.

Au mai invocat reclamanții că, la adoptarea deciziei nr. DA-39/17-53 din 05

iulie 2018, Plenul Consiliului Concurenței, în general nu a identificat cota cumulată

de piață a întreprinderilor reclamante, subliniind că, Consiliului Concurenței, îi

revine sarcina probei în procedura de examinare a presupuselor cazuri de încălcare

a legislației concurențiale.

În prezenta cauză, nu este probat și demonstrat faptul că întreprinderile

reclamante, dețin cumulat o cotă de piață mai mare de 10% din piața relevantă, fapt

care ar permite o încadrare juridică corectă a acțiunilor anticoncurențiale imputate

întreprinderilor SRL „Litarcom”, SRL „Ecosem-Grup” si SRL „Capillati”, dacă

asemenea acțiuni au fost comise. Astfel, în prezenta cauză cota de piață cumulată

urma să fie calculată în corespundere cu cerințele enumerate, ceea ce presupune că,

urma să fie calculat numărul achizițiilor publice câștigate de întreprinderile vizate în

investigație și raportat acest număr, la numărul total de licitații privind achiziționarea

lucrărilor de construcții complete sau parțiale și lucrări publice efectuate pe întreg

teritoriul Republicii Moldova în perioada anului 2014. Or, cota de piață cumulată și

deținută de întreprinderile SRL „Litarcom”, SRL „Ecosem Grup” și SRL „Capillati”

în raport cu piața relevantă este de 6%.

Referitor la calificarea greșită a tipului acordului anticoncurențial, au indicat

reclamanții că, legislația generală relevantă prevede că acordul anticoncurențial se

consideră că este de importanță minoră și implicit, că nu restrânge în mod

semnificativ concurența dacă, este încheiat între întreprinderi care sînt concurenți

existenți sau potențiali pe una din piețele afectate de acord și cota de piață cumulată

deținută de părțile la acord și de întreprinderile dependente de acestea nu depășește

10% pe niciuna dintre piețele relevante afectate de acord.

Au susținut reclamanții că cu privire la încălcările în cadrul calificării tipului

acordului anticoncurențial, conform concluziilor conținute în capitolul IV din

decizia nr. DA-39/17-53 din 05 iulie 2018, Plenul Consiliului Concurenței a reținut

că, acțiunile întreprinderilor SRL „Litarcom”, SRL „Ecosem-Grup” și SRL

„Capillati” întrunesc semnele unui acord anticoncurențial orizontal de tip cartel dur,

aceasta însă, fără a fi determinată, în corespundere cu prevederile legale, piața

relevantă, precum și cota cumulată a pieței deținută de întreprinderile enunțate. Din

prevederile art. 7 alin. (1) în coroborare cu art. 8 alin. (1) din Legea concurenței,

rezultă expres că, toate acordurile anticoncurențiale încheiate între întreprinderi

independente care nu dețin o cotă cumulată a pieței mai mare de 10% - nu constituie

carteluri dure, ci reprezintă acorduri anticoncurențiale de importanță minoră.

Prin urmare, având în vedere că Consiliul Concurenței nu a demonstrat și probat

deținerea de către întreprinderile vizate în investigație a cotei cumulate de piață mai

mare de 10% din piața relevantă (determinată corect), precum și având în vedere că,

întreprinderile reclamante au demonstrat că cota cumulată de piață deținută de

întreprinderile supuse investigației, în raport cu piața relevantă este 6%, adică mai

mică de 10%, concluzionează reclamanții că în cauză au fost încălcate prevederile

art. 5 alin. (3) lit. d) din Legea concurenței, atunci aceste încălcări nicidecum nu

reprezintă încheierea de către întreprinderile vizate în investigație a unui acord

anticoncurențial de tip cartel dur, dar reprezintă încheierea unui acord

anticoncurențial de importanță minoră interzis (art. 9 din Legea concurenței).

4

Astfel, susțin reclamanții că dacă anumite întreprinderi au încălcat prevederile

art. 5 din Legea concurenței, prin încheierea unui acord anticoncurențial de

importanță minoră interzis, acestea nu sunt eliberate de răspundere pentru faptele

comise, însă cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 72 alin. (3) din Legea

concurenței, adică pentru încheierea unui acord anticoncurențial de importanță

minoră interzis nu poate fi calculat nivelul de bază a amenzii conform art. 72 alin.

(3) lit. c) din Legea concurenței, adică nu poate fi aplicată o amendă de la 2% la 4%.

Concluzionează reclamanții că la adoptarea deciziei nr. DA-39/17-53 din 05

iulie 2018 în privința întreprinderilor reclamante, au fost încălcate normele

procedurale și materiale din Legea concurenței, în special la capitolele, determinarea

corectă a pieței relevante, determinarea corectă a cotei de piață a întreprinderilor

vizate în investigație, precum și calificarea corectă a tipului acordului

anticoncurențial.

Cu referire la greșelile gramaticale identice conținute în ofertele depuse de

operatorii economici au menționat că, conform deciziei nr. DA-39/17-53 din 05 iulie

2018, instituția pârâtă pretinde că prin prezența greșelilor identice conținute în

ofertele prezentate de întreprinderile supuse investigării și anume, utilizarea

sintagmei „inclusiv”, prezența în contextul tuturor devizelor locale de cheltuieli la

rubrica „denumirea obiectivului” a textului „servicii de proiectare a rețelei de

canalizare și a stației de epurare din sat.Cobani, r-nul Glodenf”, se confirmă prezența

semnelor, ce permit susținerea cu un grad înalt de certitudine că, „Ecosem-Grup”

SRL, „Litarcom” SRL și „Capillati” SRL au încheiat un acord anticoncurențial de

tip cartel dur realizat prin schimbul de informații strategice asupra prețurilor spre

ofertare în cadrul procedurii de achiziții nr. 1350/14 din 30 iulie 2014.

Au menționat reclamanții că în combaterea celor menționate, fac referire la

răspunsul din 11 mai 2018, emis de întreprinderea LTD „Ecor” SRL unde este

explicat faptul că, de ce către un angajat al întreprinderii date, la realizarea unui

șablon al formularelor de ieșire (raport F7) în fișierele programului a fost comisă o

eroare gramaticală - în loc de „inclusiv salariu” a fost scris „incluziv salariu”. Aceste

șabloane cu eroare au fost trimise tuturor utilizatorilor programului „WinCmeta”,

achiziționat oficial de la firma respectivă. Prin urmare, greșeala identică „incluziv

salariu” conținută în ofertele prezentate de întreprinderile supuse investigării, nu se

datorează „realizării schimbului de informații strategice asupra prețurilor spre

ofertare”, dar se datorează unei erori al fișierului programei „WinCmeta” utilizat de

operatorii economici la întocmirea ofertelor de prețuri și documentelor conexe în

procedurile de achiziții publice.

De asemenea, greșeala identică „proectare” conținută în textele devizelor locale

de cheltuieli prezentate de operatorii economici, nu se datorează „realizării

schimbului de informații strategice asupra prețurilor spre ofertare”, dar se datorează

preluării acestei greșeli de către operatorii economici din textul caietelor de sarcini

întocmite și prezentate de Primăria sat. Cobani, r-nul Glodeni, în prezenta procedură

de achiziții publice.

Au concluzionat reclamanții că, la adoptarea deciziei nr. DA-39/17-53 din 05

iulie 2018 în privința întreprinderilor SC „Capillati” SRL și SC „Litarcom” SRL au

fost încălcate normele procedurale și materiale din Legea concurenței, în special la

capitolele determinarea pieței relevante, determinarea cotei de piață a

întreprinderilor reclamante, precum și calificarea tipului acordului anticoncurențial

5

și determinarea nivelului de bază a amenzii, și drept consecință actul administrativ

contestat urmează a fi anulat.

Prin hotărârea din 02 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

a fost respinsă acțiunea înaintată de către SC „Capillati” SRL și SC „Litarcom” SRL

împotriva Consiliului Concurenței, intervenient accesoriu SRL „Ecosem Grup” cu

privire la anularea deciziei nr. DA-39/17-53 din 05 iulie 2018, ca neîntemeiată.

Manifestând dezacordul cu hotărârea instanței de fond, în termenul prevăzut de

lege, SRL „Capillati” și SRL „Litarcom”, prin intermediul avocatului Vasile

Ciuperca, la 03 octombrie 2019 au depus cerere de apel nemotivată, iar la 29

noiembrie 2019 au depus apelul motivat împotriva hotărârii primei instanțe,

solicitând casarea hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei hotărîri noi de

admitere a acțiunii.

Prin decizia din 18 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă

cererea de apel depusă de SRL „Capillati” și SRL „Litarcom”, prin intermediul

avocatului Vasile Ciuperca, împotriva hotărârii din 02 octombrie 2019 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a conchis că, instanța de fond corect s-a

referit la determinarea nivelului de bază a amenzii și politicii de clemență, care a fost

respectată de către Consiliul Concurenței la emiterea deciziei contestate. Colegiul a

conchis că în cazul supus investigației, Plenul Consiliului Concurenței, a constatat

că concurența a fost limitată, restrânsă și mimată de către întreprinderi, prin

participarea cu oferte trucate la licitația nr.1350/14 din 30 iulie 2014, încălcare

prevăzută de art. 5 din Legea concurenței.

Totodată, Colegiul instanței de apel a menționat că este corectă concluzia

privind respingerea acțiunii, cu constatarea legalității deciziei Plenului Consiliului

Concurenței nr. DA-39/17-53 din 05 iulie 2018, care a fost emisă cu respectarea

legii, competenței și procedurii, fiind respectate prevederile art. 26 din Legea

contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000 (în vigoare la

momentul emiterii), iar cererea de apel declarată de către SRL „Capillati” și SRL

„Litarcom” fiind neîntemeiată.

La 01 decembrie 2020, SRL „Capillati” și SRL „Litarcom”, prin intermediul

avocatului Vasile Ciuperca, au depus recurs împotriva deciziei din 18 noiembrie

2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei

instanței de apel și a hotărîrii instanței de fond cu pronunțarea unei decizii noi de

admitere a acțiunii.

În motivarea recursului întreprinderile recurente, reprezentate de avocatul

Vasile Ciuperca, au invocat că Plenul Consiliului Concurenței prin decizia adoptată,

a neglijat încălcările invocate de întreprinderi, adoptând o decizie ilegală în fond,

fiind emisă contrar prevederilor legii și cu încălcarea procedurii stabilite. La

examinarea cauzei, instanțele ierarhic inferioare de asemenea au neglijat probele

prezentate, precum și argumentele invocate de către recurenți, privind anularea

actului administrativ contestat. Totodată, atât în instanța de fond cât și în cea de apel,

întreprinderile recurente au demonstrat cu certitudine că, la adoptarea deciziei nr.

DA-39/17-53 din 05 iulie 2018, Plenul Consiliului Concurenței a încălcat legea și

procedura legală stabilită, prin determinarea greșită a pieței relevante, lipsa

determinării cotelor cumulate de piață a întreprinderilor recurente, calificarea greșită

a tipului acordului anticoncurențial și determinarea greșită a nivelului de bază a

amenzilor aplicate întreprinderilor recurente.

6

A invocat avocatul recurenților că fără a fi analizate elementele probatorii

prevăzute în art. 30 alin. (1) din Legea concurenței, autoritatea intimată a stabilit că,

piața relevantă a produsului o constituie lucrările de aprovizionare cu apă și

canalizare achiziționate în cadrul procedurii de achiziții publice nr. 1350/14 din 30

iulie 2014 organizate de Primăria Cobani, r-nul Glodeni, ce constituie o determinare

greșită a pieței relevante, caracterizată prin ignorarea atât de către instituția pârâtă,

cât și de către instanța de apel, a prevederilor legale relevante, precum și a

circumstanțelor faptice importante pentru determinarea pieței relevante. La

determinarea pieții relevante au fost ignorate, în totalitate, și respectiv, nu au fost

analizate și menționate, constrângerile concurențiale ale pieței, și anume

substituibilitatea la nivelul cererii, substituibilitatea la nivelul ofertei și concurența

potențială, respectiv, au fost încălcate principiile fundamentale de determinare a

pieții relevante și elementele probatorii pentru determinarea pieței relevante și

anume, cele prevăzute la art. 30 alin. (1) din Legea concurenței.

Consideră că piața relevantă o reprezintă toate procedurile de achiziții publice

privind achiziționarea lucrărilor de construcții complete sau parțiale și lucrări

publice efectuate pe întreg teritoriul Republicii Moldova în perioada anului 2014,

dar nu procedura de achiziții publice nr. 1350/14 din 30 iulie 2014 organizate de

Primăria Cobani, r-nul Glodeni.

La adoptarea deciziei nr. DA-39/17-53 din 05 iulie 2018, Plenul Consiliului

Concurenței în general nu a identificat cota cumulată de piață a întreprinderilor

recurente. Or, Consiliului Concurenței îi revine sarcina probei în procedura de

examinare a presupuselor cazuri de încălcare a legislației concurențiale (art. 52 alin.

(3) din Legea nr. 183/2012), astfel, în prezenta cauză, nu este probat și demonstrat

faptul că întreprinderile recurente, dețin cumulat, o cotă de piață mai mare de 10 %

din piața relevantă, fapt care ar permite o încadrare juridică corectă a acțiunilor

anticoncurențiale imputate întreprinderilor SRL „Litarcom” SRL „Ecosem-Grup” si

SRL „Capillati”, dacă asemenea acțiuni au fost comise.

Consideră că cota de piață cumulată, urma să fie calculată în corespundere cu

cerințele enumerate, ceea ce presupune că, urma să fie calculat numărul achizițiilor

publice câștigate de întreprinderile vizate în investigație și raportat acest număr, la

numărul total de licitații privind achiziționarea lucrărilor de construcții complete sau

parțiale și lucrări publice efectuate pe întreg teritoriul Republicii Moldova în

perioada anului 2014.

Însăși instanța de fond a stabilit în hotărârea adoptată că, în cauză era necesar

de stabilit cotele de piață cumulate ale întreprinderilor reclamante, doar că piața

relevantă determinată de întreprinderile reclamante, nu era justă. Respectiv, din

hotărârea instanței de fond rezultă că, a fost încălcată procedura stabilită de lege,

deoarece la examinarea pretinsului caz de încălcare a Legii concurenței, nu a fost

calculată cota cumulată de piață a întreprinderilor investigate, fapt care împiedică

calificarea corectă a tipului acordului anticoncurențial.

De asemenea, instanțele ierarhic inferioare au desconsiderat cotele de piață

cumulate, stabilite de întreprinderile recurente, însă au neglijat faptul că conform

legii, ține de sarcina Consiliului Concurenței să stabilească cotele de piață cumulate

a întreprinderilor care se pretinde că au participat la un acord anticoncurențial, fapt

care în speță lipsește cu desăvârșire.

În susținerea recursului, s-a mai invocat că acordul anticoncurențial se

consideră că este de importanță minoră și implicit, că nu restrânge în mod

7

semnificativ concurența dacă este încheiat între întreprinderi care sunt concurenți

(acord orizontal) existenți sau potențiali pe una din piețele afectate de acord și cota

de piață cumulată deținută de părțile la acord și de întreprinderile dependente de

acestea nu depășește 10% pe niciuna dintre piețele relevante afectate de acord.

Consideră că la adoptarea deciziei nr. DA-39/17-53 din 05 iulie 2018 în privința

întreprinderilor recurente, au fost încălcate normele procedurale și materiale din

Legea concurenței, în special la capitolele, determinarea corectă a pieței relevante,

determinarea corectă a cotei de piață a întreprinderilor vizate în investigație, precum

și calificarea corectă a tipului acordului anticoncurențial.

În concluzie a invocat că la adoptarea deciziei din 18 noiembrie 2020 a Curții

de Apel Chișinău, instanța de apel, a aplicat eronat normele de drept material și a

interpretat în mod eronat legea, a menținut în vigoare decizia Consiliului

Concurenței nr. DA-39/17-53 din 05 iulie 2018, care în s-a demonstrat că a fost

adoptată cu încălcarea normele procedurale și materiale din Legea concurenței.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

În conformitate cu art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de

zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea

de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

La caz, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat la data de 18 noiembrie 2020

decizia contestată în prezența avocatului Vasile Ciuperca. Astfel, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ menționează că

avocatul Vasile Ciuperca, s-a conformat prevederilor legale și a depus recursul la 01

decembrie 2020, în termenul prevăzut de art. 245 din Codul administrativ.

La 01 februarie 2021, în adresa participanților la proces a fost expediată copia

recursului motivat, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței.

La 29 martie 2021, prin intermediul poștei electronice, Consiliul Concurenței a

depus referință la recursul declarat de către avocatul Vasile Ciuperca, prin care a

solicitat respingerea cererii de recurs, ca fiind inadmisibilă.

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră inadmisibil recursul declarat de Societatea Comercială „Capillati”

Societate cu Răspundere Limitată și Societatea Comercială „Litarcom” Societate cu

Răspundere Limitată, reprezentate de avocatul Vasili Ciuperca, din următoarele

motive.

Prin prisma art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul

se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din art. 246 Codul

administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele

a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

8

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă

caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un

drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual

succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că din Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate,

într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de

recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile

nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale

reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea

recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate,

motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care

trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea

procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare

în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,

p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la

admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu

chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers

c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

9

Justiție conchide că cererea de recurs depusă de SRL „Capillati” și SRL „Litarcom”,

reprezentate de avocatul Vasili Ciuperca, este inadmisibilă.

În conformitate cu art. 230, 246 din Codul administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de Societatea Comercială „Capillati” Societate cu Răspundere

Limitată și Societatea Comercială „Litarcom” Societate cu Răspundere Limitată,

reprezentate de avocatul Vasili Ciuperca, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

10