3ra-1331/19 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-1331/19

prima instanță: Judecătoria Comrat, sediul Ceadîr-Lunga (Alexandra Peni)

instanța de apel: Curtea de Apel Comrat (Dmitrii Fujenco, Liudmila Caraianu, Ștefan Starciuc)

ÎNCHEIERE

13 noiembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nicolae Craiu

Sveatoslav Moldovan

examinând admisibilitatea recursului depus de Societatea cu Răspundere

Limitată „Aydar-Merasi”,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Aydar-Merasi” împotriva

Consiliului sătesc Gaidar, intervenienți accesorii Primăria s. Gaidar, Topal Petru

Nicolae, Topal Petru Petru, Societatea cu Răspundere Limitată „Uzvig-Com”,

Societatea cu Răspundere Limitată „Vermeyva” și Gospodăria Țărănească

„Gagauz I.N.” cu privire la contestarea actului administrativ,

împotriva deciziei din 25 iulie 2019 a Curții de Apel Comrat, prin care s-a

respins ca neîntemeiat apelul depus de Societatea cu Răspundere Limitată

„Aydar-Merasi” împotriva hotărârii din 23 ianuarie 2019 a Judecătoriei Comrat,

sediul Ceadîr-Lunga,

constată:

La 22 noiembrie 2017, Societatea cu Răspundere Limitată „Aydar-Merasi” (în

continuare SRL „Aydar-Merasi”) a depus cerere de chemare în judecată în

procedura contenciosului administrativ împotriva Consiliului sătesc Gaidar,

intervenienți accesorii Primăria s. Gaidar, Topal Petru Nicolae, Topal Petru Petru,

Societatea cu Răspundere Limitată „Uzvig-Com” (în continuare SRL „Uzvig-

Com”), Societatea cu Răspundere Limitată „Vermeyva” (în continuare

SRL „Vermeyva”) și Gospodăria Țărănească „Gagauz I.N.” (în continuare

GT „Gagauz I.N.”) cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii a invocat că, prin decizia Consiliului sătesc Gaidar

nr. 18/12 din 17 februarie 2017 s-au aprobat procesele-verbale ale comisiei

funciare nr. 8 din 24 octombrie 2016 și nr. 9 din 01 noiembrie 2016.

La 27 septembrie 2017, a depus cererea prealabilă nr. 000-109, înregistrată cu

nr. 157, prin care a solicitat anularea deciziei Consiliului sătesc Gaidar nr. 18/12

din 17 februarie 2017.

La 13 noiembrie 2017, i-a fost notificat răspunsul cu numărul de ieșire 310

din 21 septembrie 2017, prin care s-a respins cererea prealabilă.

1

Decizia Consiliului sătesc Gaidar nr. 18/12 din 17 februarie 2017 a

considerat-o ilegală și neîntemeiată, deoarece contravine art. 14 din Legea privind

administrația publică locală nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006, care nu prevede

dreptul administrației publice locale de a împuternici altă persoană cu atribuțiile de

aprobare a proceselor-verbale ale comisiei funciare.

Procesele-verbale ale comisiei funciare au fost aprobate cu încălcarea pct.9.10

din Regulamentul privind formarea și funcționarea Consiliului sătesc Gaidar,

aprobat prin decizia Consiliului sătesc Gaidar nr. 37/3 din 27 octombrie 2010.

La aprobarea proceselor-verbale a fost încălcată ordinea consecutivității de

repartizare a terenurilor, fără acordul scris al proprietarilor cotelor-părți de terenuri

din satul Gaidar, precum și fără întocmirea de către Institutul de Proiectări a

planului-schema nou pentru repartizarea terenurilor.

A fost încălcat art. 14 alin. (4) din Legea privind administrația publică locală

nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006, deoarece nu este indicată sursa acoperirii

cheltuielilor.

Mai mult decât atât, administrația publică locală nu are un specialist licențiat,

care ar putea delimita proprietatea funciară.

SRL „Aydar-Merasi” a solicitat instanței de judecată anularea deciziei

Consiliului sătesc Gaidar nr. 18/12 din 17 februarie 2017, ca ilegală.

La 16 noiembrie 2018, SRL „Aydar-Merasi” a depus cerere privind

concretizarea temeiurilor acțiunii, în care a indicat că decizia Consiliului sătesc

Gaidar nr. 18/12 din 17 februarie 2017 contravine art. 14 din Legea privind

administrația publică locală nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006, deoarece această

normă nu prevede dreptul administrației publice locale de a împuternici altă

persoană cu atribuțiile sale.

Procesele-verbale ale comisiei funciare au fost aprobate cu încălcarea pct.9.10

din Regulamentul privind formarea și funcționarea Consiliului sătesc Gaidar,

aprobat prin decizia Consiliului sătesc Gaidar nr. 97/3 din 27 octombrie 2010.

A fost încălcată decizia Consiliului sătesc Gaidar nr. 5 din 22 august 2007 și

procesul-verbal al adunării generale a angajaților împuterniciți nr. 1 din 09 martie

2007 și prevederile art. 14 alin. (4) din Legea privind administrația publică locală

nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006.

Prin hotărârea din 23 ianuarie 2019 a Judecătoriei Comrat, sediul Ceadîr-

Lunga s-a respins ca neîntemeiată acțiunea depusă de SRL „Aydar-Merasi” (vol. I,

f.d. 186-187, 198-201).

Prin decizia din 25 iulie 2019 a Curții de Apel Comrat s-a respins apelul

depus de SRL „Aydar-Merasi” împotriva hotărârii din 23 ianuarie 2019 a

Judecătoriei Comrat, sediul Ceadîr-Lunga (vol. II, f.d. 36, 37-40 recto-verso).

În motivarea soluției instanța de apel a reținut că, SRL „Aydar-Merasi” nu a

indicat care anume drepturi ale sale au fost încălcate prin decizia contestată și prin

ce se confirmă acest fapt, or, însăși adoptarea actului administrativ nu reprezintă în

mod automat încălcarea cărorva drepturi legale ale reclamantului.

La 12 septembrie 2019, SRL „Aydar-Merasi” a depus, prin intermediul

poștei, la Curtea de Apel Comrat recurs motivat împotriva deciziei din 25 iulie

2019 a Curții de Apel Comrat (vol. II, f.d. 55,58, 59).

În motivarea recursului a invocat că, instanța de apel în mod eronat a aplicat

prevederile art. 238 din Codul administrativ, deoarece în apel nu au fost

administrate probe noi.

2

Curtea de Apel Comrat în mod eronat a aplicat prevederile art. 240 alin. (1)

lit. a) din Codul administrativ, deoarece nu a argumentat în mod cert în baza căror

legi materiale a aplicat această normă.

Instanțele inferioare neîntemeiat au ajuns la concluzia că, prin decizia

Consiliului sătesc Gaidar nr. 18/12 din 17 februarie 2017 nu este vătămată în

drepturi și că nu se poate adresa în instanța de contencios administrativ. Or, prin

aprobarea proceselor-verbale ale comisiei funciare nr. 8 din 24 octombrie 2016 și

nr. 9 din 01 noiembrie 2016 se încalcă drepturile de proprietate ale persoanelor

care le-au transmis terenurile în arendă.

Astfel, distribuind terenurile din s. Gaidar care se află în proprietate privată,

autoritatea publică locală încalcă drepturile de proprietate a acestora, deoarece

dispune în mod arbitrar de aceste terenuri.

La judecarea cauzei nu puteau fi aplicate prevederile art. 3 alin. (1) din Legea

privind administrația publică locală nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006, deoarece

din interpretarea acesteia rezultă că autoritatea publică locală poate emite acte

administrative fără a ține cont de opiniile persoanelor fizice și juridice sub

jurisdicția sa.

SRL „Aydar-Merasi” a solicitat Curții Supreme de Justiție casarea integrală a

deciziei din 25 iulie 2019 a Curții de Apel Comrat și emiterea unei decizii noi, prin

care să fie admisă acțiunea.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că prezentul litigiu a fost soluționat în baza Legii

contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000.

Prin Legea nr. 116 din data de 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul

administrativ al Republicii Moldova.

Conform articolului 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră

în vigoare la 01 aprilie 2019, iar potrivit alin. (2), la data intrării în vigoare a

prezentului cod se abrogă Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10

februarie 2000.

Conform articolului 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în

contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la

intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, însă rezultând din

aceeași normă legală, completul specializat va examina admisibilitatea cererii de

recurs prin prisma prevederilor Codului de procedură civilă, având în vedere că

prezenta procedură de contencios administrativ a fost inițiată până la intrarea în

vigoare a Codului administrativ.

Potrivit articolului 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite

neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile

3

de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de

recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Conform avizului de recepție a corespondenței DS3805095805AS, precum

și informației din rubrica „track&trace” pe de pe portalul oficial al oficiului

poștal, decizia din 25 iulie 2019 a Curții de Apel Comrat a fost notificată

SRL „Aydar-Merasi” la 19 august 2019 (vol. II, f.d. 43).

În atare circumstanțe, completul de admisibilitate consideră că, recurentul

SRL „Aydar-Merasi” a respectat termenul prevăzut de articolul 245 alin. (1) și (2)

din Codul administrativ, deoarece recursul motivat a fost predat oficiului poștal la

12 septembrie 2019 (vol. II, f.d. 59).

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție îl consideră drept inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și

alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul depus de SRL „Aydar-Merasi” nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de

procedură civilă.

Or, argumentele invocate în recurs se referă la dezacordul SRL „Aydar-

Merasi” cu soluția pronunțata de către instanța de apel, însă, nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural,

respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul de admisibilitate reține că recursul exercitat conform

Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material

și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în

fapt.

Urmează a fi reiterat că procedura admisibilității constă în verificarea

faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în

art. 432. alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul normelor

4

procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII din Codul de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură

civilă, însă, din recursul depus nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a

regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes

(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25

februarie 1995, nr. 26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

declara inadmisibil recursul depus de SRL „Aydar-Merasi”.

Conform articolelor 193, 195, 230, 258 alin. (3) din Codul administrativ și

artuicolelor 270, 433 lit. a) și 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

dispune:

Recursul depus de Societatea cu Răspundere Limitată „Aydar-Merasi” se

declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nicolae Craiu

Sveatoslav Moldovan

5