2ra-1966/19 — cu privire la încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată

Dosarul nr. 2ra-1966/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Centru (jud. C. Roșca)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Anton, I. Secrieru, V. Cotorobai)

ÎNCHEIERE

16 octombrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Svetlana Filincova

Galina Stratulat

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Leonid

Kilovatîi

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Leonid Kilovatîi împotriva

Liliei Munteanu cu privire la încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată

împotriva deciziei din 4 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

admis apelul declarat de Lilia Munteanu, casată hotărârea din 9 februarie 2017 a

Judecătoriei Chișinău sediul Centru și pronunțată o nouă hotărâre de respingere a

acțiunii

constată:

La 23 mai 2016, Leonid Kilovatîi a depus cerere de chemare în judecată împotriva

Liliei Munteanu cu privire la încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a invocat că în temeiul recipiselor din 22 octombrie 2004 și

17 noiembrie 2004, Lilia Munteanu a primit de la el suma în mărime de 4000 de dolari

SUA și, respectiv, suma în mărime de 6000 de euro, cu titlul de împrumut.

A menționat că deși la data de 5 iunie 2013, Lilia Munteanu a recepționat cererea

lui cu privire la restituirea împrumuturilor în termen de 30 zile, până în prezent aceasta

nu și-a onorat obligația asumată.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 867-874 Cod civil, art. 166-

167 CPC.

A solicitat admiterea acțiunii, încasarea de la Lilia Munteanu în beneficiul său a

sumelor datoriei în mărime de 4000 de dolari SUA și 6000 de euro, sau echivalentul lor

în valută națională, precum și a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 9 februarie 2017 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, a fost

admisă acțiunea.

Au fost încasate de la Lilia Munteanu în beneficiul lui Leonid Kilovatîi suma în

mărime de 6000 de euro, convertiți în lei moldovenești conform ratei oficiale de schimb

din data executării și suma în mărime de 4000 de dolari SUA, convertiți în lei

moldovenești conform ratei oficiale de schimb din data executării, precum și suma de

6390 de lei, cu titlul de taxă de stat.

1

Pentru a hotărî astfel, în susținerea temeiniciei acțiunii înaintate de către Leonid

Kilovatîi, prima instanță a reținut că la data de 22 octombrie 2004 Lilia Munteanu a

primit de la Leonid Kilovatîi suma de 4000 dolari SUA, iar la data de 17 noiembrie 2004

suma de 6000 de euro, fapt confirmat prin recipisele întocmite de către Lilia Munteanu,

prin care se confirmă existența raporturilor juridice proprii contractului de împrumut.

A constatat prima instanță că Lilia Munteanu nu și-a onorat obligația privind

rambursarea împrumutului, prin ce a încălcat prevederile legale privind executarea

obligațiilor în sensul art. 572 Codul civil.

Prin decizia din 14 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul

declarat de către Lilia Munteanu, casată integral hotărârea primei instanțe și emisă o

nouă hotărâre, prin care acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

A fost încasată de la Leonid Kilovatîi în beneficiul Liliei Munteanu taxa de stat

achitată în instanța de apel, în mărime de 4792 de lei.

Prin decizia din 8 august 2018 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis recursul

declarat de Leonid Kilovatîi, casată decizia instanței de apel și trimisă cauza spre

rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată.

Prin decizia din 23 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul

declarat de către Lilia Munteanu, casată hotărârea primei instanțe și a fost emisă o nouă

hotărâre, prin care acțiunea depusă de către Leonid Kilovatîi a fost respinsă ca tardivă.

Prin decizia din 10 aprilie 2019 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis recursul

declarat de către Leonid Kilovatîi, casată integral decizia din 23 octombrie 2018 a Curții

de Apel Chișinău și remisă cauza la Curtea de Apel Chișinău, pentru judecarea apelului

în fond.

Prin decizia din 4 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul declarat

de către Lilia Munteanu, casată hotărârea din 9 februarie 2017 a Judecătoriei Chișinău

sediul Centru și pronunțată o nouă hotărâre, prin care a fost respinsă ca fiind nefondată

acțiunea.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a conchis că Leonid Kilovatîi nu a

demonstrat existența stării de fapt pretinse privind acordarea mijloacelor bănești indicate

în recipise, în calitate de împrumut Liliei Munteanu, iar ultima a demonstrat prin probe

utile, concludente și admisibile că raportul juridic dintre părți a avut o altă conotație,

decât un raport de împrumut.

A concluzionat instanța de apel că din textul și conținutul recipiselor din

22 octombrie 2004 și 17 noiembrie 2004, existente la materialele cauzei, nu se poate

determina și stabili titlul transmiterii mijloacelor bănești și nici obligațiile care revin atât

creditorului, cât și debitorului în rezultatul acestei acțiuni.

Totodată, instanța de apel a stabilit existența între părțile în litigiu a raporturilor

juridice de vânzare-cumpărare a cotelor sociale din SRL „Tresvis”, or, Lilia Munteanu

în acest sens a prezentat contractul de vânzare-cumpărare din 1 aprilie 2004 și informația

eliberată de Agenția Servicii Publice, iar Leonid Kilovatîi nu a combătut și nici nu s-a

opus acestor probe și nu a demonstrat o altă situație și stare de fapt.

La 19 august 2019, Leonid Kilovatîi a declarat recurs împotriva deciziei din

4 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea

deciziei instanței de apel și menținerea în vigoare a hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,

considerând-o ca ilegală și neîntemeiată.

2

A indicat că instanța de apel în conținutul deciziei adoptate a constatat cu

certitudine faptul acordării împrumutului Liliei Munteanu.

Totodată, instanța de apel eronat a concluzionat că recipisele nu se încadrează în

forma de conținut a contractului de împrumut și că dânsul nu ar fi demonstrat existența

stării de fapt pretinse privind acordarea mijloacelor bănești indicate în recipise, or, în

contractele de împrumut nu se cere de indicat obligatoriu acest moment.

Cu referire la prevederile pct. 7 din Hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție

cu privire la unele chestiuni referitoare la aplicarea de către instanțele judecătorești a

legislației la soluționarea litigiilor legate de contractele de împrumut nr. 8 din

24 decembrie 2010, a specificat că recipisa sau alt înscris nu pot servi drept temei pentru

încasarea sumei împrumutului, dacă aceste înscrisuri nu conțin informații despre părțile

contractului de împrumut și despre suma concretă a împrumutului, pe când în speță

aceste date sunt incluse.

A considerat neîntemeiată concluzia instanței de apel, precum că scopul

recipiselor emise a fost de a răscumpăra cotele-părți din SRL „Trevis”, or, conform

contractului de vânzare-cumpărare din 11 mai 2004, dânsul a achiziționat 100% cotă -

parte din SRL „Trevis”, contra sumei contractuale de 5400 lei.

Instanța de apel la emiterea deciziei nu a elucidat pe deplin circumstanțele cauzei,

fapt care a dus la aplicarea eronată a normelor de drept material.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni

de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recursul la 19 august 2019 împotriva deciziei din 4 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău,

în termenul legal.

Examinând temeiurile recursului declarat de Leonid Kilovatîi, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt

în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la

alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost

arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432

alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Leonid Kilovatîi, nu se încadrează

în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

3

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII CPC, instanța de recurs

nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța

atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile

făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia

probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a

apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a

probelor stabilite în art. 130 CPC, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul

privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa

constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu

a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice,

respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind

lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a

Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr. 26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat de

Leonid Kilovatîi urmează a fi considerat ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Leonid Kilovatîi.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, Ala Cobăneanu

judecătorul

Judecătorii Svetlana Filincova

Galina Stratulat

4