3ra-1256/19 — obligarea emiterii actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-1256/19 Prima instanță: Judecătoria Cimișlia, sediul Central (jud: S. Aramă) Instanța de apel: Curtea de Apel Comrat (jud: D. Fujenco, Șt. Starciuc, L. Caraianu) Î N C H E I E R E 13 noiembrie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Sveatoslav Moldovan Nicolae Craiu examinând admisibilitatea recursului depus de Svetlana Camerzan reprezentată de avocatul Vladislav Berezovschi, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Svetlana Camerzan împotriva Consiliului orășenesc Cimișlia și Primăriei orașului Cimișlia cu privire la obligarea emiterii actului administrativ, împotriva deciziei din 27 iunie 2019 a Curții de Apel Comrat, prin care a fost admis apelul declarat de către Primarul orașului Cimișlia, a fost casată hotărârea din 4 iulie 2018 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central și a fost emisă o nouă decizie de respingere a acțiunii ca neîntemeiată, c o n s t a t ă: La 6 decembrie 2017 Svetlana Camerzan a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului orășenesc Cimișlia și Primăriei orașului Cimișlia cu privire la obligarea emiterii actului administrativ.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că potrivit procesului-verbal al ședinței Sovietului raional Cimișlia a deputaților narodnici nr.12 din 11 decembrie 1985, lui Vladimir Camerzan i-a fost atribuit fără termen locuința - apartamentul cu nr. 23 din or. xxxxx, str. xxxxx. Astfel, a menționat că din mariajul lui Vladimir Camerzan și Natalia Camerzan s-a născut copilul Svetlana Camerzan, care a continuat să locuiască în apartamentul dat, însă din motive familiale, a fost nevoită să plece în Federația Rusă la bunica sa. A declarat că intenționează să revină în Republica Moldova, însă din cauza învechirii clădirii, aceasta a ajuns într-o stare deplorabilă, locuirea în apartamentul dat fiind imposibilă, necesitând lucrări de reconstrucție capitală.

A comunicat că la 24 august 2017 a înregistrat cererile cu privire la modificarea contractului de închiriere a încăperii de locuit din or. xxxxx, str. xxxxx , ap. 23, care, însă, a rămas fără răspuns. În urma adresării unei cereri prealabile, Primăria orașului Cimișlia a refuzat în satisfacerea acesteia, invocând că lipsesc datele și locul aflării Nataliei Camerzan, iar Svetlana Camerzan este plecată de o perioadă îndelungată în Federația Rusă și 1 nu are viză de reședință în or. xxxxx, str. xxxxx, ap. 23. Totodată, Consiliul orășenesc Cimișlia nu a dat niciun răspuns la cererea prealabilă. Reclamanta a considerat ilegal refuzul pârâților de a modifica contractul de închiriere a încăperii de locuit din or.

xxxxx, str. xxxxx, ap. 23, deoarece motivele invocate sunt neîntemeiate și nu sunt prevăzute de careva acte normative ca temei de refuz. În drept, reclamanta și-a întemeiat acțiunea pe prevederile art. 25 din Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000. A solicitat obligarea Consiliului orășenesc Cimișlia și Primăriei orașului Cimișlia să modifice contractul de închiriere a încăperii de locuit din or. xxxxx, str. xxxxx, ap. 23, prin declararea Svetlanei Camerzan ca chiriaș principal în locul primului chiriaș Vladimir Camerzan, cu eliberarea ordinului de reparație a încăperii și încasarea cheltuielilor de judecată. Prin hotărârea din 4 iulie 2018 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central, a fost admisă cererea de chemare în judecată.

A fost obligat Consiliul orășenesc Cimișlia, Primăria orașului Cimișlia să modifice contractul de închiriere a încăperii de locuit din str. xxxxx ap. 23 prin declararea Svetlanei Camerzan în calitate de chiriaș principal a apartamentului din or. xxxxx str. xxxxx ap.23, suprafața de 16,4 m.p. La 19 iulie 2018, Primarul orașului Cimișlia a declarat apel împotriva hotărârii din 4 iulie 2018 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central. Prin decizia din 27 iunie 2019 a Curții de Apel Comrat, a fost admis apelul declarat de către Primarul orașului Cimișlia, a fost casată hotărârea din 4 iulie 2018 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central și a fost emisă o nouă decizie prin care cererea de chemare în judecată a fost respinsă ca neîntemeiată.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut ca fiind neîntemeiată concluzia primei instanțe referitoare la admiterea cererii de chemare în judecată, menționând că la materialele dosarului, de către părți nu a fost anexat contractul de închiriere a încăperii de locuit din or. xxxxx, str. xxxxx, ap. 23, modificarea căruia se solicită, rezultând astfel inexistența obiectului litigiului. Instanța de apel a relatat că după decesul lui Vladimir Camerzan, intimata Svetlana Camerzan, într-adevăr avea dreptul să se adreseze autorității publice locale în termen de 6 luni după decesul tatălui pentru rezervarea spațiului locativ prin prisma prevederilor pct. 11 din hotărârea Guvernului nr. 685 din 9 octombrie 1995 (abrogat la 5 februarie 2016), însă acest fapt nu a fost respectat de către aceasta.

Totodată, instanța de apel a constatat că din anul 2008, după decesul lui Vladimir Camerzan, careva plăți pentru chirie și pentru serviciile comunale cu referire la apartamentul nr. 23 din str. xxxxx, nu au fost efectuate. Prin urmare, instanța de apel a conchis că prima instanță nu a dat o apreciere obiectivă probelor administrate, nu a constatat și nu a elucidat pe deplin circumstanțe importante pentru soluționarea cauzei și incorect a aplicat normele de drept material. La 2 septembrie 2019 Svetlana Camerzan reprezentată de avocatul Vladislav Berezovschi, a depus recurs împotriva deciziei din 27 iunie 2019 a Curții de Apel Comrat. În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel, considerând-o neîntemeiată și ilegală prin faptul că au fost încălcate și aplicate eronat normele de drept material.

2 A declarat că este beneficiara locuinței litigioase și nu a fost privată de acest drept, iar lipsa din locuința ce-i aparține cu drept de folosință s-a produs independent de voința ei. Recurenta a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ, reține că prin Legea nr.116 din data de 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova. În condițiile art. 257 alin. (1) al Codului administrativ, prezentul cod intră în vigoare la 1 aprilie 2019. În conformitate cu art. 244 alin.(1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Curtea de Apel Comrat a pronunțat decizia contestată la 27 iunie 2019, iar reprezentantul recurentei Svetlana Camerzan, avocatul Vladislav Berezovschi, a recepționat-o la 2 august 2019, fapt confirmat prin avizul de recepție a scrisorii recomandate (f.d.166). Totodată, alte date privind recepționarea deciziei de către recurentă, la dosar lipsesc. Astfel, recursul depus la 2 septembrie 2019, este în termen. În conformitate cu art. 258 alin. (3) al Codului administrativ, procedurile de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod.

Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești. Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, însă rezultând din aceeași normă legală, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ va examina admisibilitatea cererii de recurs prin prisma prevederilor Codului de procedură civilă, având în vedere că prezenta procedură de contencios administrativ a fost inițiată până la intrarea în vigoare a Codului administrativ.

Examinând temeiurile recursului depus de Svetlana Camerzan reprezentată de avocatul Vladislav Berezovschi, în raport cu materialele cauzei civile, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil. În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau 3 aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul depus de Svetlana Camerzan reprezentată de avocatul Vladislav Berezovschi, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra 4 Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Svetlana Camerzan reprezentată de avocatul Vladislav Berezovschi.

În conformitate cu art. 193, 195, 230, 258 alin. (3) Cod administrativ, art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul depus de Svetlana Camerzan reprezentată de avocatul Vladislav Berezovschi, se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Sveatoslav Moldovan Nicolae Craiu 5