2ra-1971/19 — cu privire la restituirea unității de transport și cererea reconvențională cu privire la recunoașterea valabilității contractului

2ra-1971/19 — cu privire la restituirea unității de transport și cererea reconvențională cu privire la recunoașterea valabilității contractului (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 2ra-1971/19

Instanța de fond: Judecătoria Orhei, sediul Central – V. Pîslariuc

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – L. Bulgac, G. Dașchevici, A. Panov

Î N C H E I E R E

30 octombrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Nina Vascan

Maria Ghervas

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Gheorghe Mașnic și

Daniela Mașnic,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Grigore Onța

împotriva lui Gheorghe Mașnic, Danielei Mașnic și Roman Șabanov, intervenient

accesoriu Alexei Anton cu privire la restituirea unității de transport și la cererea

reconvențională depusă de Gheorghe Mașnic și Daniela Mașnic împotriva lui

Grigore Onța și Roman Șabanov, intervenient accesoriu Nicolae Coroi cu privire la

recunoașterea valabilității contractului, recunoașterea executării obligațiilor și a

dreptului de proprietate,

împotriva deciziei din 30 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău prin s-a respins ca

neîntemeiat apelul declarat de Gheorghe Mașnic și Daniela Mașnic și s-a menținut

hotărârea din 21 noiembrie 2018 a Judecătoriei Orhei, sediul Central,

constată:

La 07 august 2017 Grigore Onța a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Gheorghe Mașnic, Danielei Mașnic și Roman Șabanov, intervenient

accesoriu Alexei Anton cu privire la restituirea unității de transport.

În motivarea cererii de chemare în judecată Grigore Onța a indicat că potrivit

Registrului de Stat al Transportului acesta este proprietarul unității de transport de

model „Mercedes Benz 260”, caroseria xxxxx, motorul nr. xxxxx. Dreptul de

proprietate a fost înregistrat la 12 august 2013.

Reclamantul mai indică că automobilul se află în posesia pârâtului Gheorghe

Mașnic, căruia, la rugămintea pârâtului Roman Șabanov, în urma înțelegerilor de a

face schimbul automobilelor de model „Mercedes 260” și „Mercedes”, reclamantul

i-a eliberat lui Gheorghe Mașnic procură generală autentificată de notarul Danu

Inga.

Grigore Onța a menționat că a primit în schimb automobilul de model

„Mercedes”, iar peste o lună Roman Șabanov i-a perfectat procură pe microbuz din

numele proprietarului Alexei Anton pentru a putea să se deplaseze fără încălcări.

Ulterior, a aflat despre faptul că Roman Șabanov nu este proprietarul automobilului

de model „Mercedes”.

Peste o perioadă de timp a mai aflat că microbuzul pe care l-a luat de la Roman

Șabanov este gajat la bancă, în schimbul unui credit, care a fost luat de către Roman

Șabanov. După ce a aflat despre circumstanțele enunțate, la 09 septembrie 2014 a

1

înaintat o cerere notarului Danu Inga prin care a solicitat să fie anulată procura nr.

2178 eliberată pe numele lui Gheorghe Mașnic. Totodată, a solicitat restituirea

bunului de la Gheorghe Mașnic care îi aparține cu drept de proprietate, însă ultimul

a refuzat.

Reclamantul a mai indicat că prin intermediul lui Gheorghe Mașnic l-a găsit pe

Roman Șabanov, care a recunoscut faptul că microbuzul este gajat și a insistat să i

se acorde un termen pentru a se clarifica cu situația dată, iar dacă nu-i va reuși fie o

să-i restituie automobilul, fie îi va achita suma de 3000 euro.

A relatat că bunul care îi aparține cu drept de proprietate se află în posesia

pârâtului Gheorghe Mașnic care refuză să îl restituie, invocând preexistența între el

și Roman Șabanov a raporturilor juridice. Unitatea de transport „Mercedes Benz

260”, caroseria xxxxx, motorul nr. xxxxx, a fost și este exploatată din anul 2015 de

Gheorghe Mașnic fără a avea acordul proprietarului și fără ca reclamantul să fi

primit contravaloarea automobilului.

Grigore Onța a indicat că potrivit raportului de evaluare nr. 0356406, întocmit

de Camera de Comerț și Industrie, valoarea de piață a automobilului la momentul

evaluării constituia 2940 euro. Roman Șabanov și Gheorghe Mașnic sunt ținuți la o

prestație indivizibilă, nici unul dintre ce doi nu i-a achitat contravaloarea bunului.

Reclamantul Grigore Onța solicită încasarea din contul lui Roman Șabanov și

Gheorghe Mașnic, în mod solidar, a echivalentului în lei a sumei de 2940 euro, ce

reprezintă contravaloarea automobilului de model „Mercedes Benz 260”, caroseria

xxxxx, motorul nr. xxxxx, încasarea în mod solidar a cheltuielilor suportate la

depunerea acțiunii în instanța de judecată, formate din taxa de stat în mărime de

1903,95 lei, costul evaluării - 960 lei și încasarea cheltuielilor de înregistrare - 200

lei, iar în total suma de 3063,95 lei.

La 31 mai 2018 Gheorghe Mașnic și Daniela Mașnic au depus cerere

reconvențională împotriva lui Grigore Onța și Roman Șabanov cu privire la

recunoașterea valabilității contractului, recunoașterea executării obligațiilor și a

dreptului de proprietate.

În motivarea cererii reconvenționale Gheorghe Mașnic și Daniela Mașnic au

indicat că Gheorghe Mașnic a încheiat cu Roman Șabanov o înțelegere, prin care

Gheorghe Mașnic urma să-i transmită automobilul de model „Iveco Daily 50 C13V”

cu număr de înmatriculare xxxxx, iar Roman Șabanov urma să-i transmită lui

Gheorghe Mașnic automobilul de model „Mercedes Benz 260” și să-i achite

diferența în prețul automobilelor.

Au mai indicat că Gheorghe Mașnic a perfectat procură lui Nicolae Coroi, prin

care i-a acordat dreptul de înstrăinare în privința automobilului său de model „Iveco

Daily 50 C13V”. În schimb, Grigore Onța a perfectat o procură pe numele lui

Gheorghe Mașnic și Danielei Mașnic cu drept de înstrăinare a automobilului său de

model „Mercedes Benz 260”, caroseria xxxxx, motorul nr. xxxxx.

Totodată, în schimbul automobilului lui Grigore Onța, Alexei Anton a perfectat

o procură cu drept de înstrăinare a automobilului de model „Mercedes” cu n/î xxxxx

pe numele lui Grigore Onța. Toate trei automobile au fost transmise mandatarilor în

natură în scop ca fiecare din ei să treacă automobilul în proprietate și să dispună ca

de propriul bun.

Reclamanții afirmă că Grigore Onța, fără a-i preîntâmpina, a anulat procura

perfectată pe numele acestora sub pretextul că Roman Șabanov nu și-a onorat

obligațiile asumate față de el. Reclamantul Mașnic Gheorghe a încercat să solicite,

2

la rândul său, restituirea de către Nicolae Coroi a automobilului său, însă s-a dovedit

că ultimul deja l-a înstrăinat.

Reclamanții afirmă că posedă legitim automobilul „Mercedes Benz 260”,

caroseria xxxxx, motorul nr. xxxxx, pe care l-a dobândit în schimbul executării

obligației asumate privind transmiterea automobilului său de model „Iveco Daily 50

C13V”.

Au mai indicat că între părți a fost încheiat un contract multilateral, în urma

căruia Alexei Anton urma să-i transmită lui Grigore Onța în proprietate automobilul

„Mercedes” cu n/î xxxxx, în schimbul stingerii unei creanțe pe care o avea față de

el Roman Șabanov, iar Oanța Grigore urma să-i transmită lui Gheorghe Mașnic

automobilul de model „Mercedes Benz 260”. În continuare Gheorghe Mașnic urma

să-i transmită lui Nicolae Coroi automobilul de model „Iveco Daily 50 C13V”.

În realitate Gheorghe Mașnic și-a executat obligația, însă prestația corelativă ce

urma să o primească și anume, dreptul de proprietate asupra automobilului de model

„Mercedes Benz” nu a fost efectuată în modul corespunzător, fiindu-i transmis

automobilul fără a putea să-și înregistreze dreptul de proprietate și fără a putea să

înstrăineze automobilul.

Reclamanții Gheorghe Mașnic și Daniela Mașnic au solicitat recunoașterea

faptului că la 14 august 2015 a fost încheiat un contract multilateral între Roman

Șabanov, Grigore Onța, Alexei Anton, Gheorghe Mașnic și Nicolae Coroi, prin care

Roman Șabanov a obținut stingerea creanței pe care o avea față de el Nicolae Coroi,

în schimbul stingerii creanței sale față de Alexei Anton, Onța Grigore a transmis în

proprietate lui Gheorghe Mașnic și Danielei Mașnic în proprietate automobilul de

model „Mercedes Benz 260” caroseria xxxxx, motorul nr. xxxxx, iar în schimbul

automobilului „Mercedes” cu n/î xxxx s-a stins creanța pe care o avea față de el

Roman Șabanov. Gheorghe Mașnic a transmis în proprietate lui Nicolae Coroi

automobilul de model „Iveco Daily 50 C13V” în schimbul automobilului

„Mercedes Benz 260” caroseria xxxxx, motorul nr. xxxx, iar Nicolae Coroi a primit

de la Gheorghe Mașnic automobilul „Iveco Daily 50 C13V” în schimbul creanței

pe care o avea față de Roman Șabanov. Recunoașterea faptului că Gheorghe Mașnic

a executat integral obligațiile sale conform contractului multilateral, recunoașterea

faptului că Gheorghe Mașnic și Daniela Mașnic sunt dobânditori de bună-credință

a automobilului „Mercedes Benz 260” caroseria xxxxx, motorul nr. xxxx,

recunoașterea dreptului de proprietate a lui Gheorghe Mașnic și Danielei Mașnic

asupra automobilului de model „Mercedes Benz 260” caroseria xxxxx, motorul nr.

xxxxx.

Prin hotărârea din 21 noiembrie 2018 a Judecătoriei Orhei, sediul Central s-a

admis acțiunea înaintată de Grigore Onța. S-a respins acțiunea reconvențională

depusă de Gheorghe Mașnic și Daniela Mașnic. S-a dispus încasarea din contul lui

Grigore Mașnic și Danielei Mașnic în beneficiul lui Grigore Onța a sumei de

1903,95 lei cu titlu de taxă de stat, servicii de evaluare în mărime de 960 lei și 200

lei pentru informația solicitată de la ÎS „Cris Registru”.

Prin decizia din 30 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a respins ca neîntemeiat

apelul declarat de Gheorghe Mașnic și Daniela Mașnic și s-a menținut hotărârea din

21 noiembrie 2018 a Judecătoriei Orhei, sediul Central.

În susținerea soluțiilor sale instanțele judecătorești ierarhic inferioare au

constatat că Grigore Onța este proprietarul unității de transport de model „Mercedes

Benz 260” caroseria xxxxx, motorul nr. xxxxx. În temeiul art. 374 alin. (1) Cod

civil, Grigore Onța este în drept să-și revendice mijlocul de transport aflat la

3

Gheorghe Mașnic și Daniela Mașnic.

În același context, instanțele judecătorești au conchis ca fiind neîntemeiate

pretențiile înaintate de Gheorghe Mașnic și Daniela Mașnic, invocate în cererea

reconvențională cu privire la recunoașterea valabilității contractului multilateral și

a dreptului de proprietate.

În acest sens, instanțele judecătorești în temeiul art. 208, 210, 211 și 679 Cod

civil au reținut că Gheorghe Mașnic și Daniela Mașnic nu au probat faptul încheierii

între Roman Șabanov, Grigore Onța, Alexei Anton, Gheorghe Mașnic și Nicolae

Coroi a unui contract în baza căruia Roman Șabanov a obținut stingerea creanței pe

care o avea față de el, Nicolae Coroi, în schimbul stingerii creanței sale față de

Alexei Anton. Nu s-a probat faptul că Grigore Onța a transmis lui Gheorghe Mașnic

și soției acestuia Daniela Mașnic în proprietate automobilul de model „Mercedes

Benz 260” caroseria xxxxx, motorul nr. xxxxx, în schimbul automobilului

„Mercedes” cu n/î C xxxx, pentru stingerea creanței pe care o avea față de el Roman

Șabanov, cât și faptul că Gheorghe Mașnic a transmis în proprietate lui Nicolae

Coroi automobilul de model „Iveco Daily 50 C13V” în schimbul stingerii creanței

pe care o avea față de Roman Șabanov. Drept urmare, de către Gheorghe Mașnic și

Daniela Mașnic nu a fost probată existența raportului juridic între părțile enunțate,

precum și ajungerea de către aceștia la un acord comun privind toate clauzele

esențiale ale pretinsului contract multilateral.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, la data de 22 august 2019, prin

intermediul oficiului poștal a depus recurs Gheorghe Mașnic și Daniela Mașnic, prin

care au solicitat admiterea cererii de recurs, casarea deciziei instanței de apel și a

hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri prin care cererea de chemare

în judecată depusă de Grigore Onța să fie respinsă, iar acțiunea reconvențională

depusă de Gheorghe Mașnic și Daniela Mașnic să fie admisă integral, cât și

încasarea în mod solidar de la Grigore Onța și Roman Șabanov în beneficiul acestora

a cheltuielilor de judecată(f.d. 3-9, vol. II)

În motivarea recursului Gheorghe Mașnic și Daniela Mașnic au indicat că

examinarea cauzei de către instanța de apel și instanța de fond a fost una arbitrară,

deoarece hotărârile au fost emise cu încălcarea esențială și aplicarea eronată a

normelor de drept material, prin neaplicarea unei legi care trebuia să fie aplicată și

cu interpretarea eronată a legii.

Au mai indicat că în cazul în care au fost semnate procurile, autentificate de

notarul Danu Inga, prin care Grigore Onța a încredințat lui Gheorghe Mașnic și

Danielei Mașnic să încheie acte juridice în privința automobilului „Mercedes Benz

260”, iar Gheorghe Mașnic a încredințat lui Nicolae Coroi să încheie acte juridice

în privința automobilului de model „Iveco Daily 50C13V”, ca ulterior Grigore Onța

să anuleze procura enunțată, s-a încălcat prevederile art. 684 Cod civil, iar instanța

de judecată a interpretat eronat norma materială la acest capitol, or ei nu au revocat

ofertele sale prin anularea procurilor eliberate.

Au invocat că legea nu prevede pentru contractele multilaterale forma scrisă

obligatorie sub sancțiunea nulității, ci doar sancțiunea decăderii din dreptul de a cere

proba cu martorii, respectiv actul juridic respectiv a fost probat prin copiile

procurilor, cât și prin declarațiile participanților la proces.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la

4

30 mai 2019, publicată pe site-ul Curții de Apel Chișinău la 14 iunie 2019, expediată

prin intermediul serviciului poștal la data de 10 iunie 2019, fapt ce se atestă prin

scrisoarea de însoțire nr. 5808 (f.d. 223, vol. I), însă la materialele dosarului nu se

regăsesc careva probe care ar indica la recepționarea copiei deciziei instanței de apel

de către recurenți.

În aceste circumstanțe recursul, depus de către Gheorghe Mașnic și Daniela

Mașnic la 22 august 2019, se consideră declarat în termen.

Examinând temeiurile de admisibilitate a recursului în raport cu materialele

cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către

Gheorghe Mașnic și Daniela Mașnic este inadmisibil din următoarele considerente.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă,

că Gheorghe Mașnic și Daniela Mașnic au indicat argumente ce țin de dezacordul

cu felul în care instanțele de judecată au apreciat înscrisurile probatorii și au

constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste

argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs.

Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII al Codului de

procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de

către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul

dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în

afara controlului instanței de recurs.

Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei,

dar nu și temeinicia în fapt.

Astfel, completul Colegiului constată că argumentele invocate în recurs nu pot

constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele

expres stabilite la art. 432, alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu prevederilor art. 432, alin. (1) al Codului de procedură civilă

părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care

se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau

a normelor de drept procesual.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433, lit. a) al Codului de procedură civilă cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4).

Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să

fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie

să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul

declarat de către Gheorghe Mașnic și Daniela Mașnic, asemenea aspecte nu se

regăsesc.

În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține obiecții

de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanțele de

5

judecată, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în

care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate de recurent nu pot constitui

temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa

cum formal invocă Gheorghe Mașnic și Daniela Mașnic și, respectiv, nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Față de cele ce preced instanța de recurs ajunge la concluzia de a considera

recursul declarat de Gheorghe Mașnic și Daniela Mașnic, inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a), 440,

alin. (1) și (11) ale Codului de procedură civilă, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul, declarat de către Gheorghe Mașnic și Daniela Mașnic, se consideră

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Nina Vascan

Maria Ghervas

6