2ra-1971/19 — cu privire la restituirea unității de transport și cererea reconvențională cu privire la recunoașterea valabilității contractului
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la restituirea unităţii de transport şi cererea reconvenţională cu privire la recunoaşterea valabilităţii contractului
- Temei legal
- Temeiurile inadmisibilităţii recursului
2ra-1971/19 — cu privire la restituirea unității de transport și cererea reconvențională cu privire la recunoașterea valabilității contractului (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 2ra-1971/19 Instanța de fond: Judecătoria Orhei, sediul Central – V. Pîslariuc Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – L. Bulgac, G. Dașchevici, A. Panov Î N C H E I E R E 30 octombrie 2019 mun.
Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru judecătorii Nina Vascan Maria Ghervas examinând admisibilitatea recursului declarat de către Gheorghe Mașnic și Daniela Mașnic, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Grigore Onța împotriva lui Gheorghe Mașnic, Danielei Mașnic și Roman Șabanov, intervenient accesoriu Alexei Anton cu privire la restituirea unității de transport și la cererea reconvențională depusă de Gheorghe Mașnic și Daniela Mașnic împotriva lui Grigore Onța și Roman Șabanov, intervenient accesoriu Nicolae Coroi cu privire la recunoașterea valabilității contractului, recunoașterea executării obligațiilor și a dreptului de proprietate, împotriva deciziei din 30 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău prin s-a respins ca neîntemeiat apelul declarat de Gheorghe Mașnic și Daniela Mașnic și s-a menținut hotărârea din 21 noiembrie 2018 a Judecătoriei Orhei, sediul Central, constată: La 07 august 2017 Grigore Onța a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Gheorghe Mașnic, Danielei Mașnic și Roman Șabanov, intervenient accesoriu Alexei Anton cu privire la restituirea unității de transport.
În motivarea cererii de chemare în judecată Grigore Onța a indicat că potrivit Registrului de Stat al Transportului acesta este proprietarul unității de transport de model „Mercedes Benz 260”, caroseria xxxxx, motorul nr. xxxxx. Dreptul de proprietate a fost înregistrat la 12 august 2013. Reclamantul mai indică că automobilul se află în posesia pârâtului Gheorghe Mașnic, căruia, la rugămintea pârâtului Roman Șabanov, în urma înțelegerilor de a face schimbul automobilelor de model „Mercedes 260” și „Mercedes”, reclamantul i-a eliberat lui Gheorghe Mașnic procură generală autentificată de notarul Danu Inga. Grigore Onța a menționat că a primit în schimb automobilul de model „Mercedes”, iar peste o lună Roman Șabanov i-a perfectat procură pe microbuz din numele proprietarului Alexei Anton pentru a putea să se deplaseze fără încălcări.
Ulterior, a aflat despre faptul că Roman Șabanov nu este proprietarul automobilului de model „Mercedes”. Peste o perioadă de timp a mai aflat că microbuzul pe care l-a luat de la Roman Șabanov este gajat la bancă, în schimbul unui credit, care a fost luat de către Roman Șabanov. După ce a aflat despre circumstanțele enunțate, la 09 septembrie 2014 a 1 înaintat o cerere notarului Danu Inga prin care a solicitat să fie anulată procura nr. 2178 eliberată pe numele lui Gheorghe Mașnic. Totodată, a solicitat restituirea bunului de la Gheorghe Mașnic care îi aparține cu drept de proprietate, însă ultimul a refuzat. Reclamantul a mai indicat că prin intermediul lui Gheorghe Mașnic l-a găsit pe Roman Șabanov, care a recunoscut faptul că microbuzul este gajat și a insistat să i se acorde un termen pentru a se clarifica cu situația dată, iar dacă nu-i va reuși fie o să-i restituie automobilul, fie îi va achita suma de 3000 euro.
A relatat că bunul care îi aparține cu drept de proprietate se află în posesia pârâtului Gheorghe Mașnic care refuză să îl restituie, invocând preexistența între el și Roman Șabanov a raporturilor juridice. Unitatea de transport „Mercedes Benz 260”, caroseria xxxxx, motorul nr. xxxxx, a fost și este exploatată din anul 2015 de Gheorghe Mașnic fără a avea acordul proprietarului și fără ca reclamantul să fi primit contravaloarea automobilului. Grigore Onța a indicat că potrivit raportului de evaluare nr. 0356406, întocmit de Camera de Comerț și Industrie, valoarea de piață a automobilului la momentul evaluării constituia 2940 euro. Roman Șabanov și Gheorghe Mașnic sunt ținuți la o prestație indivizibilă, nici unul dintre ce doi nu i-a achitat contravaloarea bunului.
Reclamantul Grigore Onța solicită încasarea din contul lui Roman Șabanov și Gheorghe Mașnic, în mod solidar, a echivalentului în lei a sumei de 2940 euro, ce reprezintă contravaloarea automobilului de model „Mercedes Benz 260”, caroseria xxxxx, motorul nr. xxxxx, încasarea în mod solidar a cheltuielilor suportate la depunerea acțiunii în instanța de judecată, formate din taxa de stat în mărime de 1903,95 lei, costul evaluării - 960 lei și încasarea cheltuielilor de înregistrare - 200 lei, iar în total suma de 3063,95 lei. La 31 mai 2018 Gheorghe Mașnic și Daniela Mașnic au depus cerere reconvențională împotriva lui Grigore Onța și Roman Șabanov cu privire la recunoașterea valabilității contractului, recunoașterea executării obligațiilor și a dreptului de proprietate.
În motivarea cererii reconvenționale Gheorghe Mașnic și Daniela Mașnic au indicat că Gheorghe Mașnic a încheiat cu Roman Șabanov o înțelegere, prin care Gheorghe Mașnic urma să-i transmită automobilul de model „Iveco Daily 50 C13V” cu număr de înmatriculare xxxxx, iar Roman Șabanov urma să-i transmită lui Gheorghe Mașnic automobilul de model „Mercedes Benz 260” și să-i achite diferența în prețul automobilelor. Au mai indicat că Gheorghe Mașnic a perfectat procură lui Nicolae Coroi, prin care i-a acordat dreptul de înstrăinare în privința automobilului său de model „Iveco Daily 50 C13V”. În schimb, Grigore Onța a perfectat o procură pe numele lui Gheorghe Mașnic și Danielei Mașnic cu drept de înstrăinare a automobilului său de model „Mercedes Benz 260”, caroseria xxxxx, motorul nr. xxxxx.
Totodată, în schimbul automobilului lui Grigore Onța, Alexei Anton a perfectat o procură cu drept de înstrăinare a automobilului de model „Mercedes” cu n/î xxxxx pe numele lui Grigore Onța. Toate trei automobile au fost transmise mandatarilor în natură în scop ca fiecare din ei să treacă automobilul în proprietate și să dispună ca de propriul bun. Reclamanții afirmă că Grigore Onța, fără a-i preîntâmpina, a anulat procura perfectată pe numele acestora sub pretextul că Roman Șabanov nu și-a onorat obligațiile asumate față de el. Reclamantul Mașnic Gheorghe a încercat să solicite, 2 la rândul său, restituirea de către Nicolae Coroi a automobilului său, însă s-a dovedit că ultimul deja l-a înstrăinat.
Reclamanții afirmă că posedă legitim automobilul „Mercedes Benz 260”, caroseria xxxxx, motorul nr. xxxxx, pe care l-a dobândit în schimbul executării obligației asumate privind transmiterea automobilului său de model „Iveco Daily 50 C13V”. Au mai indicat că între părți a fost încheiat un contract multilateral, în urma căruia Alexei Anton urma să-i transmită lui Grigore Onța în proprietate automobilul „Mercedes” cu n/î xxxxx, în schimbul stingerii unei creanțe pe care o avea față de el Roman Șabanov, iar Oanța Grigore urma să-i transmită lui Gheorghe Mașnic automobilul de model „Mercedes Benz 260”. În continuare Gheorghe Mașnic urma să-i transmită lui Nicolae Coroi automobilul de model „Iveco Daily 50 C13V”.
În realitate Gheorghe Mașnic și-a executat obligația, însă prestația corelativă ce urma să o primească și anume, dreptul de proprietate asupra automobilului de model „Mercedes Benz” nu a fost efectuată în modul corespunzător, fiindu-i transmis automobilul fără a putea să-și înregistreze dreptul de proprietate și fără a putea să înstrăineze automobilul.
Reclamanții Gheorghe Mașnic și Daniela Mașnic au solicitat recunoașterea faptului că la 14 august 2015 a fost încheiat un contract multilateral între Roman Șabanov, Grigore Onța, Alexei Anton, Gheorghe Mașnic și Nicolae Coroi, prin care Roman Șabanov a obținut stingerea creanței pe care o avea față de el Nicolae Coroi, în schimbul stingerii creanței sale față de Alexei Anton, Onța Grigore a transmis în proprietate lui Gheorghe Mașnic și Danielei Mașnic în proprietate automobilul de model „Mercedes Benz 260” caroseria xxxxx, motorul nr. xxxxx, iar în schimbul automobilului „Mercedes” cu n/î xxxx s-a stins creanța pe care o avea față de el Roman Șabanov.
Gheorghe Mașnic a transmis în proprietate lui Nicolae Coroi automobilul de model „Iveco Daily 50 C13V” în schimbul automobilului „Mercedes Benz 260” caroseria xxxxx, motorul nr. xxxx, iar Nicolae Coroi a primit de la Gheorghe Mașnic automobilul „Iveco Daily 50 C13V” în schimbul creanței pe care o avea față de Roman Șabanov. Recunoașterea faptului că Gheorghe Mașnic a executat integral obligațiile sale conform contractului multilateral, recunoașterea faptului că Gheorghe Mașnic și Daniela Mașnic sunt dobânditori de bună-credință a automobilului „Mercedes Benz 260” caroseria xxxxx, motorul nr. xxxx, recunoașterea dreptului de proprietate a lui Gheorghe Mașnic și Danielei Mașnic asupra automobilului de model „Mercedes Benz 260” caroseria xxxxx, motorul nr. xxxxx.
Prin hotărârea din 21 noiembrie 2018 a Judecătoriei Orhei, sediul Central s-a admis acțiunea înaintată de Grigore Onța. S-a respins acțiunea reconvențională depusă de Gheorghe Mașnic și Daniela Mașnic. S-a dispus încasarea din contul lui Grigore Mașnic și Danielei Mașnic în beneficiul lui Grigore Onța a sumei de 1903,95 lei cu titlu de taxă de stat, servicii de evaluare în mărime de 960 lei și 200 lei pentru informația solicitată de la ÎS „Cris Registru”. Prin decizia din 30 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a respins ca neîntemeiat apelul declarat de Gheorghe Mașnic și Daniela Mașnic și s-a menținut hotărârea din 21 noiembrie 2018 a Judecătoriei Orhei, sediul Central. În susținerea soluțiilor sale instanțele judecătorești ierarhic inferioare au constatat că Grigore Onța este proprietarul unității de transport de model „Mercedes Benz 260” caroseria xxxxx, motorul nr. xxxxx.
În temeiul art. 374 alin. (1) Cod civil, Grigore Onța este în drept să-și revendice mijlocul de transport aflat la 3 Gheorghe Mașnic și Daniela Mașnic. În același context, instanțele judecătorești au conchis ca fiind neîntemeiate pretențiile înaintate de Gheorghe Mașnic și Daniela Mașnic, invocate în cererea reconvențională cu privire la recunoașterea valabilității contractului multilateral și a dreptului de proprietate. În acest sens, instanțele judecătorești în temeiul art. 208, 210, 211 și 679 Cod civil au reținut că Gheorghe Mașnic și Daniela Mașnic nu au probat faptul încheierii între Roman Șabanov, Grigore Onța, Alexei Anton, Gheorghe Mașnic și Nicolae Coroi a unui contract în baza căruia Roman Șabanov a obținut stingerea creanței pe care o avea față de el, Nicolae Coroi, în schimbul stingerii creanței sale față de Alexei Anton.
Nu s-a probat faptul că Grigore Onța a transmis lui Gheorghe Mașnic și soției acestuia Daniela Mașnic în proprietate automobilul de model „Mercedes Benz 260” caroseria xxxxx, motorul nr. xxxxx, în schimbul automobilului „Mercedes” cu n/î C xxxx, pentru stingerea creanței pe care o avea față de el Roman Șabanov, cât și faptul că Gheorghe Mașnic a transmis în proprietate lui Nicolae Coroi automobilul de model „Iveco Daily 50 C13V” în schimbul stingerii creanței pe care o avea față de Roman Șabanov. Drept urmare, de către Gheorghe Mașnic și Daniela Mașnic nu a fost probată existența raportului juridic între părțile enunțate, precum și ajungerea de către aceștia la un acord comun privind toate clauzele esențiale ale pretinsului contract multilateral.
Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, la data de 22 august 2019, prin intermediul oficiului poștal a depus recurs Gheorghe Mașnic și Daniela Mașnic, prin care au solicitat admiterea cererii de recurs, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri prin care cererea de chemare în judecată depusă de Grigore Onța să fie respinsă, iar acțiunea reconvențională depusă de Gheorghe Mașnic și Daniela Mașnic să fie admisă integral, cât și încasarea în mod solidar de la Grigore Onța și Roman Șabanov în beneficiul acestora a cheltuielilor de judecată(f.d.
3-9, vol. II) În motivarea recursului Gheorghe Mașnic și Daniela Mașnic au indicat că examinarea cauzei de către instanța de apel și instanța de fond a fost una arbitrară, deoarece hotărârile au fost emise cu încălcarea esențială și aplicarea eronată a normelor de drept material, prin neaplicarea unei legi care trebuia să fie aplicată și cu interpretarea eronată a legii.
Au mai indicat că în cazul în care au fost semnate procurile, autentificate de notarul Danu Inga, prin care Grigore Onța a încredințat lui Gheorghe Mașnic și Danielei Mașnic să încheie acte juridice în privința automobilului „Mercedes Benz 260”, iar Gheorghe Mașnic a încredințat lui Nicolae Coroi să încheie acte juridice în privința automobilului de model „Iveco Daily 50C13V”, ca ulterior Grigore Onța să anuleze procura enunțată, s-a încălcat prevederile art. 684 Cod civil, iar instanța de judecată a interpretat eronat norma materială la acest capitol, or ei nu au revocat ofertele sale prin anularea procurilor eliberate. Au invocat că legea nu prevede pentru contractele multilaterale forma scrisă obligatorie sub sancțiunea nulității, ci doar sancțiunea decăderii din dreptul de a cere proba cu martorii, respectiv actul juridic respectiv a fost probat prin copiile procurilor, cât și prin declarațiile participanților la proces.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la 4 30 mai 2019, publicată pe site-ul Curții de Apel Chișinău la 14 iunie 2019, expediată prin intermediul serviciului poștal la data de 10 iunie 2019, fapt ce se atestă prin scrisoarea de însoțire nr. 5808 (f.d. 223, vol. I), însă la materialele dosarului nu se regăsesc careva probe care ar indica la recepționarea copiei deciziei instanței de apel de către recurenți. În aceste circumstanțe recursul, depus de către Gheorghe Mașnic și Daniela Mașnic la 22 august 2019, se consideră declarat în termen.
Examinând temeiurile de admisibilitate a recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către Gheorghe Mașnic și Daniela Mașnic este inadmisibil din următoarele considerente. Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă, că Gheorghe Mașnic și Daniela Mașnic au indicat argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele de judecată au apreciat înscrisurile probatorii și au constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs.
Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII al Codului de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. Astfel, completul Colegiului constată că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432, alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.
În conformitate cu prevederilor art. 432, alin. (1) al Codului de procedură civilă părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual. Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433, lit. a) al Codului de procedură civilă cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4). Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul declarat de către Gheorghe Mașnic și Daniela Mașnic, asemenea aspecte nu se regăsesc. În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanțele de 5 judecată, primind o apreciere corespunzătoare.
În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției. Drept urmare, se reține că argumentele invocate de recurent nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal invocă Gheorghe Mașnic și Daniela Mașnic și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Față de cele ce preced instanța de recurs ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Gheorghe Mașnic și Daniela Mașnic, inadmisibil.
Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a), 440, alin. (1) și (11) ale Codului de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul, declarat de către Gheorghe Mașnic și Daniela Mașnic, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru judecătorii Nina Vascan Maria Ghervas 6
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.