2ra-2126/19 — încasarea datoriei

Dosarul nr. 2ra-2126/19

Prima instanță: (Judecătoria Orhei, sediul Șoldănești) R. Moșneguțu

Instanța de apel: (Curtea de Apel Chișinău) V. Buhnaci, Gr. Dașchevici, M. Guzun

Î N C H E I E R E

13 noiembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al

Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Maria Ghervas

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Organizația de

Microfinanțare ”Sebo Credit” Societate cu Răspundere Limitată, reprezentată de

avocatul Bujoreanu Eugeniu,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Organizația de

Microfinanțare ”Sebo Credit” Societate cu Răspundere Limitată împotriva lui

Alexandru Pulbere cu privire la încasarea datoriei,

împotriva deciziei din 28 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

respins apelul declarat de Organizația de Microfinanțare ”Sebo Credit” Societate

cu Răspundere Limitată și s-a menținut hotărârea din 30 noiembrie 2018 a

Judecătoriei Orhei, sediul Șoldănești,

c o n s t a t ă :

La 17 octombrie 2018, Organizația de Microfinanțare ”Sebo Credit” Societate

cu Răspundere Limitată a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui

Alexandru Pulbere cu privire la încasarea datoriei.

În motivarea acțiunii, Organizația de Microfinanțare ”Sebo Credit” Societate

cu Răspundere Limitată a menționat că la 11 septembrie 2017 a încheiat cu Pulbere

Alexandru contractul de împrumut, iar pentru nerespectare graficului de

rambursare a împrumutului, pârâtul s-a angajat că achite pe lângă suma ratelor de

plată a împrumutului, remunerații contractuale (plata ratei dobânzii, comisionul de

oferire a numerarului, comision de administrare a împrumutului) și penalitate

contractuală, care se raportează duratei de întârziere.

A invocat reclamantul că Pulbere Alexandru nu și-a onorat obligațiunile

asumate conform contractului de credit, fapt despre care a fost înștiințat prin

notificările recomandate.

1

Ulterior, în adresa pârâtului a fost expediată reclamația, prin care a fost

informat repetat despre nerespectarea clauzelor contractuale și despre rezilierea

anticipată și obligațiunea restituirii acestuia a împrumutului, remunerațiilor

contractuale și a penalităților calculate conform contractului.

Organizația de Microfinanțare ”Sebo Credit” Societate cu Răspundere

Limitată a specificat că datoria lui Pulbere Alexandru a constituit suma de 7 220 de

lei, ce se compune din 3 800 lei cu titlu de datorie și suma de 3 420 de lei cu titlu

de penalitate contractuală.

Reclamantul Organizația de Microfinanțare ”Sebo Credit” Societate cu

Răspundere Limitată a solicitat încasarea de la Pulbere Alexandru a sumei de 7 220

de lei cu titlu de datorie, încasarea sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli de

asistență juridică și suma de 270 de lei cu titlu de taxă de stat.

Prin hotărârea din 30 noiembrie 2018 a Judecătoriei Orhei, sediul Șoldănești,

s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Organizația de

Microfinanțare ”Sebo Credit” Societate cu Răspundere Limitată.

S-a încasat de la Pulbere Alexandru în beneficiul Organizației de

Microfinanțare ”Sebo Credit” Societate cu Răspundere Limitată suma de 3 800 lei

cu titlu de datorie, suma de 300 lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică și

suma de 270 de lei cu titlu de taxă de stat.

În rest, pretențiile s-au respins.

Pentru a se pronunța astfel, prima instanță cu referire la circumstanțele cauzei

a reținut că între părți există raporturi obligaționale, ce rezultă din contractul de

împrumut din 11 septembrie 2017, conform căruia termenul de rambursare a

împrumutului acordat lui Pulbere Alexandru a fost stabilit la data de 11 octombrie

2017.

De asemenea, instanța de fond a constatat că în termenul stabilit pârâtul nu a

restituit suma împrumutului și astfel cerinbța reclamantului cu privire la încasarea

datoriei de la Pulbere Alexandru în mărime de 3 800 de lei este întemeiată.

Totodată, instanța a stabilit netemeinicia pretenției cu privire la încasarea

penalității, deoarece în temeiul pct. 6.4.3 din contractul de împrumut, penalitatea a

fost stabilită în mărime de 25% din suma de împrumut nerambursată – în total

suma de 3 420 de lei, care este disproporționat de mare în raport cu suma restantă -

3800 lei), contrar principiilor bunei-credințe.

Prin decizia din 28 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul

declarat de Organizația de Microfinanțare ”Sebo Credit” Societate cu Răspundere

Limitată și s-a menținut hotărârea din 30 noiembrie 2018 a Judecătoriei Orhei,

sediul Șoldănești.

La 22 septembrie 2019, prin intermediul oficiului poștal, Organizația de

Microfinanțare ”Sebo Credit” Societate cu Răspundere Limitată, reprezentată de

avocatul Bujoreanu Eugeniu, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel,

prin care a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârilor judecătorești în partea

ce ține de respingerea pretențiilor cu privire la încasarea penalității, cu emiterea în

această parte a unei noi hotărâri, de admitere a acțiunii.

Recurentul Organizația de Microfinanțare ”Sebo Credit” Societate cu

Răspundere Limitată, în motivarea recursului a menționat că examinând pretenția

2

cu privire la clauza penală, instanța de apel urma să verifice dacă aceasta nu

contravine legii, ordinii publice și bunelor moravuri, dacă aceasta este prevăzută de

contract și corespunde cerințelor prevăzute de art. 947-948 Cod civil.

De asemenea, instanța de apel trebuia să constate caracterul disproporționat

de mare a clauzei penale, însă legislația națională nu stabilește criteriile de stabilire

a mărimii penalității pe care creditorul o poate solicita de la debitor sau modul în

care instanța de judecată determină că penalitatea este disproporționat de mare.

Prin urmare recurentul a invocat că instanța de apel nu a ținut cont de natura

clauzei contractuale ce se referă la încasarea prejudiciului în mărime de 5% din

suma neachitată pentru fiecare zi de întârziere, precum și faptul că aceasta

constituie o clauză penală, urmând să aplice la caz prevederile art. 947 alin. (1) din

Codul civil.

Cu referire la termenul de declarare a recursului, instanța de recurs

menționează că, Curtea de Apel Chișinău a emis dispozitivul deciziei la 28 mai

2019, însă date referitor la recepționarea de către părți a deciziei motivate, la

materialele cauzei lipsesc.

În conformitate cu art. 434 Codul de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea

nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi

restabilit.

Recursul a fost declarat la 22 septembrie 2019, respectiv se consideră depus

în termenul prevăzut de art.434 din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data

primirii acesteia. Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a

temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de

judecată instituit în conformitate cu alin. (2).

Examinînd temeiurile recursului completul Colegiului Civil, Comercial și de

Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și

(4) Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Instanța de recurs reține, că examinarea admisibilității recursului presupune

verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile

prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă.

La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se

încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de

casare a deciziei recurate, or, motivele recursului sunt similare celor invocate în

cadrul judecării pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu

constituie un temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform

3

secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că, potrivit regulilor din

Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de

recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de

apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Codul de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Codul de procedură

civilă.

Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa

constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări

implicit admise (Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva

Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate

a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea

statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo

împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai

stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct.

45).

Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața

instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept

național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea Botten

v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea

căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de

fapt pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9

octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în care

se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Avînd în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de Organizația de

Microfinanțare ”Sebo Credit” Societate cu Răspundere Limitată, reprezentată de

avocatul Bujoreanu Eugeniu, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432

alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și, drept urmare, este inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) Codul de

procedură civilă, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ al Curții Supreme de Justiție

4

d i s p u n e :

Se declară inadmisibil recursul înaintat de Organizația de Microfinanțare

”Sebo Credit” Societate cu Răspundere Limitată, reprezentată de avocatul

Bujoreanu Eugeniu.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Maria Ghervas

Victor Burduh

5