2r-519/19 — Încasarea prejudiciului cauzat

Dosarul nr.2r-519/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru, judecător: L. Barbos

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători: V. Cotorobai, O. Cojocaru, M. Anton

DECIZIE

13 noiembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de

Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Galina Stratulat

Svetlana Filincova

examinând recursul declarat de Liliana Pruteanu, reprezentată de avocatul

Oxana Ivanov,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a SRL „Nagoltrans” către

Liliana Pruteanu cu privire la repararea prejudiciului material,

împotriva încheierii din 23 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respinsă cererea de repunere în termen a apelului și restituit apelul declarat de

Liliana Pruteanu împotriva hotărârii din 05 iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru, prin care acțiunea a fost admisă,

c o n s t a t ă:

La 06 aprilie 2016, SRL „Nagoltrans” a depus cerere de chemare în judecată

către Pruteanu Liliana prin care a solicitat:

- încasarea din contul Lilianei Pruteanu în beneficiul SRL „Nagoltrans” a

sumei de 19416,32 de lei cu titlu de prejudiciu material ce constă din deteriorarea

automobilului Chevrolet Aveo, nr. de înmatriculare XXX, a sumei de 77831,72 cu

titlu de prejudiciu material ce constă din deteriorarea automobilului Ford Fusion,

nr. de înmatriculare XXX;

- încasarea din contul Lilianei Pruteanu în beneficiul SRL „Nagoltrans” a

sumei de 450 de lei cu titlul de cheltuieli pentru examinarea automobilului;

- încasarea din contul Lilianei Pruteanu în beneficiul SRL „Nagoltrans” a

chiriei în sumă de 6 200 de lei pentru 31 de zile de reținere a automobilului Ford

Fusion, nr. de înmatriculare XXX, peste termenul stabilit în contractul de

locațiune;

- încasarea din contul Lilianei Pruteanu în beneficiul SRL „Nagoltrans” a

tuturor cheltuielilor de asistență juridică, conform bonurilor de plată ce vor fi

prezentate;

- încasarea din contul Lilianei Pruteanu în beneficiul SRL „Nagoltrans” a

taxei de stat în mărime de 3 117 de lei.

1

Prin hotărârea din 05 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru

acțiunea a fost admisă.

La 20 martie 2019, Liliana Pruteanu a contestat cu apel hotărârea primei

instanțe, solicitând repunerea în termenul de declarare a apelului dat fiind faptul că

cauza a fost examinată în lipsa reprezentantului apelantei, avocatului Barbă Tudor,

în pofida faptului că acesta a informat instanța prin intermediul unei cererii în scris

despre imposibilitatea participării la examinarea cauzei și dat fiind faptul că

instanța de fond nu a examinat obiectiv și sub toate aspectele cauza nominalizată.

Reprezentantul apelantei Pruteanu Liliana, avocatul Ivanov Oxana, în ședința

de judecată a susținut cererea apelantei privind repunerea apelului în termen,

invocând că cauza a fost examinată în lipsa pârâtei/apelantei Pruteanu Liliana și a

avocatului acesteia Barbă Tudor, deși avocatul Barbă Tudor la 26.06.2018, a depus

în adresa instanței cerere de amânare, deoarece la data și ora respectivă era antrenat

la examinarea altei cauze, suplimentar informând instanța că din data de

02.07.2018 și până la data de 18.08.2018 se va afla în concediu.

Prin încheierea din 23 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins cererea

de repunere în termen a apelului și s-a restituit apelul declarat de Pruteanu Liliana.

La 19 iulie 2019, Liliana Pruteanu, reprezentată de avocatul Oxana Ivanov, a

declarat recurs împotriva încheierii instanței de apel din 23 mai 2019.

În motivarea recursului a indicat că prima instanță a examinat cauza în lipsa

ei, nefiind legal citată, și în lipsa reprezentantului ei, iar hotărârea judecătorească

contestată nu i-a fost expediată în termen apelantei-recurente, fapt ignorat în

întregime de către instanța de apel.

Astfel, a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii din 23 mai 2019 și

emiterea unei noi decizii pe marginea acestui recurs.

Verificând prin prisma art. 425 Cod de procedură civilă, instanța de recurs

constată că recursul declarat împotriva încheierii instanței de apel din 23 mai 2019,

este depus în termen, or, încheierea enunțată a fost expediată apelantei-recurente

pentru cunoștință la 05.07.2019 (f. d. 145), recursul fiind depus la 19.07.2019.

Examinând materialele dosarului în raport cu criticile invocate în recurs,

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ consideră recursul

neîntemeiat și pasibil de a fi respins din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 427 lit. a) Cod de procedură civilă, instanța de recurs,

după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să-l respingă și să

mențină încheierea.

Potrivit materialelor cauzei, la 20 martie 2019, Liliana Pruteanu a declarat

apel împotriva hotărârii primei instanțe din 05 iulie 2018, solicitând repunerea în

termenul de declarare a apelului și indicând faptul că cauza a fost examinată în

lipsa reprezentantului apelantei, avocatului Barbă Tudor, deși, acesta a informat

instanța, prin intermediul unei cereri (f. d. 108) despre imposibilitatea participării

la examinarea cauzei, totodată, indicând și faptul că instanța de fond nu a examinat

obiectiv și sub toate aspectele cauza nominalizată.

În pofida acestui fapt, prima instanță a examinat cauza în lipsa reprezentatului

apelantei, avocatului Barbă Tudor și a apelantei Pruteanu Liliana, din care

considerente consideră că hotărârea primei instanțe din 05 iulie 2018 este ilegală

2

pentru ce urmează a fi casată cu restituirea cauzei pentru examinare în instanța de

fond.

În ședința de judecată a instanței de apel, reprezentantul apelantei, avocatul

Oxana Ivanov, a susținut cererea privind repunerea apelului în termen, invocând că

cauza a fost examinată în lipsa pârâtei/apelantei Pruteanu Liliana și a avocatului

acesteia Barbă Tudor, deși avocatul Barbă Tudor, la 26.06.2018, a depus în adresa

instanței cerere de amânare, deoarece la data și ora respectivă era antrenat la

examinarea unei alte cauze, suplimentar informând instanța că din data de

02.07.2018 și până la data de 18.08.2018 se va afla în concediu.

Astfel, verificând materialele dosarului prin prisma argumentelor recursului și

a prevederilor legale, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că încheierea recurată este adoptată în

concordanță cu normele de drept procedural care reglementează acțiunile instanței

la acea fază a procesului, pornind de la următoarele.

În conformitate cu prevederile art. 369 alin. (l) lit. b) Cod de procedură civilă,

instanța de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelul a fost depus în

afara termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanța de

apel a refuzat să efectueze repunerea în termen.

În conformitate cu art. 362 alin.(l)-(3) Cod de procedură civilă, termenul de

declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii,

dacă legea nu prevede altfel. Repunerea în termen de apel se face de către instanța

de apel în cazurile și în ordinea prevăzute de art. 116.

Din norma de drept citată rezultă că, atât pentru partea care a fost prezentă la

pronunțarea dispozitivului hotărârii, cât și pentru partea care nu a fost prezentă la

pronunțarea dispozitivului hotărârii, termenul de declarare a apelului este de 30 de

zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii.

Dispoziția art. 116 alin. (l)-(3) Cod de procedură civilă stipulează că,

persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act

de procedură pot fi repuse în termen de către instanță. Cererea de repunere în

termen se depune la instanța judecătorească care efectuează actul de procedură și

se examinează în ședință de judecată. Participanților la proces li se comunică locul,

data și ora ședinței. Neprezentarea lor însă nu împiedică soluționarea repunerii în

termen. La cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc

imposibilitatea îndeplinirii actului. Totodată, trebuie efectuat actul de procedură

care nu a fost îndeplinit în termen (să fie depusă cererea, să fie prezentate

documentele respective etc.).

Analiza situației de fapt și de drept atestă că, apelanta-recurentă a fost

reprezentată în prima instanță de avocatul Barbă Tudor, în baza mandatului seria

MA nr. 1045418 din 12 septembrie 2016 (f. d.59). Anterior ședinței de judecată din

27.06.2018, prin cererea din 26.06.2018, acesta a solicitat instanței de judecată

amânarea ședinței de judecată pentru o altă dată, în legătură cu antrenarea sa la

data respectivă într-o altă cauză, iar din data de 02.07.2018 și până la 18.08.2018

se va afla în concediu anual.

În același timp, Colegiul constată că, în ședința de judecată din 27.06.2019,

apelanta-recurentă fiind legal citată (f. d. 107) nu s-a prezentat, iar instanța de

judecată a dispus examinarea cauzei în lipsa pârâtei citate legal (f. d. 110), fiind

3

anunțată întreruperea ședinței de judecată pentru deliberare și pronunțare, la

05.07.2018.

La 05.07.2018, instanța de judecată în lipsa participanților la proces a

pronunțat dispozitivul hotărârii instanței judecătorești în cauza respectivă.

Față de cele arătate, instanța de recurs consideră ca întemeiate argumentele

instanței de apel, precum că, profesia de avocat se exercită de persoane calificate și

abilitate, conform legii, respectiv avocatul Barbă Tudor, în cazul în care a solicitat

amânarea ședinței de judecată, urma să se intereseze de soarta dosarului clientei

sale, Pruteanu Liliana, or, având obligația pozitivă de a se interesa de dosar,

cunoștințele profesionale ale acestuia se prezumă necesitatea efectuării unor măsuri

întru cunoașterea de mai departe despre soarta dosarului accesând, în așa fel,

portalul instanțelor de judecată, de unde putea afla informația despre dosarul în

cauză - data ulterioară a ședinței de judecată după depunerea de către avocat a

cererii de amânare a ședinței și data emiterii hotărârii.

Conform dispozițiilor art. 9 din Legea cu privire la avocatură, asistența

juridică acordată de avocat trebuie să corespundă bunelor practici profesionale în

materie juridică, normelor materiale și procedurale și să rezulte dintr-o conduită

profesională și corectă.

În conformitate cu art. 102 alin. (41) Cod de procedură civilă, participanții la

proces înștiințați în mod legal o dată nu pot invoca necitarea lor pentru efectuarea

actelor de procedură la o dată ulterioară.

În conformitate cu art. 61 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile sunt

obligate să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale.

Deci, în atare circumstanțe, Colegiul califică ca întemeiată concluzia instanței

de apel, prin care aceasta afirmă că, în lipsa unei justificări bine argumentate sunt

neîntemeiate alegațiile apelantei despre faptul că nu a cunoscut despre data emiterii

dispozitivului hotărârii, mai ales în situația în care cererea de amânare a ședinței de

judecată a fost depusă încă la 26.06.2018, iar cererea de apel a fost depusă la abia

la 20.03.2019, în toată această perioadă nefiind întreprinse oricare acțiuni cu

scopul de a se interesa de soarta dosarului.

Totodată, Colegiul reține că apelanta-recurentă alte probe pertinente și

concludente întru justificarea omiterii termenului legal de depunere a apelului nu a

prezentat, iar în conformitate cu art. 118 alin. (l) Cod de procedură civilă, fiecare

parte trebuie să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al

pretențiilor și obiecțiilor sale dacă legea nu dispune altfel.

Astfel, Colegiul atestă că, la caz, instanța de apel corect a conchis că, dat fiind

faptul că apelanta nu a prezentat probe, ce ar confirma manifestarea unei diligențe

suficiente vis-a-vis de respectarea termenului de atac, este cert că cererea de apel a

fost depusă tardiv, prin urmare, fiind neîntemeiată și lipsită de suport juridic

cerința de repunere în termen a apelului, fapt ce impune restituirea acestuia.

În cauza SRL Tudor-Comerț vs Moldova, Curtea Europeană a reiterat că

articolul 6 §1 nu garantează dreptul la apel asupra unei hotărâri de primă instanță.

Cu toate acestea, atunci când dreptul intern prevede un drept la apel, procedura

respectivă va fi examinată ca o extensiune a procesului de judecată și, prin urmare,

va constitui un drept garantat de articolul 6 din Convenție. La fel, Curtea a

constatat că, în situația în care legislația procesuală permite declararea apelului

4

împotriva hotărârilor instanțelor de fond, instanța de apel este în drept să limiteze

dreptul la apel doar dacă constată că apelul respectiv nu corespunde legislației în

vigoare.

În speță, Colegiul notează că, soluția instanței de apel este compatibilă cu

respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul articolului 6 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale. De

altfel, instanța europeană a relatat în practica sa constantă că, dreptul la o instanță

nu este absolut, având în vedere și obligația părților privind exercitarea drepturilor

procedurale cu bună-credință și în termen.

În conformitate cu art. 27 alin.(1) Cod de procedură civilă, disponibilitatea în

drepturi se afirmă în posibilitatea participanților la proces, în primul rând a părților,

de a dispune liber de dreptul subiectiv material sau de interesul legitim supus

judecății, precum și de a dispune de drepturile procedurale, de a alege modalitatea

și mijloacele procedurale de apărare.

Prin urmare, circumstanțele expuse de recurentă nu pot fi acceptate de către

instanța de recurs în vederea casării actului judecătoresc contestat, în condițiile

când instanța de apel a adoptat o încheiere legală având în vedere că

apelanta/recurenta a omis termenul pentru depunerea cererii de apel.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 427 lit. a) Cod de procedură

civilă, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme

de Justiție

decide:

Se respinge recursul declarat de către Liliana Pruteanu, reprezentată de

avocatul Oxana Ivanov.

Se menține încheierea din 23 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă

la cererea de chemare în judecată a SRL „Nagoltrans” către Liliana Pruteanu cu

privire la repararea prejudiciului material.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

Judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Galina Stratulat

Svetlana Filincova

5